Tag Archives: udmr

Cedarea de suveranitate, unica sansa a Romaniei

In ciuda multor eforturi, Traian Basescu va lasa in urma – oricand i se va termina mandatul, la termen sau la mica intelegere – institutii insuficient consolidate; insuficient creionate chiar. Am mai scris despre asta, cand inca se mai puteau face lucruri, si imi pare rau sa imi dau singur dreptate.

A fost o scurta perioada, de circa opt luni, in care PDL a detinut o putere reala, respectiv majoritate parlamentara si o Curte Constitutionala iesita din adversitate. In acele luni responsabilii partidului si ai aliantei puteau face lucruri ireversibile pe calea modernizarii statului daca s-ar fi muncit mai bine si mai mult. Guvernul Boc si cabinetul MRU si-au ratat intrarea in istorie, afisand o oboseala sistemica dupa gherila parlamentara prin care trecuse PDL si dupa pierderile de imagine la care se expusese voit, dar si prin naivitati. Boc s-a dovedit doar un primar pus in fruntea unei tari, iar MRU a pierdut timp cu experimentul unui guvern-pepeniera. Celelalte limite, bariere si dificultati nici nu merita mentionate aici. Doar  ca enumerare – coabitarea cu un UNPR populat in buna masura cu PSD-isti fugiti dupa ciolan; cu un UDMR disciplinat, dar cu eternele probleme identitare, care il fac sa semene mai mult cu un adolescent decat cu un partid. Plus “coabitarea” interna in PDL si ulcerele ascuse ale partidului: un stoc redus de tehnocrati in aparatul de partid si pretentia de a acoperi cu acestia zeci de mii de functii publice si semi-publice (in asa-zisele “deconcentrate”). Mecanisme ineficiente de selectie interna si de promovare a oamenilor capabili, in defavoarea oamenilor eficienti. Incapacitatea de a se reforma si de a se transforma din mers dintr-un partid al primarilor intr-unul al ministrilor – toate acestea sunt motive; iar de motive au nevoie doar luzarii.

Singurul lucru bun ireversibil facut de Basescu este imprumutul de la FMI si, ideosebi, presiunea politica pe care acest imprumut o va exercita. Acordul cu FMI aduce o oarecare cedare de suveranitate, cel putin pe politici macroenomice in segmente cheie. Aventura politica a devenit o chestie totusi pe termen scurt in Romania. Niciun aventurier, nici actualul Ponta, nici eventualul Dan Diaconescu, nu se pot lansa in politici economice aberante decat, cel mult, pe termen de 6 luni – un an.

Totusi, desi niciun aventurier politico-enomic nu mai poate avea o cariera de lunga durata in Romania, se poate presupune ca numarul acestor aventurieri va fi, practic, nesfarsit. Sunt favorizati de o populatie revansarda, incapabila sa inteleaga principii de baza ale democratiei si ale economiei de piata si cu un dispret istoric pentru norma si lege. Este vorba despre dezradacinatii din mediul rural, oameni fara valori stabile si sustenabile, cu atitudini obsesiv-compulsive fata de institutiile urbane. Oricat de putin mi-ar placea Iliescu sau Nastase sau Ponta, ei sunt, la fel ca si Gadea, DDTV, Gigi Becali sau Mircea Badea, doar obiectivari ale acestui public din mintea caruia valorile traditionale, bunul-simt al taranului, au fost extrase, insa fara a fi inlocuite cu o cultura solida, organica, ce poate defini un public urban. Putem sa vorbim de un public post-comunist, dar asta defineste doar o simptomatica, nu boala din spatele acestuia.

Acest public va favoriza lideri obsesiv-compulsivi si nu poate fi calmat decat cu sedative financiare.

Noua generatie de politicieni crescuti in incubatoarele unor partide este optimizata pentru a specula gusturile si vulnerabilitatile unei asemenea populatii. Ale unui electorat care, din ignoranta si incultura, iubeste cand isi face singur rau.

