Tag Archives: ziar

Ziarul Profit Arges

Profit de Arges, un ziar tiparit care are si editie epaper, si televiziune online, este locul unde scrie acum Octavian Andronic. Publicatia este condusa de Iulian Uta, jurnalist din Curtea de Arges si intreprinzator cu interese in mass-media (afaceri si scandal) si imobiliare (agentia Klanar Pro Computers), dar care s-a aventurat si in alte domenii, cum ar fi energia solara.

Vazut de la Bucuresti (sau din avion), fara cunoasterea vreunor detalii, trustul lui Uta pare un bun exemplu de succes in presa locala, intr-un judet destul de sarac. Asta desi rezultatele financiare ale editorilor sunt mai degraba proaste, societatea editoare trecand prin multe reorganizari. Ea a raportat pierdere financiara chiar si in anii 2007-2008, cand, vorba cuiva, economia duduia.

Daca profitul fiscal se mai lasa asteptat, Ziarul Profit se remarca printr-o atitudine bataioasa, deschisa spre pamflet. Din redactie fac parte Madalina Petrescu, Carmen Oprescu, Andreea Florescu, Gratiela Serban. Tehnoredactarea, care are si unele lucruri bune, este complet compromisa cromatic, plina de acel amestec galben-albastru-rosu, specific ziarelor de provincie si care le face sa para mai proaste decat sunt.

In reteta editoriala au fost imprumutate elemente din fiecare reteta de succes din Capitala, de la Libertatea, la Business Standard. Aspectul general este insa cel al vechiului ziar Adevarul: scanteist, asezat, cu de toate.

Din pacate editorii siteului sunt atat de incantati de televiziunea lor online, care nu e rea, dar pe care o promoveaza mult prea agresiv pe siteul ziarului, unde editia online nu poate fi citita pentru ca una-doua starteaza televiziunea de sub covor. N-ai nici macar sansa sa o opresti pentru ca imediat ce ai schimbat pagina iese ea de undeva, cu sunetul setat la maxim. Pe scurt: te cam alunga…

Libertatea

A aparut in zilele revolutiei, in 89, din publicatia locala a Capitalei, Informatia Bucurestiului. Era o foaie de amiaza, comparabila oarecum cu Adevarul de seara din zilele noastre.

A fost condusa de Octavian Andronic, ca o publicatie de pluton, pana prin 96, cand a facut o schimbare majora de actionariat, a intrat in posesia elvetienilor de la Ringier si si-a schimbat preferintele editoriale, devenind primul ziar “bulevardier” din Romania. Dupa relansare, timp de mai multi ani a fost lider de piata, inainte ca in auditarile BRAT sa se faca o distinctie clara intre presa quality si cea tabloid. Pe atunci singurul tabloid cu adevarat era doar Libertatea.

Reteta sa editoriala a fost copiata de multe publicatii, de un succes mai mult sau mai putin modest. Ziarul “Ziarul” este cel mai clar exemplu. Alte publicatii, deja existente, au imprumutat si ele din tematica Libertatii si i-au copiat, la modul grotesc, reteta grafica. Exemplu: Atac la persoana si publicatiile care s-au rupt din acesta.

Dupa anul 2000, Libertatea a avut, in sfarsit, si concurenti seriosi pe segmentul sau de piata: Cancan si Click. In favoarea acestora avea sa piarda o parte din echipa redactionala si cea mai mare parte a cotei de piata.

Reteta editoriala impusa de Libertatea a fost simpla: stiri mondene, infiintarea de vedete care sa fie desfiintate, dar si reportaj social, cat mai autentic si cat mai lacrimogen cu putinta. Totusi coeficientul de violenta al stirilor nu a fost niciodata prea mare, net inferior Evenimentului Zilei din vremea sa de glorie, sau Stirilor ProTv de la ora 5. Segmentul Politic a fost tratat expeditiv, cu stiri superficiale si senzationaliste, dar in scurtele editoriale care erau toturi publicate in perioada 1996-2000 Libertatea a fost publicatia care l-a sprijinit cel mai fatis pe Adrian Nastase in efortul sau nereusit de a ajunge presedintele Romaniei.

Inventiile editoriale cele mai populare ale Libertatii au fost “Fata de la pagina 5”, o rubrica de poze sexy de la cititoare, si caseta meteo cu fete topless.

Detronata din postura de lider de pe piata print, Libertatea s-a vazut in ultimii doi ani silita sa copieze ea din stilul “bastarzilor” sai. Exemplu: titlurile de tip “Ce bine ai crescut, Bianca!”, furate de la Click, ca model de titlu de deschidere. (Daca nu citesti zi de zi, nu stii nici cine-i Bianca, nici la ce a crescut). Performantele cu care se poate lauda publicatia sunt legate de lansarea pe piata media a unor personalitati ca Alina Plugaru, Oana Tonca,  si Monica Gabor-Columbeanu.

