Principalele situri arheologice din România

Patrimoniul antic al României rămâne destul de puțin cunoscut la nivel european. Principalele situri arheologice din România fac obiectul unui dosar de candidatură pentru lista Patrimoniului UNESCO. Listarea ar putea duce la activarea a peste 200 de situri istorice, care, astfel, ar căpăta valoare turistică și ar fi activate cultural.

Dosarul „Frontierele Imperiului Roman”

Frontierele Imperiului Roman – DACIA este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de România. Dosarul conține 285 de componente. Între acestea, castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe. Dosarul a fost pregătit prin efortul conjugat al unui vast colectiv multidisciplinar. Din echipă fac parte arheologi, dar și arhitecți, istorici, urbaniști, geografi, peisagiști.

Cercetările arheologice au început la sfârșitul secolului al XIX-lea. În perioada recentă, au fost intensificate și sistematizate în cadrul Programului Național Limes, sub coordonarea Comisiei Naționale Limes. Rezultate acestui task-force constituie baza științifică solidă a dosarului de nominalizare. Aceasta a fost apoi completată, conform structurii cerute de UNESCO, cu analize complexe privind autenticitatea și integritatea siturilor, starea de conservare, managementul, precum și cu fundamentarea relevanței siturilor pentru întreaga umanitate.

Listă cu obiective de patrimoniu din România

Lista cu principalele situri arheologice din România include multe locații care parțial sunt deschise spre vizitare. Dacă zonele în care se face cercetare arheologică active sunt restricționate pentru acces sau sunt nedecopertate, mare parte din suprastructuri – ziduri, fundații, fortificații – sunt accesibile. Inventarul deja descoperit în aceste situri este disponibil publicului în muzee din cele mai apropiate municipii sau în muzee naționale.

Lista celor mai importante situri arheologice din România include vestigii romane, dacice, genoveze, bizantine, grecești, turcești etc.

Listă alfabetică: A-B

1: Adamclisi, Tropaeum Traiani , județul Constanța. Monumentul triumfal ridicat de împăratul Traian în anul 109 d.C. Tumulul funerar si altarul funerar. Ruinele descoperite de arheologi ale orașului antic cu același nume secolele I-VI, 10 ha, parțial restaurate și conservate: străzi pavate, sistem de canalizare, ziduri de apărare cu 22 de turnuri și patru porți. Patru basilici paleocreștine (secolele IV-VI; 10 ha).

2:Arutela, punctul Poiana Bivolari (judetul Valcea). Castru roman din piatra, zidit in timpul imparatului Hadrian pe malul stang al Oltului, la poalele masivului Cozia, aflat la nord de manastirea Cozia. Partial restaurat (integral o poarta si o parte din zidul de incinta) in urma cercetarilor arheologice.

3:Barbosi , langa Galati (judetul Galati) pe terasa superioara a malului stang al Siretului, pe dealul Tirighina. Vestigiile unei asezari importante a getilor si apoi romane (sec.I-VI), un fel de cap de pod al celei de pe malul drept al Dunarii de la Dinogetia.

4:Basarabi (sau Murfatlar, judetul Constanta). În marginea de sud a comunei, vestigiile spectaculoase ale unei cariere si asezari manastiresti cu cateva bisericute sapate in creta din secolele X-XII.

5:Beroe, punctul Piatra Frecatei, comuna Ostrov, judetul Tulcea. Ruinele partial dezvelite ale fortificatiei romane si bizantine (secolele I-VI si X-XII). În apropiere sunt ruinele unei basilici paleocrestine (secolele V-VI), in marginea fostului cimitir al asezarii (secolele I-XII).

6: Blidaru, fortificatie a dacilor din Muntii Orastiei (vezi Muntii Orastiei).

7: Bumbesti-Jiu , judetul Gorj, pe malul stang al raului. Vestigiile partial dezvelite a doua castre romane, intre care cel din piatra (secolele II-III) este cel mai bine conservat. Alte descoperiri importante de aici pot fi vazute in Muzeul din Targu Jiu.

