Delta Dunarii, un dosar clasat

Nicu Ilie

Delta creste in Ucraina

Disparitia Deltei a fost prevestita cu mult inainte ca ucrainenii sa inceapa lucrarile la Bistroe. Bratul Chilia, cel mai recent dintre cele trei brate de varsare ale Dunarii, preia deja cea mai mare parte a apelor fluviului, lasand pentru celelalte un debit din ce in ce mai mic iar pentru Sfantu Gheorghe, cel mai vechi dintre brate, un debit total nesatisfacator. Delta se retrage incet catre nord, secarea unor zone mai inalte ale deltei romanesti fiind un fenomen comun ultimilor ani in care nivelul precipitatiilor a fost redus. O zona de delta activa, unde noi ostrovuri si insulite se creaza din aluviunile purtate de fluviu, mai exista doar la gurile bratului Chilia pe care Bucurestiul il imparte cu Kievul, incadrand aproximativ zona in care ucrainenii adancesc canalul Bistroe.

Zonele speciale de protectie

Delta este declarata in ansamblu monument al naturii, cu o suprafata de 5800 hectare (inclusiv complexul lagunar Razelm-Sinoe) in frontierele Romaniei si alte cateva sute de hectare in sudul Basarabiei, in frontierele ucrainene. Ea gazduieste aproximativ 5000 de specii de plante, animale si insecte, alcatuind o biodiversitate deosebit de bogata, reunind specii autohtone, mediteraneene, balcanice si asiatice. Este cea mai compacta zona de stuf din lume si are ca varf de atractivitate padurea de stejari cu liane mediteraneene de pe grindul Letea. Daca insa intinderea Deltei este una semnificativa, in interiorul acesteia sunt permise si activitati economice, precum traficul naval de mic si mare pescaj, pescuitul practicat de localnici sau valorificarea altor resurese naturale. Turismul trebuie mentionat si el printre activitatile economice importante ale zonei, cu atat mai mult cu cat acest an a adus o crestere deosebit de mare a numarului de turisti si romani, zona fiind si gazda unui festival international de film aflat la prima editie. Cateva sunt insa zonele speciale de protectie a naturii, sanctuare pentru specii de plante, pasari sau pesti, suprafete accesibile doar biologilor si naturalistilor. Zonele de pasari, cum le spun localnicii, includ in general zone din jurul sectoarelor finale ale celor trei brate, primele in top fiind Caraorman si Letea. Alaturi de acestea Delta mai cuprinde numeroase “zone tampon”, unde unele activitati economice, si in special turismul, sunt permise in ciuda faptului ca acestea sunt areale ale unor specii protejate. O a treia categorie de zone naturale din Delta este reprezentata de arealurile aflate in reconstructie ecologica, obiectivul final fiind repopularea naturala a celor 10.000 hectare pe care Ceausescu le-a smuls rezervatiei naturale in favoarea agriculturii.

Distrugere la cele mai mici preturi

In acest context este total imposibila o prognoza asupra impactului ecologic pe care canalul Bistroe il va avea. Ucrainenii tin cu orice pret sa aiba un brat al Dunarii special pentru ei, spunand ca Romania are trei. Sub un titlu ridicol pentru un stat cu capitala la sute de kilometri, date fiind si premisele istorice si geografice, (“Nu vom da nimanui Dunarea materna”), o agentie de stiri ucraineana aminteste totusi ca proiectul Bistroe nu are Romania ca singur oponent. Bistroe a fost considerata o varianta catastrofala pentru ecosistemul Deltei de catre UNESCO, spune agentia, iar expertii institutiei mondiale, dintre toate proiectele existente l-a indicat ca fiind cel mai putin daunator ecosistemului pe cel mai costisitor pentru Ucraina, cel prin golful Jerbian. Ucrainenii au ales insa cel mai ieftin proiect, care prevede si costuri de intretinere minime, si care consta in mare parte doar in adancirea unui canal existent. Numai ca nimeni nu stie ce inseamna exact, in metri cubi, aceasta adancire si largire a canalului si care va fi volumul de apa pe care il va acapara in defavoarea Deltei propriuzise.
Si astfel, la pret redus, ucrainenii sunt pe cale de a distruge unul dintre cele mai importante sanctuare naturale ale planetei. Proportiile exacte ale pericolului sunt necunoscute comunitatii internationale, dat fiind faptul ca ucrainenii ascund datele tehnice ale lucrarii. Aceste nu sunt insa secrete si pentru o parte din comunitatea stiintifica de la Kiev. Impotriva proiectului Bistroe s-au pronuntat deja mai multe organizatii stiintifice si chiar Ministerul Mediului din capitala ucraineana.