Dupa puseele de urbanizare fortata din anii ’60, ’80 si 2000, pe actualul model demografic, Romania nu se poate moderniza prin forte proprii si nu poate ajunge o democratie functionala, un stat de drept si o economie performanta. “Prin noi insine!” nu poate fi o optiune nationala atunci cand natiunea iti raspunde “Ba pe-a ma-tii!”.

Cedarea de suveranitate este singura cale prin care Romania si romanii mai pot progresa si pot tine pasul cu istoria. Intrarea in Uniunea Europeana, fara cedari majore ale suveranitatii, nu are nicio noima. Nu putem accepta rolul de “rednexi” ai Europei! Acorduri de tipul celui cu FMI sunt esentiale pentru ca, sub controlul datoriei externe, sa existe blocaje ferme impotriva “sedarii financiare” a populatiei. Stabilirea externa a unei limite de deficit bugetar este, de asemenea, esentiala. Este singura cale prin care statul poate fi decapusat.

Insa tot ramane prea multa suveranitate la Bucuresti, in mana unor politicieni imorali (care vor fi schimbati,”rotiţi” permanent), ridicati pe umerii unei populatii inculte si neperformante (care nu poate fi schimbata). O Constitutie Europeana, trecerea la euro, aderarea la Schengen, cresterea atributiilor Comisiilor Europene, constituirea unui Cod Fiscal european si a unei contabilitati unificate, stabilirea unor institutii financiare, comerciale si juridice pan-europene – acesta ar fi pachetul de masuri minimale care ar permite iesirea Romaniei din aceasta fundatura in care, din nou, singura s-a bagat.

 

Cristian Diaconescu, cheia Constitutiei

Referendumurile gemene ies din incubator

Peste 30 de ani se va difuza pe TVR2HD3G3D (cum, pe semne, se va numi postul public în format digital 3d transmis wireless) un documentar despre tulburata viata a Constitutiei. Se va aminti si despre tulburatul an 2011 în care parlamentarii au fost pusi sa opereze pe viu Parlamentul.

Nicu Ilie

Cel mai greu documentaristilor le va fi sa explice de ce 2011, respectiv de ce rezultatele referendumului din 2009, votat cu 88% la suta pentru, nu au devenit direct litera de lege. Nimeni în viitor nu va mai putea întelege de ce votul direct al populatiei trebuie validat de un vot al reprezentantilor ei; nici delicatele aspecte privind majoritatea în Curtea Constitutionala, nici dificultatile unui guvern obstructionat permanent de Senat. Un documentarist destept nici nu va mai aminti de referendum si va începe asa: “În februarie 2011, parlamentarii independenti, reuniti în UNPR, au câstigat dreptul de a fi reprezentati în Birourile Permanente si în comisiile parlamentare. Postul de vicepresedinte al Senatului obtinut de independentul Cristian Diaconescu a deschis, în sfârsit, calea modificarii constitutionale promise de presedinte cu câtiva ani în urma”.

“Agenda” puterii

Revenind azi, putem prezice deja ca va urma un an parlamentar greu. Cu independentii în comisii, PDL va încerca sa modifice Constitutia conform cu referendumurile din 2009: parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari de la 471 la 300. Vor fi, însa, vizate si alte modificari de sistem. Trecerea spre un vot uninominal 100% ar fi una dintre acestea. Basescu a anuntat doua sisteme posibile: unul în care cel care ia cele mai multe voturi devine automat parlamentar sau unul în care ocupantii primelor doua locuri, daca niciunul nu ia peste 50%, sa intre într-un tur doi. Mai e posibil si un al treilea sistem, presupus de discutiile din coalitie despre pragul electoral: ca, în cazul partidelor mici, care nu trec de un prag de 3 sau 7%, reprezentantii acestora sa nu ajunga în Parlament decât daca iau peste 50% în colegiul în care candideaza. Pe agenda de modificari constitutionale anuntate mai figureaza si definirea rolului presedintelui, fie prin conferirea de puteri executive, fie prin transformarea functiei într-una decorativa.

În fine, o a treia directie de modificare ar putea fi interzicerea sponsorizarii partidelor si campaniilor electorale, întreaga finantare fiind asigurata din bugetul de stat, în limite mai mult decât modeste.