Listă alfabetică: C(1)

8: Comuna Topalu , judetul Constanta. Capidava , fortareata importanta pe malul inalt al Dunarii. Ruinele vizibile sunt romane (secolele I-VI). Zidul de aparare are turnuri si porti bine conservate. Lor li se adauga vestigii bizantine (secolele X-XII).

9: Capul Dolojman , Jurilovca, judetul Tulcea, in malul inalt si abrupt al lacului. Ruinele partial dezvelite si restaurate ale fortaretei greco-romane Argamum (secolele VII i.Chr – VI d.Chr.). Cu numele Orgame , este prima asezare antica din Romania mentionata de un izvor scris al antichitatii. Se vad azi mai bine o poarta a cetatii cu zidul de aparare, strazi, basilici paleocrestine, valuri de aparare din pamant s.a.

10: Caseiu , judetul Cluj, in malul Somesului. Ruinele castrului roman din piatra Samum , fortificatie patrata cu latura de 165 m (secolele II-III)

11: Celeiu , Corabia, judetul Olt, pe terasa superioara a Dunarii. Zidurile de aparare cu opt turnuri complet dezvelite ale orasului roman tarziu Sucidava (secolele IV-VI), care, impreuna cu satul actual, acopera o parte a orasului roman din secolele II-III, mai putin cunoscut. Bai romane ( thermae ), o basilica paleocrestina (secolele V-VI), strazi pavate, o fantana subterana secreta construita de romani si conservata. Baza piciorului podului construit peste Dunare in timpul lui Constantin cel Mare s.a.

Listă alfabetică: C(2)

12: Constanta, in antichitate orasul greco-roman Tomis. Colonie intemeiata de orasul Milet in secolul VI i.Chr., ale carei vestigii mai bine cunoscute dateaza din epoca romana (secolele I-VI d.Chr.). În cea mai mare parte vestigiile sunt acoperite de orasul modern. Unele fragmente au fost decopertate și sunt accesibile publicului. Zidul de aparare, cu turnuri si porti care inchideau peninsula, cateva segmente de strazi, bai romane, marele edificiu roman cu mozaic policrom de langa port, basilici paleocrestine, un mormant roman cu pictura, o cripta crestina cu fresca, numeroase piese de arhitectura si inscriptii numeroase.

13: Costesti, fortificatie a dacilor din Muntii Orastiei (vezi Muntii Orastiei).

14: Cotnari , judetul Iasi, pe dealul Catalina. Cetate fortificata a traco-getilor din epoca fierului (secolele IV-II i.Chr.), ale carei sisteme de aparare sunt partial conservate muzeistic in urma cercetarilor

15: Covasna , pe dealul Cetatea Zânelor, ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificatii a dacilor cu ziduri din piatra dispuse in terase (secolele I i.Chr. – I d.Chr.).

Listă alfabetică: D-G

16: Dinogetia, judetul Tulcea. Garvan. Asezarea getica de aici a fost suprapusa de cea romana, din care se pastreaza foarte bine zidul masiv de aparare cu 14 turnuri, partial restaurat, stradele si ruinele unor cladiri interioare ca edificiul comandamentului si casa romana a comandantului, o basilica paleocrestina si, in exterior, catre sud, ruinele bailor romane. Descoperirilor romane din secolele I-VI li se adauga cele bizantine din secolele X-XII. Între acestea, mai evidente sunt reamenajarile spre exterior ale portii de sud si bisericuta bizantina, cea mai veche de acest tip cunoscuta pe teritoriul Romaniei.

17: Drobeta Turnu Severin , judetul Mehedinti. Ruinele unei parti a orasului roman, Drobeta. Vestigiile includ: zid de aparare, strazi, parte din elevatia cladirilor interioare, ruinele pilonului principal din malul stang al podului ridicat de arhitectul Apolodor din Damasc la comanda imparatului roman Traian.

