Tag Archives: turism

Presiunea 2007

Iei un hotel, il dai cu vopsea si ii pui perdele noi. Cam asa parea ca sta treaba cu afacerile turistice si multi s-au ingramadit sa participe la privatizarea marilor hoteluri din tara. Numai ca si vopseaua s-a dovedit uneori prea scumpa si exista cazuri in care noii proprietari de hoteluri au hotarat sa scuteasca vechile hoteluri de orice fel de renovari. Turistii, multi, putini, trebuie sa vina, ca in alta parte n-au unde.

N-as vrea sa se-nteleaga ca vorbesc despre toti cei care au cumparat hoteluri de la Agaton. Exista cazuri si cazuri. Exista si conditii obiective, ca statiunile sunt cazute pe de-a-ntregul si acolo unde primarii nu se implica efortul proprietarilor de hoteluri e zadarnic pentru ca turistii nu pot sta numai in hoteluri, ca in puscarie, ferindu-se de ambientele dezolante. Exista si probleme cu creditele, scumpe, greu de obtinut si dificil de amortizat. Cert este ca multi proprietari de hoteluri cumparate de la stat s-au hotarat sa devina oameni seriosi si sa se retraga din afacerile turistice. |n acest moment exista de vanzare mai multe mari hoteluri (de la mare, de la munte, din centrul localitatilor) decat apartamente cu doua camere in Bucuresti.

Este ceea ce s-ar numi “presiunea 2007”. Integrarea europeana pare sa aduca (spun asa pentru ca n-am vazut nici un studiu serios care sa arate cum va arata turismul romanesc in primii ani de dupa integrare) un mare val de turisti straini, imposibil de manipulat in hotelurile rapciugoase mostenite de la Ceausescu. Asadar: “vand hotel cu iesire la mare si teren pe care puteti construi alte trei hoteluri”. Pe preturi inca se discuta dar putem afirma deja ca profitul cel mai bun il inregistreaza cei care au preferat sa se implice cat mai putin in intretinerea si buna functionare a “unitatilor”.

Articol aparut in Turism Club (2006)

UPDATE: Turistii straini n-au venit. Hotelierii au schimbat perdelele si cu asta basta. Turistii romani au plecat in Bulgaria. End of story.

Ziare si reviste cu litera T

Puteti propune alte titluri prin intermediul formularului de comentarii.

La Coloanele lui Hercule

Malaga-Torremolinos-Benalmadena-Estepona tur-retur, tur-retur

129 km pana la Granada, 187 km pana la Cordoba, 219 km pana la Sevilla, 220 km pana la Cadiz, zecile de km pana in Ronda, proximitatea oraselor maure Jaen si Huelva, apropierea Tarifei si accesibilitatea Tangerului marocan fac din zona Costei del Sol una potrivita pentru variate “excursii de o zi”. Din sud in nord (ceea ce nu inseamna prea mult) si din est in vest, ceea ce inseamna sute de kilometri, aglomerarea urbana piemontana si marina in acelasi timp este parcursa de mai multe ori in drumul catre capodopere almoharide sau gotic-baroc crestine, spre monumentele si minunile Andaluziei. Statiunile malagane devin din ce in ce mai familiare si ochiul gaseste repere si evolutii. Din goana autocarului, la granita dintre Benalmadena si Fuengirola, linie imaginara, un nou complex turistic cu elefanti de beton in marime naturala transformati in fantani arteziene, cu baruri in copaci si o discoteca “afro”, se constrieste, se finiseaza si se deschide pentru public in doar trei treceri pe langa. Orasele se construiesc si se innoiesc fara praf, fara a se inchide pentru turisti, printr-un accelerat proces de crestere dinlauntru, aducand o exuberanta edilitara, o frenezie arhitecturala. Verdele e pretutindeni si construirea unui nou complex de apartamente sau a unui nou hotel nu face decat sa creeze si mai mult spatiu natural deoarece o lege locala permite constructia doar pe un sfert din suprafata detinuta, restul fiind gradina.

Continue reading La Coloanele lui Hercule

Costa del Sol

Coasta Soarelui

Spania este tara europeana cu cele mai mari venituri din turism. Peninsulara, tara este in primul rand o inlantuire de coaste si plaje mediteraneene, cele atlantice, la nord de Portugalia, in tarile basce, fiind cu faleze inalte, lipsite de plaje si mai putin dezvoltate turistic.