“adnegA” opozitiei

USL are o agenda opusa cu 180 de grade. Reducerea numarului de parlamentari ar putea fi demoralizatoare pentru aparatele politice a doua partide, momentan reunite. Mai putine colegii înseamna ca numarul de locuri eligibile, dat deja pe din doua, se reduce la sfert pentru fiecare dintre cele doua partide.

Parlamentul unicameral. Aici opozitia nu are un argument tehnic sa se opuna, ci unul de principiu: acela de a i se opune lui Basescu si a-i dovedi ca nu poate schimba Constitutia când vrea el.

În ceea ce priveste sistemul electoral, miza e mult mai mare pentru USL. Uniunea s-a creat, în buna masura, pentru a beneficia de avantajele actualului sistem electoral. Respectiv, daca azi ar fi alegeri si USL si-ar valorifica rezultatele din sondajele de opinie, ar însemna sa câstige garantat peste 60% din scaunele Parlamentului. Asta pe principiul ca majoritatea pozitiilor ar fi câstigate la redistribuire. Daca se trece la un uninominal efectiv, în care câstigatorul ia totul, scorurile obtinute în sondajele la nivel national devin pur si simplu irelevante: batalia se va duce în fiecare colegiu în parte, în multe dintre acestea democratii sau ungurii propunând adversari redutabili.

Pe un asemenea sistem electoral, alianta USL s-ar dovedi un plumb în picioare întrucât se vor bate 1 la 1 cu PDL. Vor pierde un candidat, fara a avea certutidinea ca îl vor impune câstigator pe celalalt.

În fine, modificarile statutului prezidential ar fi interesante pentru USL numai daca aceste modificari i s-ar putea aplica lui Basescu si numai daca ar duce la retragerea lui pe o linie moarta. E greu, însa, de presupus ca asa ar arata textul constitutional pe care Boc l-ar propune Parlamentului…

Prea mult calcul politic strica

Pentru a putea trece un text constitutional, Basescu ar avea nevoie de doua treimi din Parlament. Adica de jumatate din USL. Orice calcul arata ca e imposibil. Ar putea introduce toate schimbarile de ordin electoral, inclusiv plafonarea bugetelor din campaniile electorale, printr-o lege organica. Pe care, de ieri înainte, cu sprijinul UNPR, are sanse sa o treaca.

Cacealma lui Crin la masa lui Marko

Nicu Ilie

Nici nu semnase actul constitutiv al USL când Crin Antonescu a început sa-l curteze pe presedintele demisionar al UDMR pentru a parasi guvernul si a veni într-o constructie politica prin care… Ar urma sa se întâmple ceva minunat, dar înca nu se stie ce.
Oricum, nimic ofertant pentru unguri. În primul rând, caderea guvernului Boc ar duce, cel mai probabil, la anticipate. Erodat de guvernare si cu actualul prag electoral, UDMR risca sa ramâna în afara viitorului Parlament. În schimb, democratii promit, chiar pentru saptamâna viitoare, un protocol al guvernarii care sa reuneasca (fara personalitate juridica) PDL, UNPR, UDMR si minoritatile. Cheia protocolului: o lege privind minoritatile.
Pe plan secund, dar deloc de neglijat, din protocol va face parte si o noua lege electorala prin care pragul electoral va fi coborât la 3%. Este pentru UDMR garantia ca va intra în viitorul Parlament si este, deopotriva, sansa UNPR de a o face.
Oferta PDL cu o lege a minoritatilor nici nu era necesara. Este doar o asigurare suplimentara pentru perioada grea care va urma în Parlament cu Legea electorala si Constitutia. Cert e ca UDMR, chiar sa vrea sa schimbe taberele, nu o poate face, nu în acest moment.
Chiar si în cazul unor alegeri la termen, daca actualele trenduri se mentin, maghiarii nu îsi pot gasi locul lânga USL. Pentru ca pur si simplu nu mai e loc. Daca, asa cum arata sondajele, USL câstiga clar alegerile, lupta pentru posturi într-un viitor guvern si administratie va fi acerba între PNL-isti si PSD-isti. Unde sa-i mai pui si pe unguri, daca voturile lor nici nu vor fi necesare? Printr-un episod similar a trecut UDMR în 2008 când, dupa alegeri, si-a exprimat în mod repetat disponibilitatea de a intra la guvern alaturi de PD si PSD. Pur si simplu nu a fost loc. Cele doua partide aveau majoritatea pe cont propriu iar maghiarii au fost trimisi cu forta în opozitie.
Oferta lui Crin pentru unguri, primul gest politic amplu al USL, este de fapt o cacealma, doar un subiect de discutie în talk-show. Calculul politic e clar si a fost rezumat de Kelemen Hunor, principalul candidat la presedintia UDMR: “Suntem o alianta de centru-dreapta si vom fi alaturi de PDL atât la guvernare, cât si în opozitie”.

