Opinie
Noile forme ale sărăciei

Noile forme ale sărăciei

mi place istoria, dar ea nu e un loc în care să poți trăi. Poți trăi doar în prezent. Iar istoria e valoroasă doar când aduce instrumente care te ajută să trăiești (puțin) în viitor. Cu o jumătate de pas. Iar pentru asta trebuie citită inteligent și creativ.

Istoria ne arată că nu au fost dintotdeauna granițe. Că ele, ca și cetățenia, au apărut după războiul de 30 de ani. Că au fost un mare pas înainte, comparat cu „lipirea de glie” a perioadei precedente, dar că ambele – cetățenia și granițele – sunt o extensie inteligentă, compatibilă cu epoca modernă, a „lipirii de pământ”. S-au lărgit mult limitele, au fost dinamizate relațiile și ierarhia socială din cadrul acestora, au fost creați noi fermenți culturali și artistici – dar limitele au rămas prezente, iar adesea au fost apăsătoare. Mai mult, rigidizarea acestor limite a fost combustibilul oricărui totalitarism și chiar al terorismului de stat în atâtea cazuri din secolul 20.

Mobilitatea pe care o aduce globalismul extinde și mai mult limitele. E iluzoriu că ele ar dispărea, dar, devenind mai largi, aduc o reducere a presiunii pe condiția umană. Fie că e cazul globalizării informației, prin internet și prin noile capacități comunicaționale, fie al globalizării capitalului, fie al constituirii de entități politico-economice suprastatale, fie, pur și simplu, al migrației populației. Individul și individualul capătă un spațiu mai mare de expresie și de afirmare.

Sigur, o asemenea „lume lărgită” are nevoi de reguli și vectori de funcționare. Și-i va găsi singură, când va veni timpul. Dar acum încă își testează funcțiile și capacitățile, trăim acea emulație „hectică” prin care a trecut și societatea renascentistă înainte de a defini acceptabilul și inacceptabilul. Este și asta o lecție a istoriei, disponibilă, bine documentată – criza societății medievale în tranziția ei către iluminism și capital; ca și acum, în centrul crizei politico-sociale se afla o tehnologie comunicațională democratizantă. Cu cinci secole în urmă cartea și tiparul erau tehnologia care topea anchilozatele relații sociale. Azi este internetul.

vezi articolul complet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *