Nocebo, un placebo pe dos

Publicatia online Think Outside the Box este unul dintre liderii gandirii inovative din Romania. Initiata de un europarlamentar liberal de origine maghiara, Magor Csibi, TOTB a avut o scurta integrare online cu siteurile Adevarul, dupa care a continuat pe cont propriu. Siteuri de continut TOTB exista si pe .com sau alte domenii nationale, facand parte dintr-o ampla miscare de gandire informala. In Romania, siteul TOTB.ro beneficiaza de colaboratori tineri, intre care se remarca scriitorul Dan Sociu, alaturi de Andra Matzal, Roxana Bucata, Ionut Dulamita si Camelia Jula. Articolele se refera la tehnologii, sanatate, legende urbane, calatorii, stiinte de limita, gandire subiectiva.

Unul dintre articolele recente este „Cool Trivia: 50 de ani de nocebo”, o adaptare autohtonizata dupa un articol din zidbits.com. Matrialul este dedicat „efectului nocebo”, partea intunecata a fortei placebo. Definit ca tratament psihic, efect benefic indus de ideea unui fals tratament, placebo are o relativa notorietate si popularitate. Insa mecanismele sale raman in continuuare slab investigate. Nocebo este si mai ignorat. Iata pasajele esentiale din articolul publicat de TOTB:

• Deşi nu se bucură de aceeaşi acoperire media precum efectul placebo, nocebo afectează cam acelaşi număr de oameni ca şi opusul său şi are o istorie destul de îndelungată. Termenul a fost introdus în 1961 (acum 50 de ani, deci) de către Walter Kennedy pentru a descrie tocmai reacţiile negative la tratamentul cu placebo. În latină, nocebo înseamnă “voi face rău”, în timp ce placebo înseamnă “voi produce plăcere”.
• Distincţia dintre cei doi termeni a început să devină populară abia în anii ’90. Înainte, ambele seturi de reacţii pe care le descriau erau cuprinse în efectul placebo. Separarea rămâne însă controversată şi astăzi, şi asta pentru că o persoană supusă unui tratament cu placebo poate experimenta în acelaşti timp atât efecte pozitive, cât şi efecte negative. Studiile asupra efectului nocebo sunt rare, dar ilustrative. Într-unul dintre ele, de exemplu, 34 de studenţi au fost conectaţi la o maşinărie şi li s-a spus că un mic val de electricitate le va traversa creierul şi le va genera o migrenă. În realitate, maşinăria nu făcea absolut nimic, însă 22 (66%) dintre studenţi au spus că îi durea capul când erau conectaţi la ea.
• Alt studiu a fost realizat de cercetătorii japonezi pe 57 de elevi. Au fost aleşi copii care susţineau că deveneau foarte iritaţi (la nivelul pielii) atunci când erau expuşi la arborele care secretă lac, numit Rhus verniciflua. Cercetătorii i-au legat la ochi pe elevi şi i-au frecat pe unul din braţe cu frunze ale arborelui de lac şi pe celălalt braţ cu frunze ale altor plante, apoi le-au spus că braţul frecat cu frunzele arborelui iritant fusese frecat cu frunze obişnuite. În mod surprinzător, iritaţia a apărut pe braţul frecat cu frunzele altor plante, în timp ce braţul supus frunzelor arborelui de lac au rămas intacte aproape în fiecare dintre cazuri.
• Problema e că efectul nocebo poate fi letal. Un caz demn de menţionat în acest sens a fost înregistrat în anii ’70, când medicii au diagnosticat incorect un bărbat cu cancer hepatic şi i-au spus că mai avea doar câteva luni de trăit. Bărbatul a murit în câteva luni, aşa cum prevăzuseră medicii, însă la autopsie s-a observat că se înşelaseră în privinţa diagnosticului. Starea de sănătate a bărbatului era perfectă la momentul morţii sale.

citeste aici articolul complet