Tag Archives: tigan

Madalin, The Hero

Campionul saptamânii este Madalin Voicu, deputatul (oarecum) de la PSD si (oarecum) de la Partida Rromilor. Împreuna cu un alt lider politic rrom, Nicu Paun, deputatul Madalin a intrat în greva parlamentara pentru a atrage atentia tiganilor ca nu trebuie sa se comporte ca Bercea Mondialu: “Mi se pare anormala mediatizarea acestui om, chiar daca e tigan. Stiu ca scopul este sa se denigreze familia Basescu, lucru care nu ne deranjeaza neaparat. Dar noi nu suntem reprezentati de specimene ca Bercea Mondialu.”, a spus Voicu.
Exemplul dat de cei doi deputati a fost folosit de televiziuni pentru a da un nou titlu cu Basescu si Mondialu, iar de tigani pentru a iesi la cersit în numele politicienilor lor care, pe timpul grevei, nu primesc niciun ban de la stat. (N.I.)

Indicele “Pretul Miresei” la tiganci

Simileasca, Flamanda, Ciorani – cartierele tiganesti se inlantuie pe spinarea Carpatilor, acolo unde Lantul se indoaie si isi scutura nichelul de dealuri pana in Baragan.

Flamanda este in Ramnicu Sarat, la buza dinspre dealuri a orasului, asezata direct pe sosea, fara garduri la case sau cu insailaturi de gard adunate din resturi. Tiganii locului sunt laieti, cu obieceiul cositoritului si al farmecelor, dar si mai ocupati cu ratacirea lemnului din munte. Locuri de  munca nu-s iar principala protectie sociala este sperierea gainilor de prin curti de la oameni pentru o friptura iute in cuptorul de cositor sau pentru a da nas unui ceaun de ciorba incarcat cu barabule.

Femeile poarta inca rochii colorate, cate doisprezece-treisprezece pe timpul asta cu cele de matase pe deasupra si cele de flanela in loc de underware. Barbatii sunt inca mustaciosi cu exceptia “germanilor” care odata cu masinile stricate aduc din Occident si ceva staif : o toala mai moderna, o tunsoare mai curata, o vorba nemteasca pe care o amesteca in romana metisata cu rromali.

Acum zece ani miresele se tocmeau in mahala pe cai, pe roti de caruta, pe bordeie, pe radiocasetofoane, functie de frumusetea fetei de galbenul banilor innodati in par sau de puterea familiilor. Acum preturile au explodat. Doar cele mai natange se tocmesc pe un jaf de Dacie de talcioc. Dulcineele fac bani buni, numarati in laba bulibasei, direct in valuta dupa cum s-au adunat in casa ginerelui. Preturile difera, dupa intelegere, nu exista mercurial. Nici nevasta, nici dorinta nu sunt vandute la kil. Potriveala o fac parintii, asistati de bulibasa, in reuniuni de petit care nu sunt decat ceea ce vor sa fie: un troc traditional, un contract barter. “Uite, iti dau limba aia de pamant de la sosea”. “Da, da’ fata-i tare frumoasa, seamana leit sora-sa cand s-o face mai mare, mai pune !” “Pai ce sa mai pun ca am pus” “Sa stii c-o vrea s-alu Gheocelu…”.

Dragostea tiganeasca e fara zapusala, baietii de 12 ani se trezesc insurati cu fete de 14 ani, mai mari ca ei si de statura. Se trezesc mutati in aceeasi casa desi nunta urmeaza peste cativa ani, pentru ca soacra mare sa-si pazeasca si sa-si aprere investitia. Se bat mirii cu miresele pe jucarii sau pe bunatati de-ale gurii, iar ele desi mai zdravene ca ei, accepta bataia in virtutea rolului de nevasta pentru care  se educa. O asemanea nunta petrecuta dupa doi sau trei ani de adolescenta intamplata sub aceeasi plapuma, seamana mai mult a incest, tineri insuratei fiind mai degraba frati vitregi decat barbat cu femeie.

Cea mai prost vanduta mireasa s-a pretuit la 8 milioane si ceva de-ale gurii, dar la pretul asta, putin peste 300 de parai pot cumpara tiganci doar tiganii. Mai mult chiar, laietele se vand numai la laieti, linguraresele numai la lingurari iar spoitoarele numai la spoitori. Legile sunt de cand lumea, putin le pasa lor ca am intrat in mileniul trei.

La preturile de dumping se vand tiganele numai cand e dragoste mare la mijloc, faptuta, sau cand intelegerea e bazata intre familii. Pretul femeii este mai mult de complezenta, plata unui obicei. “Fara banii astia ar simti ca mireasa e furata nu cumparata, spune un orasean, dar macar nevasta vor sa o aiba si ei a lor, ca din furat traiesc destul”.

