Protecționismul economic în era globalizării
Vama ca linie de falie doctrinară
O variantă distinctă a articolului a apărut în revista CULTURA: Să înțelegem tarifele lui Trump
Introducere: Problema structurală a balanței comerciale negative
Dezechilibrele majore în balanța comercială a Statelor Unite sunt, în primul rând, de natură structurală. Acestea derivă din tendințele demografice și din caracteristicile specifice ale economiei americane. Totuși, un factor important care complică această ecuație este reprezentat de distorsiunile de preț care apar în comerțul internațional. Aceste distorsiuni reflectă diferențele fundamentale în doctrinele politice și economice aplicate în diverse părți ale lumii, diferențe care influențează multiplu componentele prețului final al produselor și serviciilor.
Evoluția protecționismului economic
Din perspectiva istoriei economice, taxarea vamală reprezintă cea mai veche formă de protecționism. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat și generalizat numeroase alte mecanisme protecționiste. Unele dintre aceste mecanisme au explicit scopuri protecționiste, în timp ce altele produc efecte protecționiste în mod indirect.
Deși SUA utilizează unele dintre aceste instrumente, amploarea și impactul lor sunt considerabil mai reduse comparativ cu alte țări. Acest lucru se datorează faptului că:
- Piața internă americană este orientată mai mult spre autoreglementare decât spre reglementări centralizate, ceea ce o face mai competitivă dar și diferită în standardele aplicate
- Stimularea economică guvernamentală este mai limitată, în conformitate cu principiile libertății economice
Factori care afectează competitivitatea SUA în comerțul internațional
Două fenomene majore afectează capacitatea Statelor Unite de a concura cu succes în comerțul internațional:
1. Intervenția etatistă din alte spații economice
Subvenții directe
Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă China, unde subvențiile guvernamentale directe permit exportul produselor la prețuri sub costurile reale de producție. Această practică, similară dumpingului, permite companiilor chineze să câștige cote de piață în detrimentul companiilor locale din alte țări.
Exemplu concret: Piața vehiculelor electrice, unde producătorii chinezi exportă automobile la prețuri care ar putea compromite dezvoltarea producătorilor locali din Europa și SUA. Uniunea Europeană a răspuns prin impunerea unor tarife între 17% și 35% pentru diverse mărci, în funcție de nivelul subvențiilor primite de la statul chinez. Este interesant de menționat că aceste tarife se aplică inclusiv pentru mașinile Tesla produse în China, acestea beneficiind de asemenea de subvenții guvernamentale.
Scutiri de taxe și facilități fiscale
Aceste practici, deși legitime în sine ca instrument de politică economică internă, pot crea avantaje competitive incorecte atunci când beneficiarii sunt companii exportatoare.
Exemplu concret: Zona economică specială Shenzhen din China, unde companiile beneficiază de reduceri de taxe corporative de la 25% la doar 15%, permițându-le să ofere produse electronice la prețuri semnificativ mai mici pe piețele globale.
Taxe reduse
Chiar și taxele reduse (când nu sunt eliminate complet) pot crea distorsiuni semnificative în piețele de import.
Exemplu concret: Industria oțelului din Coreea de Sud, unde producătorii beneficiază de rate reduse de impozitare, permițându-le să exporte oțel la prețuri care au afectat semnificativ producătorii americani, ducând la închiderea unor fabrici în state precum Pennsylvania și Ohio.
2. Diferențele în standardele de reglementare
SUA se află într-o poziție intermediară între:
- Uniunea Europeană, cu tendința de a suprareglemente activitățile economice
- Țările din Extremul Orient, care adesea nu respectă nici cele mai generale principii internaționale
Reglementarea excesivă: cazul UE
Standardele stricte ale Uniunii Europene, deși nu sunt explicit bariere comerciale, funcționează ca atare în practică.
Exemplu concret: Piața europeană a alimentelor este practic închisă pentru multe produse agricole americane din cauza reglementărilor UE privind organismele modificate genetic (OMG). Un fermier american care cultivă porumb modificat genetic, chiar dacă ar putea oferi prețuri competitive, nu poate accesa piața europeană, în timp ce fermierii europeni pot exporta liber în SUA.
Alt exemplu: Reglementările GDPR pentru protecția datelor au forțat multe companii americane de tehnologie să își modifice semnificativ operațiunile pentru a putea continua să servească piața europeană, creând costuri suplimentare care nu sunt impuse companiilor europene care operează în SUA.
Nereglementarea: cazul țărilor din Asia
Lipsa unor standarde minime în unele țări asiatice creează grave distorsiuni competitive.
Exemplu concret: Industria textilă din Bangladesh, unde lipsa reglementărilor privind siguranța la locul de muncă a dus la tragedii precum prăbușirea fabricii Rana Plaza în 2013, în care au murit peste 1.100 de muncitori. În ciuda acestui incident, multe companii continuă să producă în condiții precare, obținând costuri de producție semnificativ mai mici comparativ cu producătorii americani sau europeni care respectă standarde stricte de siguranță.
Alt exemplu: Fabricile de asamblare electronice din Vietnam, unde s-au documentat cazuri de muncă forțată și program prelungit (peste 12 ore/zi, 6-7 zile/săptămână), practici care reduc dramatic costurile de producție dar încalcă drepturile fundamentale ale muncitorilor.
Posibile soluții la dezechilibrele comerciale
Soluții multilaterale
Implicarea organizațiilor internaționale în monitorizarea mai atentă a practicilor comerciale neloiale, a muncii forțate și a exploatării copiilor ar reprezenta abordarea ideală pe termen lung.
Exemplu: Consolidarea rolului Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în arbitrarea disputelor comerciale și implementarea unor standarde minime universale de muncă și protecție a mediului.
Soluții bilaterale
Renegocierea acordurilor comerciale pentru a reflecta mai bine principiul reciprocității și pentru a aborda dezechilibrele structurale.
Exemplu: Acordul comercial SUA-Japonia din 2019, care a inclus clauze specifice pentru reducerea barierelor netarifare în sectorul auto și agricol, demonstrând că există potențial pentru soluții bilaterale echilibrate.
Măsuri unilaterale: tarife compensatorii
Impunerea de tarife vamale care să anuleze avantajele competitive obținute prin practici neloiale reprezintă o soluție simplă, deși nu ideală.
Exemplu: Tarifele de 25% impuse de SUA importurilor de oțel și aluminiu în 2018, care, deși controversate, au oferit producătorilor americani o perioadă de respiro pentru a se adapta competiției internaționale.
Concluzie
Diferențele doctrinare în abordarea economiei globale creează inevitabil tensiuni comerciale. În loc de a considera taxele vamale ca simple bariere în calea comerțului liber, acestea pot fi înțelese ca instrumente de reechilibrare într-un sistem comercial global marcat de asimetrii fundamentale. Provocarea reală constă în calibrarea acestor instrumente astfel încât să corecteze dezechilibrele fără a declanșa spirale protecționiste care să afecteze în final bunăstarea consumatorilor și prosperitatea globală.
Dezbaterea privind rolul taxelor vamale reflectă, în esență, o dilemă mai profundă: cum putem construi un sistem comercial global care să promoveze simultan prosperitatea, echitatea și respectul pentru drepturile fundamentale ale oamenilor și pentru mediul înconjurător.