Scurtă istorie a berii

Extrase din dosarul „O istorie culturală a berii”

Romanii o disprețuiau. Popoarele latine s-au închinat vinului. Urmașii goților au cultivat-o în ignoranța lor și berea a cucerit lumea abia când saxonii de la Londra au ridicat un imperiu în care soarele nu apunea niciodată. Mult timp principalul alcool al lumii a fost vinul. Chiar și acum el își menține faima de băutură nobilă, milenară. Berea a fost impusă de țările germanice și ea are în continuare un pronunțat caracter burghez. Cu toate acestea, berea a fost băutura preferată în Egipt, în Mesopotamia, în China cea mai veche. A fost preparată în timp în o mie de moduri și într-o mie de moduri este preparată și astăzi. A fost obținută din toate cerealele, din grâu, din orez, din orz, din pâine veche ba chiar și din fructe. Există zeci de tehnologii. Germanii o prepară încă după o lege veche de 500 de ani, Reinheitsgebot, „Legea purității alimentelor și băuturilor” care poartă semnătura ducelui Wilhelm al IV-lea și anul de grație 1516. Conform legii, singurele ingrediente permise pentru obținerea acestei licori sunt hameiul, malțul și apa. S-ar zice că toate berile nemțești ar trebui așadar să aibă aceleși gust; nimic mai neadevărat: procedeele, fermentanția, dozajul, extracția, învechirea, creează mari specialități de bere cu gusturi cât mai deosebite între ele. Aceasta este profesiunea de credință a berarilor germani. Băutorii de bere germani în schimb nu pot fi împăcați cu nici o altă bere din lume. Pentru ei, chimicalele folosite de americani sau de englezi, de români sau de cehi dau berii un gust imposibil.

Columb a fost primit de băștinașii din Caraibe cu bere produsă de ei. Bostonul a fost întemeiat de un grup de coloniști care se duceau spre Virginia și cărora li s-a terminat berea. S-au oprit pe loc să și-o prepare și au înființat unul dintre cele mai mari orașe americane, aflat astăzi pe primul loc în clasamentul marilor orașe în care este cel mai plăcut să locuiești. Este drept, numărul pub-urilor din oraș este unul foarte mare…

vezi și „Braga – povești și itinerarii balcanice”. Video cu prof. Dragoș Bogdan