La Mediterana, din Pirinei incepe Costa Brava, Coasta Salbatica, de asemenea cu faleze care se prabusesc in mare. E marginita la sud de Costa Dorada (Coasta de Aur), colonizata de greci in vechime si dominata de principalul sau oras, Barcelona. Urmeaza Costa del Azahar, Coasta Florii de Portocal, taram eminamente turistic cristalizat in jurul Valenciei. Insulele Baleare, aflate in larg in fata Valenciei, sunt zona care in anii ’50 duceau greutatea intregului turism estival din Spania. Sub Valencia, tot mai spre sud, se intinde Costa Blanca, Coasta Alba, cu o mare interioara, cu Almeria si cu sate care uimesc prin albul specific mediteraneean sau prin dantela arhitecturii maure. Costa del Sol, Coasta Soarelui, se invecineaza cu aceasta printr-o scurta zona de granita, Costa Tropical, considerata de multi doar o parte din Costa del Sol dar deosebita de aceasta prin aerul indeosebi rural, prin satele de mare diversitate arhitecturala si de traditii, avand drept resedinta un oras eminamente montan, Granada.

Costa del Sol, cu sute de kilometri de plaja, e drept, adesea foarte ingusta, cu clima sa deosebit de blanda, ferita si de excesele frigului si ale caldurii, cu muntele care coboara in mare, este o zona atractiva si pentru turistii spanioli, care, multi, nu duc lipsa de plaje nici la ei acasa, pentru exoticul, traditia si valorile sale. De la est la vest arealul urban devine tot mai select, preturile locuintelor si hotelurile mai piperate, magazinele mai stilate si terenurile de golf tot mai numeroase. Pentru acest sport aristocratic, regiunea este una de o mare importanta, fiind una unde practicarea sa se poate face tot timpul anului, acesta fiind si motivul pentru care este gazda unora dintre cele mai importante turnee de gen. Desi varful de sezon este reprezentat de perioada estivala, Costa del Sol nu cunoaste o sezonalitate si hotelurile nu se inchid in “extrasezon”, ele fiind gazde pe toata durata anului pentru turismul de golf sau alte sporturi, pentru pasionatii de yahting, pentru conferinte si reuniuni sau pentru invatarea limbii spaniole – domeniu in care statiunile din jurul orasului Malaga beneficiaza de un program care imbina atractiv educatia si turismul.

La vest de Costa del Sol, pana la granita cu Portugalia, cuprinzand si regiunea de langa provincia engleza Gibraltar, se plaseaza Costa del Luz, Coasta Luminii, locul unde se varsa in mare Guadalquivir, cel mai important rau al Spaniei. Algeciras, la Mediterana, si in primul rand Tarifa, la Atlantic, sunt porturile spaniole care incadreaza stanca Gibraltarului si din care, pe vreme senina, Africa se vede clar. La 30 de minute cu vaporul Ceuta, oras spaniol de pe coasta Africii, si Tanger, portul marocan al stramtorii, deschid noi orizonturi pentru calatorii.

Toledo, note de subsol istoric

Califatul european si Regii Catolici

Plantatiile de maslini ale muntelui fac buna vecinatate cu palmierii si cocotierii coastei iar regiunea intreaga pare o uriasa gradina botanica. Plante care in Romania cresc doar in ghivece si balcoane ajung aici la dimensiuni la care cu greu mai pot fi recunoscute: leandrii sunt uriasi iar ficusii par stejari tineri. Coasta e verde dar cu un mare efort uman care a dus la irigatii, fantini arteziene si cortine de apa intr-o traditie deopotriva europeana si araba, ca si arhitectura, ca si istoria, ca si oamenii.

Andaluzia a fost timp de 700 de ani provincie musulmana. A fost primul si ultimul pamant stapanit in Europa de catre arabi. Dar istoria au inceput-o aici fenicienii si cartaginezii, intemeitori, intre altele, ai orasului Malaga. Primul regat iberic a fost cel al lui Amilcar, dictator cartaginez exilat si al carui fiu, Hanibal, a fost primul cuceritor al Romei. Latinii au cucerit si ei peninsula, dupa o suta de ani de lupte, iar Sevilla, centru de comert pentru metalele rare, a devenit unul dintre cele mai importante orase romane. Vandalii, al caror regat din nordul Africii fusese spulberat de bizantini, au preluat puterea in Spania, si-au stabilit capitala la Toledo si au schimbat numele vechi al provinciei romane, Beatica, cea fericita, cu unul nou: Andalusia.

Continue reading Toledo, note de subsol istoric

Calatorie in El Andaluz

Pe aici au intrat arabii in Europa si tot de aici a plecat Columb sa adauge lumii un nou continent. Provincia Malaga si Costa del Sol reprezinta una din zonele cu o istorie de mare anvergura si cu un prezent fluid, in plina dezvoltare.

Turismul este industria predilecta a coastei iar cuvintele cheie sunt dintre cele cu o relevanta mondiala: Alhambra, Sevilla, Cordoba, Granada, Generalife, Picasso, Murillo, Goya, Zurbaran, Sierra Nevada, Guadalquivir, Marbella sau Gibraltar.