Curtea Constitutionala – componenta politica

Curtea Constitutionala a fost in ultimii ani una dintre cele mai active si mai invocate institutii ale tarii, in contextul in care grupurile parlamentare ale puterii si opozitiei sunt diferentiate doar printr-un echilibru fragil, de cateva voturi. In mod teoretic, Curtea Constitutionala este o umbrela a democratiei, componenta ei fiind deasupra partidelor politice si intereselor de partid, putand asadar sa se pronunte cu o tatala obiectivitate. In mod real, membrii Curtii Constitutionale sunt numiti prin decizie politica, fiind in multe cazuri chiar membri de partid. Legatura lor cu formatiunile sau entitatile politice se mentin cel mai adesea, votul acestei institutii in cele mai delicate momente ale exercitiului democratic din Romania evidentiind ca magistratii au fost incapabili sa treaca peste interesele de partid.

In mod real Curtea Constitutionala e un miniparlament raliat la formatiunile politice, nu deasupra lor. Modul de numire a membrilor acestei institutii reflecta polarizarea politica existenta: ei sunt numiti pe o perioada de 9 ani, cate 3 o data, fiind numiti unul de catre Presedinte, unul de catre Senat, unul de catre Camera Deputatilor. Astfel, PSD, care a detinut in doua mandate (1992-1996 si 2000-2004) puterea absoluta (Presedintie, Senat si Camera) a numit cei mai multi dintre membrii Curtii Constitutionale, tot acest partid (in formula FDSN) numind si membrii initiali, de la constituirea Curtii Constitutionale. Astfel, multi mebri prezenti sau din trecut ai CC au fost politicieni cu mare vizibilitate in PDSR si chiar in PCR. O lista scurta include nume ca Petre Ninosu, Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Miklos Fazakas, Acsinte Gaspar.

In prezent, PSD si PNL controleaza inca un numar mare din magistratii Curtii Constitutionale. Totusi, PDL a reusit sa impuna si el cativa judecatori, ultimii doi in aceste zile. Iata componenta actuala a Curtii Constitutionale si formatiunile politice care ii sustin pe judecatori:

1. PETRE LAZAROIU – PDL: numit in 2008 si reconfirmat in 2010. Nominalizarea apartine presedintelui Traiana Basescu. Cazul sau este unul special. A fost numit in mod extraordinar, dupa moartea lui Petre Ninosu inainte ca acesta sa isi termine mandatul de judecator al Curtii. Ninosu fusese numit de presedintele Iliescu, astfel incat nominalizarea a revenit noului presedinte. Lazaroiu a avut deci un prim mandat de inlocuire a lui Petre Ninosu, de doar doi ani, ceea ce a facut posibil un al doilea mandat, regular. Petre Lazaroiu a fost propus presedintelui de catre membrii societatii civile, zona reprezentata de Alina Mungiu Pippidi si Monica Macovei.

2. ION PREDESCU – PSD: fost senator PSD de Dolj si ministru al justitiei in Cabinetul Vacaroiu. In 2004 a fost numit in CC, fiind sustinut de catre Senat. Omul din spate: Nicolae Vacaroiu, pe atunci presedinte al Senatului. Mandatul sau expira in 2013.

