Materialele de construcție trec printr-o adevărată revoluție. În special betonul, care rămăsese aproape neschimbat de la apariția betonului armat, implică astăzi multe direcții de cercetare. Pe de o parte calitățile sale de durabilitate și rezistență, care l-au propulsat în materialul-vedetă al construcțiilor moderne, este sub o presiune uriașă de a-i crește calitățile fundamentale pe măsură ce betonul este pus să facă lucruri tot mai complexe și solicitante, mult peste ceea ce el a fost proiectat inițial. Clădirile extrem de înalte, barajele ample sau chiar folosirea sa în imersiune (inclusiv în unele cazuri turnarea sa în imersiune) impun noi cercetări privind calitatea și performanțele sale mecanice.
O altă direcție de cercetare de o importanță enormă este realizarea de betoane și cimenturi prietenoase cu mediul. Construcțiile sunt un mare poluator, atât în ce privește funcționarea lor, cât și prin materialele pe care le consumă sau prin deșeurile pe care le produc. La nivel mondial, construcțiile sunt vinovate în proporție de 40% de degradarea mediului. Astfel, inovarea unor materiale de construcții care să fie neutre față de mediu sau, și mai bine, să contribuie la reducerea noxelor sau gazelor de seră a devenit o prioritate a ultimilor ani.
O echipă daneză a inventat un beton care include alge și care astfel absoarbe din mediu dioxid de carbon, unul dintre cele mai importante gaze de seră care contribuie la încălzirea globală. Nu este singura echipă care derulează cercetări în acest domeniu, dar este una dintre primele care au anunțat rezultate ce pot fi puse în practică la costuri plauzibile.
citește: Inovație. Un beton care absorbe emisiile de carbon, în loc să polueze
De asemenea, betonul are o estetică proprie. Curente arhitecturale precum brutalismul au încercat să o exploateze direct, însă frumusețea betonului finisat sau nefinisat nu e pe gustul tuturor. De fapt, betonul e destul de impopular. Cele mai multe direcții din arhitectura contemporană nu sunt decât soluții de a masca betonul în spatele a tot felul de panouri, folii sau cu tencuieli tot mai sofisticate și care de regulă au ca unică misiune transformarea aspectului final în ceva care să nu semene absolut deloc cu cimentul.
Noutatea lui 2025 este un beton translucid, care include fibre și canaluri optice, permițând luminii să străbată peretele dur de beton. Astfel, după aproape un secol de la apariția brutalismului, betonul ar putea reveni în trenduri ca suprafață cu propriul design, într-o nouă arhitectură cu iz hi-tech.
Translucent concrete was never imagined, not even in SF. Now is reality.
The magic starts in the night.
#design #materials 🌔
This is the hotest new material in 2025
Nu în ultimul rând, betonul vechi poate fi salvat prin utilizarea de noi materiale. Prelungirea duratei de viață a construcțiilor devine esențială în economia resurselor, atât în ce privește individul, cât și umanitatea. Deși adesea este destul de costisitor să renovezi și să refuncționalizezi o construcție veche, costurile materiale și de mediu sunt mult mai reduse decât să o demolezi pe cea veche și să construiești una nouă în loc.
citește în CULTURA: Retrofit: reciclarea clădirilor existente este noul trend din arhitectură
Direcții noi de cercetare apar tocmai pentru a consolida și a menține în folosință construcțiile vechi și degradate. Noi materiale au apărut deja, care funcționează aproape magic. Problema reabilitării betonului va deveni din ce în ce mai importantă în anii viitori întrucât durata programată de viață a celor mai multe construcții de beton armat realizate în deceniile trecute a expirat sau este în curs de expirare. Astfel, noile materiale oferă rezultate de neimaginat în mentenanța și reabilitarea plăcilor vechi. Un exemplu de utilizare creativă a acestor tehnici și materiale vine din Noua Zeelandă, unde o asemenea tehnologie a trecut de stadiul de cercetare și este deja o soluție tehnică viabilă.