Cum s-a schimbat cinematografia în pandemie și care este impactul creșterii ponderii publicului asiatic

În 2021 lucrurile s-au schimbat, dar nu foarte mult. Studiourile americane s-au reîntors în business, dar cu rețete financiare mult diminuate. Filmul anului a fost un „Spider-Man”, dar celelalte poziții de pe podium au fost adjudecate de producții chinezești – „Bătălia de la Lacul Changjin” și comedia SF „Hi, Mom”. Pe locul al 4-lea s-a situat al 25-lea Bond – „No Time to Die”, care a făcut încasări comparabile cu alte producții importante ale acestei franchise, dar 80% din venituri au fost realizate în afara Statelor Unite. Similar, pe 5, „F9: The Fast Saga” – parte a seriei „Fast and Furious”, a obținut doar 23% din venituri pe piața americană, iar cea mai mare parte a veniturilor le-a făcut în China. Topul 10 din 2021 a continuat, în ordine, cu „Detective Chinatown 3”, o producție sino-niponă; cu un film Marvel din seria „Venom”; și „Godzilla vs. Kong” – distribuit de Warner Bros., dar realizat de Legendary Pictures, specializată în coproducții sino-americane. Pe locul 9 a încheiat anul „Shang-Chi și legenda celor 10 inele” – turnat de Marvel parțial în mandarină, cu o distribuție aproape exclusiv chinezească și în care Ben Kinsley și Florin Munteanu au prins doar roluri negative. În fine, pe 10, „The Eternals” este un Marvel obișnuit, cu o distribuție globalistă și un regizor chinez. Dar nu toate calculele care privesc publicul din China se adeveresc. Atât „Shang-Chi”, cât și „The Eternals” au fost interzise de Beijing: primul pentru că prezintă „eroi efeminați”, iar al doilea ca represalii contra regizoarei Chloé Zao care spusese că în RP Chineză „minciuna e peste tot”. Ascensiunea Chinei ca primă piață pentru produsele cinematografice aduce cu sine, așadar, toate idiosincraziile comunismului chinez, de la xenofobia specifică filmului de propagandă – „Cei opt sute”, „…Lacul Changjin” – la cenzura discreționară și proiectează asemenea fenomene în scaletta box-office-ului mondial.

citește tot articolul