3. ACSINTE GASPAR – PSD: fost om de incredere al lui Nicolae Ceausescu (pentru care conducea serviciul juridic al Consiliului de Stat, organul care redacta toata legislatia comunista), Gaspar a devenit deputat PSD de Valcea. Ulterior, a fost ministru pentru relatia cu Parlamentul in Cabinetul Nastase. A devenit membru al Curtii in 2004, numit de Presedinte. Personajele politice carora le datoreaza ascensiunea: Ion Iliescu si Adrian Nastase. Are mandat pana in 2013.

4. ASPAZIA COJOCARU – PSD: cu o biografie incarcata, fiind acuzata pentru colaborarea cu Securitatea si avand pe numele sau un scandal privind falsificarea unor diplome universitare (vezi Hotnews), judecatorul Aspazia Cojocaru nu a avut o activitate de om politic, dar presa a afirmat ca, pe linie de Securitate, a fost recrutata si coordonata de Rodica Stanoiu, cea care era Ministru al Justitiei la numirea Aspaziei Cojocaru. desemnarea ei la CC a fost facuta in 2004 de catre Camera Deputatilor. Mandatul ii exprira in 2013.

5. TUDOREL TOADER – PNL: Nu a fost membru de partid si a fost numit in CC de catre grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor. El a avut un prim mandat interimar, dat fiind ca a fost numit dupa demisia unui membru al Curtii, in 2006. Din 2007 detine propriul mandat, care va expira in 2016.

6. VALENTIN-PUSCAS ZOLTAN – UDMR: fost senator UDMR de Covasna, a fost numit la CC in 2007, fiind propunerea Senatului. Mandatul sau e valabil pana in 2016.

7. AUGUSTIN ZEGREAN – PDL: fost senator de Bistrita-Nasaud pe lista FSN, apoi PD, Zegrean a fost numit de presedintele Traian Basescu ca judecator la Curtea Constitutionala in anul 2007. Mandatul sau expira in 2016.

8. IULIA ANTONELLA MOTOC – PDL: Nu a avut o activitate de partizanat politic, dar este sotia ambasadorului roman pe langa Uniunea Europeana. Este singurul membru al Curtii Constitutionale care are experienta lucrand in domeniul unor organizatii internationale. Mandatul ei incepe in 2010 si va expira in 2017.A fost numita de Senat.

9. MIRCEA STEFAN MIHNEA – PDL: magistrat si universitar clujean, Stefan Mihnea nu are cunoscute activitati politice. A fost ales de Camera Deputatilor in 2010 iar mandatul sau e valabil pana in 2017.

Deci: PDL controleaza, incepand de astazi, 4 judecatori de la Curte; PSD a pierdut doi judecatori si mai are numai 3, PNL 1 judecator si UDMR 1 judecator. In termeni de majoritate, PDL si UDMR au, impreuna, 5 judecatori, ceea ce le confera o majoritate. Totusi, cum deciziile Curtii pot fi luate prin voturile a minim 7 judecatori (2 pot lipsi, intrunindu-se totusi plenul), pot exista si contexte in care PSD ar putea avea inca avantaj.

In alta ordine de idei, urmatoarele numiri la Curtea Constitutionala vor fi facute (daca nu vor exista demisii sau decese) in  2013, cand toti cei 3 judecatori numiti de PSD vor avea mandatul expirat. Ei ar urma sa fie inlocuiti de catre un alt judecator desemnat de Traian Basescu si alti doi judecatori desemnati de actualul Parlament. PSD ar putea pierde, in 2013, intregul control asupra Curtii Constitutionale.

De notat: Curtea Constitutionala, in perioada in care a fost controlata de PSD, a avut numeroase decizii controversate, viciate de politic. Totusi, abuzurile propriuzise, flagrante, au lipsit. Astfel, CC a refuzat sa anuleze alegerile prezidentiale din 2009, desi ele au fost contestate chiar de catre PSD. In alte contexte, cum ar fi suspendarea presedintelui Basescu, Curtea a avut raspunsuri confuze, capabile sa permita abuzul de putere al Parlamentului, dar fara sa justifice un asemenea demers.