Cele mai recente eforturi editoriale ale publicatiei sunt legate de transformarea sa intr-un ziar erotic.

Siteul oficial al publicatiei este libertatea.ro

Actuala echipa redactionala este:

Adresa
Bulevardul Dimitrie Pompeiu nr. 6, sector 2, Bucuresti
Telefon redactie: 021.203.56.46
Redactie

  • Redactor-Sef:
  • Ana Nita
  • Prim-redactor sef adjunct:
  • Irinel Antoniu
  • Sefi departamente:
  • Paul Badea (Reporteri Speciali); Daniel Coltuc (Monden); Mădălina Pătra (Investigatii); Ana Maria Marinescu (Supliment/Life); Corina Rob (Bucuresti); Daniel Gorgonaru (Politic); Camelia Stan (Utile/Servicii); Mihai Toma (Sport)
  • Editor imagine:
  • Florin Hau
  • Editori foto:
  • Carmen Bădan, Andreea Elisei, Gabriel Dinu, Ioana Linţoiu
  • Sef organizare:
  • Mihai Visan
  • Director executiv:
  • Claudiu Şerban
Productie

  • Directori distributie-productie:
  • Dan Saros
    tel: 203.08.85; Fax: 404.30.99
Marketing

  • Director marketing:
  • Adelina Panait
    tel: 203.08.03; Fax: 203.08.36
Publicitate si Media

  • Director Publicitate:
  • Cristina Negoita;
    tel: 20.30.940; fax: 20.30.832
Abonamente

  • Director departament abonamente:
  • Florentina Craiu
    tel: 203.56.42; fax: 203.09.90
  • Cont: RO36ABNA4100264100070706
  • Publicatia este inscrisa in catalogul Postei Romane la cod 19009. Abonamentele se pot contracta prin toate oficiile postale din Bucuresti si provincie sau direct la sediul redactiei. ISSN 1220-8256
Director general
Romania: Marius Hagger
TIPARUL

  • FED – Grupul Dragoprint, Imprimeriile Media PRO – Cluj,
  • SC West Tipo International SA – Timisoara, Tipografia
  • Tipar Multiprint – Iasi, Tipografia de Sud – Craiova, G. Canale&C.SRL, Romania Libera, Coprint
Libertatea On-line

  • Content Manager: Adrian Ţoca
  • Deputy Content Manager: Vincenţiu Mihaiu
  • Editori: Alina Guţă, Iulia Bordeianu, Magda Duru, Melania Istrate, Oana Tonca, Andrei Sandu, Bogdan Gâlcă, Dănuţ Pitaru, Dragoş Costache, Răzvan Mandache

Evenimentul zilei – ce a fost si ce-a ajuns

Sub conducerea lui Ion Cristoiu si un manageriat din care nu lipsea Cornel Nistorescu, o echipa plecata de la Expres Magazin punea bazele unei publicatii care a revolutionat presa cotidiana din Romania.

Noul cotidian, cunoscut si ca Bulina Rosie, datorita siglei sale de forma rotunda, a lansat presa de senzational in Romania si a facut epoca pe langa celelalte ziare cu articole terne, gigantice, insipide, de sorginte postcomunista. Scriitura vie, articolele scurte, cu titluri adesea mai mari decat continutul stirii, erau ceva nou si benefic pe langa alte cotidiene care aveau in epoca un stil rigid si invechit.

Evenimentul zilei a aparut in 1992 si a fost o scoala pentru numerosi ziaristi mari din presa de azi. Totusi, stilul sau senzationalist a dus adesea la stiri aberante, dintre care legendara a ramas Gaina care a nascut pui vii. Amanunte despre acest subiect pe wikipedia.

Epoca de glorie a ziarului a fost in primii ani de aparitie, topul de vanzari fiind atins in 1993. Din 1997 Ion Cristoiu a renuntat la conducerea publicatiei, primind o mare compensatie financiara. Locul sau a fost luat de Cornel Nistorescu. Sub conducerea acestuia, Evenimentul a fost restructurat, latura senzationalista estompata iar cotidianul a reusit performanta, in anii 2000-2004 de a fi practic singura publicatie cu tiraj mare care facea o opozitie reala contra puterii PDSR care, prin premierul Adrian Nastase, controla draconic presa prin campaniile publice pe bani multi, derulate in majoritatea cotidienelor. Aceasta a fost o metoda prin care multi patroni de presa au cumparati de premierul Nastase si performanta Evenimentului de a ramane o voce destul de izolata in a acuza abuzurile puterii este cu atat mai meritorie. Ziarul fusese achizitionat, inca din 1998 de un trust german care il avea pe Emil Hurezeanu printre consilieri.

