Extremiștii și euroscepticii din Parlamentul European – prezentare și date statistice

Cazul ESN

Neonaziștii germani reprezintă, în ochii tuturor europenilor, prototipul extremismului politic. Crimele naziste, egalate doar de comunism (într-o mult mai îndelungată perioadă de timp), încă provoacă oroare în Europa. Ascensiunea unor apologeți ai nazismului în PE este așadar îngrijorătoare pentru marea majoritate a europenilor.

Foști reprezentanți ai AfD, mișcarea neonazistă germană, au intrat și înainte în Parlamentul European. De regulă, ei se distanțaseră de fosta lor viziune politică și trecuseră la un conservatorism din spectrul democratic. În acest an, ESN (Europa Națiunilor Suverane) oferă o platformă deschisă pentru reprezentanți hard-core ai neonazismului și ai fascismului european. Deși gruparea nu se identifică oficial cu aceste ideologii, poate fi totuși considerată ca o mișcare extremistă propriu-zisă din componența PE, prima de după 1989.

Cei 25 de deputați ESN reprezintă 3,5% din parlament. Ei provin din 8 grupări politice din 8 state. Cei mai mulți, 14, sunt reprezentanți ai AfD-ului german. Alte țări cu deputați în acest grup sunt Bulgaria și Polonia (câte 3), Franța, Cehia, Slovacia, Lituania și Ungaria (câte unul).

Dreapta eurosceptică și extremistă

Alte două grupări politice eurosceptice și radicale și-au întărit poziția în actualul parlament. Mișcarea Identitate și Democrație, rebrend-uită ca Patrioți pentru Europa, are cu 11 parlamentari mai mult. Ea manifestă un euroscepticism dur și include politicieni cu expresie neofascistă, dar, ca formațiune, militează pentru reforma din interior a Uniunii prin mecanisme democratice deja existente.

O altă formațiune – mai prezentă și mai radicală decât în legislatura precedentă – este cea a Conservatorilor și Reformiștilor. Gruparea există din 2009, iar în 2014 a avut cei mai mulți reprezentanți. Forța grupării a crescut semnificativ după ce în 2022 liderul mișcării, Giorgia Meloni, a devenit premier al Italiei. Ambele formațiuni – Patroții și ECR – refuză colaborarea cu ESN și pe majoritatea temelor au puncte de vedere diametral opuse.

În total, euroscepticismul hard și soft – cu cele trei grupuri de dreapta și cel de la stânga eșichierului politic – reprezintă aproape 25% din a zecea legislatură. Este o pondere fără precedent. Dar: extremismul asumat reprezintă doar 3,5% din Parlament, iar în ce privește euroscepticismul fiecare grupare și (aproape) fiecare parlamentar are propria viziune, adesea opusă cu a colegilor săi.

Un extremism sau multe extremisme?

Configurația multinațională a partidelor pan sau trans- europene favorizează grupările politice care susțin colaborarea pan-europeană. Radicalii de dreapta – naționaliști și ultranaționaliști – au problema tehnică de a fi în mod natural opuși unii altora. De facto, interesele lor pozitive sunt divergente de la o țară la alta.

Colaborarea unor asemenea forțe politice este adesea întâmplătoare. Primele lor grupări au fost reuniuni tehnice sau de coordonare. Nimic altceva nu îi unea decât nevoia de a obține acces la unele proceduri parlamentare. Chiar și astăzi, când s-au grupat în unele partide europene formal constituite, divergența de facto din fiecare grupare este majoră și exprimă interese adesea opuse de la un stat la altul, în funcție de context politic și tradiții culturale.

Nici în marile partide de centru coerența internă nu e foarte mare. Nu rareori, unii membri votează împotriva propunerilor propriului grup, iar migrația politică este și ea la cote relativ ridicate. Coerența este mai mare pentru partidele cu o ideologie fermă (SD, liberali și ecologiști) și mult mai slabă pentru Populari, conservatorii de dreapta și radicalii ultranaționaliști. În cazul acestora din urmă, stabilitatea și coerența grupurilor lor politice este minimă.

extrase dintr-un articol publicat în revista CULTURA: Cât de mare este ascensiunea forțelor extremiste? O analiză a partidelor politice din Parlamentul European + Infografii relevante

SUMAR

• Parlamentul cu mai multe date de naștere
• Primele grupuri politice trans-europene
• Componența politică a primului Parlament European
• Forțele dominante din primul Parlament
• Outsider-ii
• Forța partidelor de centru
• Nu există un singur extremism. Diagrama Hix-Lord
• Partide europene – Alte axe de analiză
• Noile (micro)ideologii politice
• Extremismul clasic, de stânga
• Evoluții politice centriste și înclinarea PE spre dreapta
• Ce s-a întâmplat cu centru-dreapta?
• Marile alianțe
• Extremismul de dreapta
• Cazul ESN
• Dreapta eurosceptică și extremistă
• Un extremism sau multe extremisme?
• Euroscepticismul și euroscepticismele
• Unde sunt extremiștii români
• Partidele europene în România