Lista completa a candidatilor pentru Parlamentul European

Candidatii UDMR pentru Parlamentul European

Nume şi Prenume

Data naşterii

Profesia

Ocupaţia

1.

TŐKÉS LÁSZLÓ

01.04.1952

Preot reformat

Episcop, deputat în Parlamentul European

2.

WINKLER IULIU

14.03.1964

Inginer/economist

Deputat în Parlamentul European

3.

SÓGOR CSABA

12.05.1964

Preot

Deputat în Parlamentul European

Continue reading Candidatii UDMR pentru Parlamentul European

Ghimpele de Cluj

Site oficial: cluj.ghimpele.ro

Parte din reteaua de publicatii Ghimpele, editata de Antena 1 – Trustul de Presa Intact

Redactor-sef: Cãlin Mihãsan
Tel.: 0744.671.901
Director distributie: Sergiu Suciu
e-mail: cluj@ghimpele.ro

Continue reading Ghimpele de Cluj

Agentia Familia Adams va prezinta:

Simpla listare a stirilor zilnice aduce suficient umor si da gust vietii… Siteurile de stiri, cum e realitatea.net devin tot mai comice si fac inutile siteuri ca 220.ro, ca sa nu aduc aminte si de siteurile specializate pe umor negru. Iau ca mostra crolul din asta seara:

Cele mai importante stiri

Traian Băsescu: Pe 22 decembrie o să avem Guvern, nu contează de care, dar o să avem

Geoană: Dorim să semnăm duminică parteneriatul cu PD-L

Emil Boc: Doresc ca PD-L să îşi respecte cuvântul dat faţă de UDMR

Tăriceanu: Este posibil ca deficitul bugetar să fie depăşit

Profesor, ofer servicii universitare contra sex

“Miss Vacanţa 2008” a fost găsită spânzurată. ATENŢIE IMAGINI ŞOCANTE

PDL a castigat clar colegiile, dar a pierdut alegerile

PDL a castigat clar colegiile, dar a pierdut alegerile. Scorul total obtinut ii este defavorabil cu 0,7%, diferenta fiind infima pentru un scrutin national.

Sunt insa cele mai mari sanse ca, si in cazul in care a obtinut un numar de voturi sub PSD, Partidul Democrat Liberal sa obtina cel mai mare numar de parlamentari in urma redistribuirii voturilor.

Daca scrutinul ar fi fost uninominal 100%, PDL ar fi castigat mult mai clar alegerile din acest an. Lui i-ar fi revenit 138 de mandate in Camera Deputatilor si 58 la Senat.

PSD a avut candidati plasati pe primul loc in doar 117 colegii pentru Camera Deputatilor si in 55 pentru Senat.

Partidul National Liberal ar fi obtinut 37 de mandate de deputat si 15 pentru Senat, iar UDMR 9 senatori si 23 de deputati.

Intr-un scrutin uninominal suta la suta, PDL putea obtine majoritatea in Camera Deputatilor printr-o alianta cu UDMR, iar la Senat o eventuala alianta PDL – UDMR avea doar cu 4 mandate sub majoritatea simpla. La nivelul intregului Parlament PDL-UDMR insumau cu 3 mandate peste cele ale PSD – PNL la un loc.

>vizualizeaza<(rezultatele comunicate de BEC)

Prima concluzie

Singurul partid care in mod clar a pierdut alegerile este UDMR. Rolul sau de joker a fost luat de liberali, care au masa critica necesara de a inclina balanta viitorului guvern. UDMR are prea putine locuri pentru o politica de balanta, aportul sau nefiind suficient pentru nicio majoritate parlamentara.

Carmen spune ca maghiarii sunt buni de tinut la orice guvernare pentru a evita o eventuala caragatza etnica: plangeri la UE, presiunea formatiunii civice etc. Nu cred insa ca vreun eventual prim-ministru din partidele mari are asta in minte acum. Scaunele viitorului guvern sunt putine si sa dai ungurilor cateva, fara a avea niciun avantaj concret in fata, pare o risipa.

Plus ca daca UDMR intra si el la guvernare, asta inseamna ca in opozitie sa ramana un singur partid. Fie PSD, fie PDL.