Pe scurt: Andaluzia

Un oras de sute de kilometri

Malaga este capitala provinciala si punctul cel mai estic al unei aglomerari urbane unica nu doar in Spania, ci si in lume. Pe sute de kilometri, pe toata lungimea Costei del Sol, se intinde practic o singura localitate, un urias oras liniar care nici macar nu are nume intrucat din punct de vedere administrativ este impartit in mici orasele si orase-statiuni: Malaga, Torremolinos – cea mai veche si cea mai mare dintre statiunile acestei coaste, cu un aspect inca destul de popular, Benalmadena – alba si caramizie, intr-o mare febra a constructiilor, Fuengirola – cosmopolita si turistica prin excelenta, Mijas – localitate istorica plasata chiar in centrul coastei, Marbella – zona cea mai scumpa, cu un port de yahturi superb si select, Nueva Andalucia, Alcantara si Estepona, orasele scumpe, cosmopolite, cu o mare dezvoltare turistica si imobiliara, orasul lamelar din sudul Spaniei se intinde pe 160 de kilometri dar pe o largime nesemnificativa, pe o scurta fasie de plaje stranse de Marea Mediterana pana in marginea arida, salbatica a lantului muntos Sierra Nevada.

Continue reading Calatorie in El Andaluz

Ghimpele de Bihor, titlurile saptamanii

Roba de cititor ::: Dupa mai bine de zece ani de lupta acerba pentru acapararea pietei consumatorilor de bauturi racoritoare, brandul Frutti-Fresh a castigat definitiv razboiul impotriva colosului mondial Coca-Cola

» Caracatita Micula a rapus titanul Coca-Cola

Un deceniu de lupte de culise, tactici financiare si politici smecheresti de preturi, promotii discount-uri. La care se adauga o intreaga pleiada de tertipuri comerciale, elaborate si puse in practica de o armata de oameni. Toate menite sa impuna in memoria colectiva a consumatorilor de gen intaietatea produsele firmelor European Drinks, proprietatea fratilor Ioan si Viorel Micula, in fata oricarei concurente. In linii foarte mari, pentru cei carora comertul si vanzarile nu le sunt la indemana decat ca doua cuvinte din vocabularul Limbii Romane, cam asta a insemnat razboiul declansat de celebrii frati impotriva magnatilor bauturilor racoritoare care s-au pornit sa-i imparta pe romani in doua tabere de bautori: pro Coca-Cola si impatimitii de Pepsi Cola. Acum, s-a tras linia de socoteala. Coca-Cola inchide fabrica de la Sacadat si pleaca fruntea in fata Miculestilor.

Editorial :::

» Teoria conspiratiei

Teoriile conspirationiste sunt la mare moda. Masonii, Grupul Bilderberg, atentatele de la 11 septembrie… cate si mai cate cosmaruri, a caror imagine tine strict de perspectiva din care le privesti, ne tulbura existentele, facandu-ne sa ne simtim ca niste marionete, jucate pe degete de mai-marii lumii in care traim.

Saptamanareala :::

» Sarle e ca(C)a…rp

Liberalii i-au aplicat secretarului Consiliului Judetean Bihor, Aurel Demian, acelasi tratament la care a fost supus si Ionel Vila, secretarul Consiliului Local Oradea, scos din biroul sau pentru a-i face loc viceprimarului Gheorghe Carp.

Saptamanareala :::

» Spital avem, medici lipsesc

Saptamanareala :::

» Rasfatatul primariei

Saptamanareala :::

» Ce ti-e Kiss, ce ti-e Bolo

Saptamanareala :::

» Si-a luat revansa

Saptamanareala :::

» Tomberoteca publica

Saptamanareala :::

» Noi vrem pamant!, au spus copacii

Politica e curba ::: Nu s-a saturat de Parlament

» Deputatul aerian Adrian Merka, credincios etniei, dar fidel Tarom-ului

Desi activitatea parlamentarului Adrian Miroslav Merka nu s-a prea resimtit in Bihor, acesta pare sa nu se fi saturat de postul caldut de deputat in plenul legislativ al tarii, motiv pentru care intentioneaza sa candideze pentru un nou mandat.

Politica e curba :::

» Triumful parcurilor. Auto si industriale

Conform penultimelor statistici, Oradea e oras codas la suprafata de verdeata pe cap de locuitor. Ceea ce nu-i de mirare cata vreme a fost condus ba de galbeneata liberala, ba de portocaleala democrata. In schimb, stam excelent la capitolul benzinarii, mall-uri si hypermarket-uri pe cap de oradean. Insa pentru acestea s-au sapat si betonat sute de hetare de pajisti dinspre Aeroport, Santion si Sanmartin, in timp ce haldele de slam ale Aluminei sau de cenusa si zgura ale CET-ului I raman nefolosite, sfidand principiul de dezvoltare durabila, atat de mult trambitat de verzii Agentiei pentru Protectia Mediului. Continue reading Ghimpele de Bihor, titlurile saptamanii