Cele mai proaste alegeri vazute de mine
USL este sigur de victorie si a depus liste de candidati care relecta o mare aroganta fata de alegatori. Este sigur ca acestia vor vota orice le va propune, chiar si-un bou dac-ar fi pe liste. Un bou real, vreau sa spun, cu coarne, coada si care scoate sunete funny…
Toti compromisii si-au facut loc pe listele USL, iar liderii partidului au acceptat cele mai dubioase candidaturi cu convingerea ca va duce dezbaterea electorala departe de orice teme reale, intr-o eterna harmalaie cu Basescu. Nici programele politice n-au vreo importanta, nici pentru liderii USL, nici pentru alegatori. Cu cat propunerile sunt mai fanteziste, cu atat mai mult trebuie provocat un nou conflict cu presedintele, si astfel orice gugumanie trece, iar publicul se pregateste sa voteze o strategie politica redactata parca de Petre Ispirescu.
Din nefericire, nici PDL nu reuseste o prezenta onorabila in aceste alegeri. Au comis deja mai multe erori de strategie si de comunicare, renuntand la sigla politica si culori electorale. A ales in schimb un logo prost – ARD – cuvant cu propria semnificatie, greu compatibila cu vreun mesaj politic; si un simbol – o inima rosu, alb, albastra – care nu transmite decat patetism si disperare. Cu atata incarcatura emotionala si semnificativa, simbolul ar fi greu compatibil cu orice mesaj politic profund si lucid, care ar putea repune in discutie PDL ca forta politica. Din nefericire, ARD nu ofera niciun mesaj politic major, nici convergent, nici disonant cu inima din sigla.
Ce e esential este ca nici ei nu vin cu un program politic. Cel mai realist afis al lor este cel care spune ca „Noi venim cu oameni noi”. Adica e un targ de oameni? Se vand oameni in campania electorala? Daca in cazul USL-ului abordarea campaniei este de tabloid, cu scandaluri si paruieli provocate doar de faptul ca televiziunile sunt dispuse sa difuzeze paruielile in cauza, in cazul PDL abordarea e de supermarket. „Avem produse noi!” „Cumparati acum!”. Temele de campanie sunt varza sau inexistente, televiziunile nareaza campania electorala cu exact aceeasi isterie ca si evenimentele de dinaintea campaniei, iar restul presei nu mai exista. Listele electorale sunt proaste si din partea ARD care, din pozitia de invins asumat, a primit orice nume pe liste, numai sa aiba cine sa finanteze un minimum de campanie si sa aiba candidati pe peste tot. Cu cat mai noi, mai necunoscuti si mai neconfirmati, cu atat mai bine!
Pe alocuri, liderii PDL resimt inexistenta marilor programe politice. La mine in sector, in 4, filiala ARD a initiat o asa-numita „lege a caldurii” si ne cere sa ii votam candidatii pentru a trece aceasta lege care va duce, in esenta, la scaderea cheltuielilor la intretinere. Evident, ei nu vor putea vota legea de unii singuri, iar din banca opozitiei nu vor putea vota niciun fel de lege. Este, totusi, o incercare legitima a candidatilor de a propune ceva. Fara un asemenea clu de campanie, afisele initiale ale ARD in fata blocului meu spuneau: „Sunt Cutare. Intru in lupta!”. Asa, si?
Vizavi, pe partea PSD-ista a strazii, USL propune o simpa lista de nume, cu Dan Voiculescu scris putin mai mare decat ceilalti. Mesajul electoral vine dupa alegeri, iar strategia politica mai bine n-o spui, daca tot nu ti-o cere nimeni, decat s-o spui si sa minti.
O campanie electorala a debusolarii si a lipsei de orizont. Politicienii romani oficializeaza falimentul ideologiilor politice la Bucuresti si al unei clase politice construite pe spaga, autoritarism si coruptie. In acest moment, privind oferta electorala, este clar ca nu exista niciun pol interesat in modernizarea Romaniei si care sa promoveze curatirea ei morala, economica si culturala. Singurele sperante le mai putem lega doar de o Uniune Europeana care sa se manifeste mai activ si mai agresiv in colaborarea ei cu gruparile politice retardate de la Bucuresti si din alte tari esuate.