18: Enisala , judetul Tulcea. Cetatea Heracleea. Fortificatie genoveza suprapunand partial ruina fortificatiei romane si romano-bizantine

19: Gilau , judetul Cluj, in sudul comunei, vestigiile castrului si asezarii civile romane. A fost primul castru din Transilvania unde arheologii au identificat clar succesiunea intre castrul din pamant si lemn si cel de piatra care i-a urmat (circa 200 x 140 m)..

20: Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara. Cea mai importanta prin amploare si dispunere dintre fortificatiile dacilor din Muntii Orastiei, cel mai probabil capitala lui Decebal, Sarmizegetusa Regia, adica Sarmizegetusa Regala (vezi Muntii Orastiei).

Listă alfabetică: H-J

22: Comuna Istria , judetul Constanta, Histria. Incepand cu perioada greaca si terminand cu cea romana, se pot vizita: zidul de aparare cu turnuri si bastioane care inchidea de la vest catre lacul Sinoe suprafata mai mica a orasului roman tarziu de circa sapte ha, cuprinzand fosta acropole a celui grecesc. Acolo pot fi vazute ruinele conservate ale templelor grecesti din zona sacra. De asemenea, strazi pavate si cartiere de locuinte sau ateliere, mai ales romane, bai, basilici civile si crestine si, in centrul orasului, una dintre cele mai mari basilici crestine din regiune (circa 50 m lungime), datand din secolul VI d.Chr.

23: Jupa , judetul Caras-Severin; pe malul Timisului. Ruinele castrului roman si ale asezarii civile Tibiscum, cercetate de mai multi ani si partial conservate. Sunt vizibile ruinele unor constructii importante si ale unor ateliere.

Lista alfabetică: M

24: Mangalia , judetul Constanta. Oras greco-roman pe nume Callatis . Se poate vedea latura de nord si o parte a celei de vest a incintei care inchidea spre mare orasul roman tarziu, ruinele unei basilici, o parte a portii de sud si un mic segment urban conservat la intrarea si in subsolul hotelului “President” .

21: Murighiol , judetul Tulcea, ruinele oraselului antic roman Halmyris (secolele I-VI). Fost port la bratul Sf. Gheorghe al Deltei Dunarii, locul de sacrificiu de la inceputurile crestinismului al martirilor Epictet si Astion. Zid de aparare masiv cu turnuri si porti, bai romane, basilica paleocrestina cu cripta pentru moaste de martiri s.a.

25: Moigrad , comuna Mirsid, judetul Salaj. Ruinele partial dezvelite, cu o poarta si o parte din zidul de incinta restaurate, castrul roman Porolissum. A fost cel mai important centru militar si civil din nord-vestul Daciei romane .

26: Muntii Orastiei , judetul Hunedoara, parte componenta a muntilor Sebesului. Cuprind cateva dintre cele mai importante fortificatii ale dacilor din vremea regelui Decebal, cu unele etape anterioare de locuire si de fortificare (secolul I i.Chr. – 106 d.Chr.). Cele mai importante si mai usor de observat in urma cercetarilor arheologice se afla pe cursul apei Gradistei. La Gradistea Muncelului s-a aflat capitala lui Decebal, Sarmizegetusa. La 1.200 m altitudine, sunt vizibile in padure fortificarile cu piatra ale teraselor, ruinele locuintelor, drumuri pavate si vestigiile sanctuarelor de piatra ale dacilor. Urcand de la Orastie si Orastioara catre fosta capitala, atrag atentia fortificatiile de la Costesti, Blidaru, si mai apoi, cea de la Fetele Albe . La est, pe alta vale, se afla fortificatia de la Piatra Rosie, iar la vest, cele de la Capalna si Tilisca .

Listă alfabetică: N-R

27: Niculitel , judetul Tulcea. Aici au fost ingropate osemintele unor martiri crestini din secolele III-IV, ulterior aranjate intr-o cripta zidita si amplasata sub altarul unei basilici paleocrestine din secolele V-VI.