Restul specialistilor pot doar sa aproximeze dimensiunile lucrarii (si ale impactului sau ecologic) avand in vedere dimensiunile vaselor care urmeaza sa foloseasca acest canal. Conform lui Virgil Munteanu, guvernatorul Rezervatiei Ecologice Delta Dunarii, cifre de luat in calcul reprezinta o adancime minima de 10 metri, dar si largirea senalului de la 100 la 500 de metri. Daca aceste cifre sunt cele reale, noul canal navigabil pare ca va seca in scurt timp cea mai mare parte a Deltei, cel mai expus fiind grindul Letea, cu una dintre cele mai frumoase paduri ale lumii, aflat in imediata apropiere a canalului ucrainean.

Proiect de doua ruble

Fondul Mondial pentru Natura a dat publicitatii o condamnare dura la adresa proiectului Bistroe. Amintind ca Ucraina neglijeaza rute care ii sunt accesibile, comunicatul mentioneaza ca proiectul pune in pericol habitatul a 280 de specii de pasari, dar si reproducerea pestelui, ceea ce va ruina atat pescuitul cat si turismul regional. Mai multe organizatii mondiale au luat atitudine impotriva proiectului, cu atat mai mult cu cat acestea au finantat in ultimii ani proiecte de milioane de dolari tocmai pentru protectia acestor specii. Factorul politic pare insa a fi mai important decat considerentele ecologice si chiar economice. Ceea ce nedumereste pe reprezentantii rezervatiei ecologice, dar si pe oameni din mass media internationala, este ca proiectul pare lipsit de rentabilitate. Numarul navelor ucrainene care trec prin actualul canal romanesc este unul mic iar ponderea lor este de doar 4% in total. Chiar daca Ucraina ar incerca apoi sa atraga si nave de alte nationalitati pentru traversarea prin canalul Bistroe, reusita este destul de putin probabila, chiar si in situatia ca preturile vor fi mult mai reduse, pentru ca odata depasita zona Deltei, acestea ar urma sa intre pe teritoriul romanesc pentru a-si putea continua calatoria in amonte.

Exemplul Sulina

Dintre cele trei brate principale ale Dunarii, doar unul este navigabil in prezent. Bratul Sulina, cel mai scurt dintre toate in acest moment (cu doar 63,7 km fata de 69,7 km cat are Sfantu Gheorghe si 120 km cat are Chilia), a fost ales pentru acest scop la sfarsitul secolului XIX de catre Comisia Dunarii. De atunci a fost amenajat prin dragare de adancime si scurtat prin eliminarea din cursul principal a Marelui M, doua bucle pe traseul Dunarii Vechi, de la Mila 23 la Crisan. Pregatit pentru a primi nave de mare tonaj, mineraliere si cargoboturi maritime care pot intra pe Dunare pana la Galati si Braila, bratul Sulina nu este nici el neutru ecologic. In jurul sau nu a rezistat decat o mica zona de protectie speciala, cea de langa Gorgova, si, la ceva distanta, cea de pe grindul Caraorman. Acum se incerca repopularea naturala pentru arealuri ceva mai extinse in zonele Sulina, Crisani, Caraorman si Partizani-Tulcea dar zonele de reconstructie ecologica au fost afectate de lipsa apei in ultimii ani care au fost deosebit de secetosi.