Continue reading Evenimentul zilei – ce a fost si ce-a ajuns

Presa, prostituata de pe genunchii oligarhilor

Ion Iliescu a devenit un publicist onorabil, pe blogul sau. Oricat de odios mi s-ar parea batranul stalinist ca personaj politic, oricat de perimat e modul sau de gandire, el e un ziarist de opinie de incomparabil mai mult bun simt decat majoritatea celor care castiga un ban din asta. El scrie ce crede, nu ce e platit sa creada.

Tirajele ziarelor reflecta, spun eu, cu cea mai mare fidelitate prostitutia la care s-a dedat presa informativa. Dezinformarile si atacurile la persoana sunt ostentative, valoarea informativa, prin viciere, e zero, iar singurele stiri necompromise politic sunt cele despre sex si paparazzo.

Dupa 90, ziarele inregistrau tiraje de cateva milioane de copii. Astazi sunt cotidiene cu nume importante care nu trec de zece mii tiraj. Ce ofera ele?

Nimic profesionist – unu la mana. Stirile sunt de neinteles, fara un background care sa le explice si sa le puna in context. Mai mult de jumatate din articole (includ si saptamanalele sau mensualele in discutie) sunt articole Medifax cu un titlu schimbat si semnate de un redactor al publicatiei, ca si cum ar fi ale lui. Incalcarea drepturilor de autor, y compris, se datoreaza completei incapacitati a redactorului de a-si produce propriile stiri. Toti prostanacii care n-au devenit sefi de partide au ajuns ziaristi.

Doi la mana: opinii comandate de patronii publicatiilor. E uimitor cum ziaristi care trec de la un trust la altul isi schimba peste noapte punctul de vedere.

Sa nu-l ataci, in publicatia pentru care lucrezi, pe patronul care o finanteaza, mi se pare si mie (care accept unele compromisuri care nu te altereaza) un lucru de bun simt. Desi si asta este, in fond, o incalcare a deontologiei. Mai ales cand interesele acelui patron sunt proteice si el are, practic, legatura cu orice. Dar sa fii liberal cand lucrezi pentru Patriciu si pesedist cand lucrezi pentru Voiculescu, pentru asta exista un singur cuvant: lichelism.

Trei la mana – isterie. Cu o legitimatie de presa in buzunar, mica lichea, inglodata in datorii la banci, frecata la icre toata ziua buna ziua de patronul de presa pe care il slujeste, devine deodata zmeu atunci cand simte ca are mana libera. Asta mai era cum era inainte ca agresivitatea sa devina moda zilei. Insa in epoca post-Gheorghe (Andrei Gheorghe), mitomania cumintica a reporterilor care inventau din pat oameni interesanti despre care merita sa citesti a devenit o isterie colectiva care se autoalimenteaza si este finantata cu buna stiinta de publicatii. “Informatiile pe surse”, banalele sifonari cu care ne obisnuisera deja securistii, s-au intalnit cu hartuirea, colportarea si minciuna in stare pura – altfel spus false stiri, anchete cu final comandat, interviuri gen interogatoriu, zvonoteca, informatii cu un continut de calomnie de peste 50%.

Mai aveam cuvinte care se cer folosite intr-o descriere a presei informative de azi. Intre ele, la loc de frunte, vulgaritatea. Mai aveam si descrieri de mecanisme: tot felul de santajuri. Mai aveam si simptomatologie, si diagnostic. Articolul ar deveni, insa, prea lung. Tin restul pentru o eventuala publicare in… presa scrisa, cea de hartie vreau sa spun.

Se spune ca nu mai sunt cititori. Ca scoala produce din ce in ce mai putin alfabetizati. Ca teveul a luat frisca stirilor. Ca radioul si-a taiat si el o felie. Publicatii de hartie insa se vand si se citesc. Sunt cateva mii de titluri in catalogul presei. Tot felul de nise isi gasesc galantar. Presa de informatii a cazut insa pe mana ei. In momentul in care cititorul e tratat drept prostul casei si i se baga pe gat tot soiul de smenuri, atacuri platite si publicitati netransparente, sa-i ceri sa scoata bani din buzunar pentru asta e mult prea mult. Poate inghiti asa ceva pe gratis, de la tv. Cum sa-i mai ceri si bani?

Si cum sa te superi pe el, pe cititor, cand vezi ca singurele ziare pentru care mai da un ban sunt cele de cancan? Acolo, cel putin, stii din start ca se traieste din zvon si barfa, dar stii si ca atunci cand Alina Plugaru apare goala in poze e chiar goala.