28: Ocnita , Ocnele Mari, judetul Valcea. Vestigii pe colina ale unei fortificatii a dacilor din aceasta zona, pe nume buri, de unde si numele probabil al asezarii lor de aici, Buridava , nume reluat de asezarea romana din valea Oltului, de la Stolniceni .

29: Pacuiul lui Soare , comuna Ostrov, judetul Constanta. Ruinele unei cetati bizantine din secolele X-XIII, situata pe o insula si din care cea mai mare parte a fost rupta de Dunare. Se vad bine o poarta cu amenajarea portuara si o parte din incinta.

30: Piatra Craivii , judetul Alba. Vestigiile unei cetati si ale unei asezari a dacilor din secolele II i.Chr. – I d.Chr. Incinta de piatra si sanctuare.

31: Popesti , comuna Mihailesti, judetul Giurgiu. Vestigiile unor asezari succesive din prima si a doua epoca a fierului. Ultima asezare (secolele II-I a.Chr.) se presupune a fi fost Argedava , resedinta a regelui get Burebista.

32: Rosia Montana , judetul Alba, concentreaza cele mai importante vestigii ale centrului exploatarii aurifere romane Alburnus Maior. Galerii de mine, urme de locuire, necropole, numeroase inscriptii si alte descoperiri in depozitul-muzeu local, la Alba Iulia si la Cluj.

Listă alfabetică: S-Z

33: Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal (vezi Muntii Orastiei).

34: Slava Rusa , judetul Tulcea. Satul acopera partial unul dintre cele mai mari aglomerari urbane romane din Dobrogea, Libida (in publicatii de specialitate sau ghiduri apare si Ibida ), de 24 ha. Se vad portiuni din zidul de incinta cu turnuri, o poarta s.a.

35: Turda , judetul Cluj. Ruinele castrului roman Potaissa: zid de incinta, porti, turnuri, cladiri interioare mai importante etc

36: Sarmizegetusa , judetul Hunedoara. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oras roman intemeiat de Traian dupa cucerirea Daciei, ca o capitala noua a noii provincii. Forma patrulatera tipic romana a orasului acopera o suprafata de 32,4 ha. Se pastreaza portiuni din zidul de aparare, turnuri, strazi pavate din oras, cea mai mare parte a centrului orasului (latineste, forum ), precum si ruinele unor cartiere. In zona de nord, unde cel mai important monument este amfiteatrul roman, avand in preajma ruinele altor cladiri, unele cu caracter sacru.

37: Vetel , judetul Hunedoara. În teritoriul comunei, pe malul Muresului, sunt vestigiile castrului roman si ale asezarii aferente, cu numele Micia. De o parte si de alta a caii ferate actuale, ruinele castrului (spre sud), mai aproape de Mures, baile romane si urmele unui amfiteatru.

mai mult:

Harta limesurilor antice – „valurile de pământ” – din România

Note

NOTA. Pentru informatii suplimentare se pot vizita muzeele de specialitate din apropierea siturilor istorice sau muzeele de la Alba Iulia, Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Deva, Galati, Tulcea, Zalau.
NOTA 2: Situri arheologice de mare valoare sunt și cele care conțin vestigii medievale și pre-medievale. Printre cele mai relevante sunt cele muntenești, moldovenești, săsești, maghiare, avare și ale goților. De asemenea, culturile preistorice au lăsat vestigii de o maximă importanță și valoare. Niciunul dintre acestea nu se găsește pe lista oficială a celor mai importante situri.

NOTA 3: Lista obiectivelor de patrimoniu disponibilă mai sus este o sinteză a unor documente oficiale, dar nu reflectă în mod necesar obiectivele înscrise în dosarul „Frontierele Imperiului Roman”.

Pentru lista completă a patrimoniului arheologic, vezi CIMEC: Repertoriul Arheologic Național. Numărul total de situri: 24750. Site-ul include și o hartă interactivă comprehensibilă.