La o prima vedere, daca activitatea economica presupusa de un nou canal pentru nave maritime, dar si drenarea presupusa de un canal de mare adancime, vor avea pe Chilia-Bastroe acelasi impact ca si pe Sulina, aceasta va duce la disparitia imposibil de stopat pentru rezervatiile din zonele Letea, C.A. Rosetti, Chilia Veche, Periprava. De asemenea, prin volumul de apa absorbit, canalul va afecta cotele favorabile pentru mentinerea actualelor specii pe tot cuprinsul Deltei. In mai putin de 50 de ani Delta Dunarii s-ar putea reduce la un numar de lacuri separate care vor mai pastra doar o mica parte a bogatiei naturale de astazi, intreg ecosistemul fiind construit pe baza inundatiilor regulate ale sistemului de lacuri din zona care devin astfel comunicante.

Condamnatii

Pasarile sunt atractia numarul 1 a Deltei dar si speciile a caror extinctie este cea mai probabila. In Delta sunt numeroase speciile protejate, impartite de Academia Romana in doua mari grupe. O prima grupa cuprinde monumentele naturii cu penaj alb, intre acestea deosebit de cunoscute fiind doua specii de pelican (comun si cret), egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta si lebada cantatoare. O a doua grupa cuprinde pasarile cu penajul colorat, intre acestea la loc de frunte numarandu-se califarul rosu, vulturul codalb, ciocintorsul si piciorongul.
Pe langa aceste specii declarate, toate, monument al naturii, varietatea de pasari depaseste 300 de specii, dintre care 70 sunt extraeuropene. Tipul mediteraneean este reprezentat prin specii precum starcul, tiganusul, cormoranul mic, vulturul plesuv sau pelicanul s.a.m.d., fiind si cel mai spectaculos pentru vizitatorii Deltei. Pasarile specific europene au ca reprezentanti de marca privighetoarea de stuf, randunelele de mare, vulturul pescar, presura, bociusul, pescarusul s.a., in timp ce specific siberiene sunt lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna si cocorul. In Delta sunt intalnite si pasari specifice Mongoliei (vulturul plesuv, soimul dunarean) si chiar chinez (lebada muta, egreta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pestii sunt o alta excelenta a Deltei. Studiile mentioneaza 150 de specii de pesti care traiesc in Delta Dunarii, dintre care 30 in delta propriuzisa. Pe bratele mai mari, cu o curgere continua, se intalnesc specii precum cega, morunul, nisetrul, pastruga, somnul, stiuca, mreana, obletul mare sau avatul, in timp ce apele mai calme sunt preferate de caracuda, biban si platica. Apele mai sarate din zona apropiata marii sunt mediu de viata pentru biban, stiuca, chefal, cambula, iar mediul marin contribuie cu specii ca morun, pastruga, nisetru, dar si scrumbie.
Varietatea si numarul mamiferelor atrag atat vanatori cat si oameni care vor doar sa le vada si sa le admire in mediul lor natural, pe grindurile mai inalte, indeobste ocolite de ape. Dintre animalele cu blanuri pretioase, remarcabile sunt vidra, nurca si bizamul, dar acestora li se adauga un numar mare de alte specii care include iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul si pisica salbatica.

Flora, reprezentata prin paduri variate, plauri si stufarisuri impresionante, este cea care creaza mediul natural cel mai accesibil turistilor si cel mai admirat de acestia. Dar, dincolo de poza de ansablu, naturalistii au identificat numeroase monumente floristice. Nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de apa, limba apei si rizacul reprezinta speciile cu frunze plutitoare. Plantele riverane si de plaur se exemplifica prin stuf (cu doua mari specii: Phragmites – 80% din suprafata si Typha – 20% din suprafata), feriga de apa, macris, izma broastei, Nu-ma-uita, si cucuta de apa. Plantele de uscat intregesc imaginea prin specii ca salcia alba, frasin sau padurile combinate de pe grinduri.

Delta este un muzeu de istorie naturala in aer liber, un miracol prin densitatea si bogatia de specii, un microunivers deosebit de sensibil care nu va dura etern dar care, speram noi, nu isi va gasi prea curand calaul.

Turism Club 2004. Toate drepturile rezervate pentru Nicu Ilie.