Top 10 scriitori români contemporani pe wikipedia

Statisticile de consum cultural sunt în România foarte slab dezvoltate, chiar și sub nivelul consumului efectiv – acesta din urmă fiind în creștere accelerată. Ca urmare, am început în acest an un studiu masiv dedicat analizei autorilor români, cu peste 2500 de scriitori, dintre care peste 1500 în activitate. Rezultatele le voi publica în revista Cultura în septembrie și octombrie, pe măsură ce vor fi finalizate. Sinteza statistică va include audiențe în motoare de căutare generaliste și specializate, cantitatea de content web disponibil, o analiză a producției de conținut și a audienței din principalele site-uri/publicații culturale. Până atunci, ca teaser, o scurtă privire asupra audienței scriitorilor români pe wikipedia.org.

Datele sunt prezentate conform Pageviews WM Cloud, care a dezvoltat un tool de analiză pentru audiența paginilor de pe wikipedia. Măsurarea include numai autori în viață / în activitate. De asemenea, au fost măsurați doar autorii care scriu în principal literatură în limba română. Ca exemplu, Herta Muller și mulți autori de limbă maghiară au fost excluși din măsurare pentru că operele lor importante sunt scrise în alte limbi și traduse în limba română. De asemenea, am exclus din măsurare autori precum Cristian Tudor Popescu, Marius Tucă, Ion Cristoiu, Horațiu Mălăele, a căror notorietate nu se bazează în primul rând pe activitatea de scriitor de ficțiune.

Există și alte precizări necesare. În primul rând, datele care au rezultat din wikipedia diferă foarte mult de indicii generali de audiență măsurați prin Google Trends și alte mecanisme care auditează consumul general de informație. Aceste rezultate vor fi finalizate în toamnă, dar pot deja să afirm că diferențele față de acest top sunt foarte mari. Apoi: mulți dintre scriitori, îndeosebi cei tineri, nu au pagini de wikipedia, au pagini doar în română sau au pagini insuficient maturizate (lipsesc categorii de conținut sau sunt marcate ca având o obiectivitate îndoielnică). Ca urmare, mulți dintre autorii de top 100, chiar și din top 10, în clasamentul general și/sau în topurile de vânzări nu se regăsesc deloc în audiența de pe wikipedia. Relevanța clasamentului de mai sus este, așadar, limitată și strict orientativă.

O altă precizare care trebuie făcută este că, inclusiv pentru autorii prezenți în topul de mai sus, nu toată audiența paginilor vine din România. Dimpotrivă. Pentru Mircea Cărtărescu, autorul care domină acest top de audiență, pagina wiki în limba română are doar o treime din audiența pe care o generează acest scriitor.

Scriitorul care în acest clasament se află pe locul al doilea, Andrei Codrescu, generează peste 90% din audiență pentru pagina în engleză (de altfel, autorul a emigrat de foarte mult timp în Statele Unite). La fel, Norman Manea, domiciliat în New York, marchează circa 50% din audiență pe pagina în limba engleză. Pentru el, pagina în limba română are doar una din șase vizite în enciclopedia online.

Ana Blandiana, care locuiește predominant în România și este activă în primul rând pe piața internă de carte, are aproape 80% dintre accesări pe pagina în limba română. Similar, Mircea Dinescu (a cărui notorietate ca scriitor este în scădere în fața noii sale cariere de realizator tv) centralizează mare parte din interes în pagina scrisă în limba română (două din oricare trei accesări).

Pentru autorii din partea a doua a topului, există unele diferențe remarcabile. Pe wikipedia, informațiile despre Matei Vișniec, stabilit în Franța de decenii, dar deosebit de activ pe piața de carte din România, sunt accesate predominant în română (50% din utilizatori) și în engleză (16% din utilizatori). Franceza este pe locul 3, cu 10% din utilizatori.

Pe 6, Tatiana Țîbuleac, este autorul cel mai tânăr care este prezent în acest top. Propulsată de Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene, cariera tinerei scriitoare născută în Republica Moldova este una europeană. Audiența din cea mai mare enciclopedie online reflectă acest lucru. Dintre paginile care îi sunt dedicate pe această platformă, cele mai populare sunt cele în spaniolă (46%), engleză (25%), română (18%), franceză, poloneză, germană ș.a., fiecare sub 3%.

Petru Popescu este al treilea „american” din top 10 scriitori români actuali. Reprezentant al coastei de vest și al Hollywoodului, desfășurând în paralel și o activitate de cineast, Petru Popescu rămâne dedicat literaturii și păstrează legături strânse cu piața de carte autohtonă. Pe Wikipedia, 50% din audiența pe care o generează e în limba engleză, 45% în română, iar restul în alte limbi.

Ioana Pârvulescu a fost permanent prezentă în librării în ultimii ani, în România, cu opere noi sau cu reeditări care au ținut-o aproape permanent în topul vânzărilor de carte contemporană. Pe wikipedia, 86% din audiență adresează pagina în limba română, iar cea în engleză nu trece de 10%. Celelalte pagini accesate pentru acest autor sunt, în ordine, în poloneză, franceză, spaniolă, maghiară, italiană, cehă, rusă, sârbă și bulgară.

A patra scriitoare din top 10 este Gabriela Adameșteanu. (Dacă topul ar fi avut 12 poziții, pe locurile următoare ar fi fost incluse, conform cotelor de audiență, Tatiana Niculescu Bran și Doina Ruști, iar echilibrul de gen ar fi fost restaurat în mod natural). Pentru Gabriela Adameșteanu, audiența paginii în limba română reprezintă circa 50% din total, fiind urmată de cea în limba engleză (aproape 20%), spaniolă, germană, franceză și alte 14 limbi.

O notă finală, care trebuie pusă doar ca precizare metodologică, este că, nu doar în ceea ce îi privește pe scriitori, conținutul wikipedia în limba română este mult mai puțin și mai slab calitativ decât cel în limba engleză. Articolele din platforma wiki sunt generate și verificate pe bază de voluntariat, iar asemenea proiecte găsesc mult mai puțini voluntari vorbitori de română decât vorbitori de engleză. Calitatea slabă a conținutului în română (dar și în alte limbi europene) face ca paginile în limba engleză să fie preferate de mulți utilizatori pentru care engleza nu este limba nativă. Ca urmare, aceste statistici care vizează limba în care sunt redactate articolele nu reprezintă în mod necesar și o indicație a locului/țării/pieței de carte din care vine interesul pentru un scriitor sau pentru un altul.