Nuntile se fac pe spete, numai intre tigani de acelasi fel, dar geografia nu impiedica intemeierea familiilor. Barbatii din zona, mai numerosi, alearga dupa femei din Giurgiu sau din Galati si bat Baraganul dupa frumoasa din campia adormita. Fetele se arvunesc de mici, aproape de la nastere dar multe nunti se sparg la tocmeala si astfel au si veneticii  o sansa. De altfel cei care alearga dupa cumparaturi nu sunt mirii ci tatii lor,  care fug un an in Germania, mai fac un transport de blonde la Instambul (numai fete albe, numai romance: atunci cand tiganii nu sunt romanizati ei nu inchiriaza niciodata femei dintr-ale lor) si stang bani de neveste pentru feciori.

Nunta tiganeasca se face zile  la rand si ea incepe joia. De sfarsit se sfarseste cand se termina: bautura, haleala, lozul de agatat in vioara ciripitorului. Mireasa isi pune voal alb la rochia de perzea si dantuie de cati bani face.

O femeie bengoasa si o nunta misto e o afacere grea pe un cap de tigan. Dar sata este fala in trib. Investitiile in spoiala la casa sau in tencuirea ei cu un blazon de ciment sunt nimic pe langa o tiganusa cum le place lor : durdulie, foarte juna, mai alburie la fata si cu un par de smoala natur.

via tigara.nicuilie.eu

Ghimpele de Bihor, titlurile saptamanii

Roba de cititor ::: Dupa mai bine de zece ani de lupta acerba pentru acapararea pietei consumatorilor de bauturi racoritoare, brandul Frutti-Fresh a castigat definitiv razboiul impotriva colosului mondial Coca-Cola

» Caracatita Micula a rapus titanul Coca-Cola

Un deceniu de lupte de culise, tactici financiare si politici smecheresti de preturi, promotii discount-uri. La care se adauga o intreaga pleiada de tertipuri comerciale, elaborate si puse in practica de o armata de oameni. Toate menite sa impuna in memoria colectiva a consumatorilor de gen intaietatea produsele firmelor European Drinks, proprietatea fratilor Ioan si Viorel Micula, in fata oricarei concurente. In linii foarte mari, pentru cei carora comertul si vanzarile nu le sunt la indemana decat ca doua cuvinte din vocabularul Limbii Romane, cam asta a insemnat razboiul declansat de celebrii frati impotriva magnatilor bauturilor racoritoare care s-au pornit sa-i imparta pe romani in doua tabere de bautori: pro Coca-Cola si impatimitii de Pepsi Cola. Acum, s-a tras linia de socoteala. Coca-Cola inchide fabrica de la Sacadat si pleaca fruntea in fata Miculestilor.

Editorial :::

» Teoria conspiratiei

Teoriile conspirationiste sunt la mare moda. Masonii, Grupul Bilderberg, atentatele de la 11 septembrie… cate si mai cate cosmaruri, a caror imagine tine strict de perspectiva din care le privesti, ne tulbura existentele, facandu-ne sa ne simtim ca niste marionete, jucate pe degete de mai-marii lumii in care traim.

Saptamanareala :::

» Sarle e ca(C)a…rp

Liberalii i-au aplicat secretarului Consiliului Judetean Bihor, Aurel Demian, acelasi tratament la care a fost supus si Ionel Vila, secretarul Consiliului Local Oradea, scos din biroul sau pentru a-i face loc viceprimarului Gheorghe Carp.

Saptamanareala :::

» Spital avem, medici lipsesc

Saptamanareala :::

» Rasfatatul primariei

Saptamanareala :::

» Ce ti-e Kiss, ce ti-e Bolo

Saptamanareala :::

» Si-a luat revansa

Saptamanareala :::

» Tomberoteca publica

Saptamanareala :::

» Noi vrem pamant!, au spus copacii

Politica e curba ::: Nu s-a saturat de Parlament

» Deputatul aerian Adrian Merka, credincios etniei, dar fidel Tarom-ului

Desi activitatea parlamentarului Adrian Miroslav Merka nu s-a prea resimtit in Bihor, acesta pare sa nu se fi saturat de postul caldut de deputat in plenul legislativ al tarii, motiv pentru care intentioneaza sa candideze pentru un nou mandat.

Politica e curba :::

» Triumful parcurilor. Auto si industriale

Conform penultimelor statistici, Oradea e oras codas la suprafata de verdeata pe cap de locuitor. Ceea ce nu-i de mirare cata vreme a fost condus ba de galbeneata liberala, ba de portocaleala democrata. In schimb, stam excelent la capitolul benzinarii, mall-uri si hypermarket-uri pe cap de oradean. Insa pentru acestea s-au sapat si betonat sute de hetare de pajisti dinspre Aeroport, Santion si Sanmartin, in timp ce haldele de slam ale Aluminei sau de cenusa si zgura ale CET-ului I raman nefolosite, sfidand principiul de dezvoltare durabila, atat de mult trambitat de verzii Agentiei pentru Protectia Mediului. Continue reading Ghimpele de Bihor, titlurile saptamanii

Titluri de la Ghimpele

Titluri de care sunt multumit in editiile Ghimpele pe care le coordonez:

  • Soarele, un alt ucigas din umbra
  • Si la Bac, si la spital
    Barza a venit la Cernavoda la proba orala
  • Bazzzz! Si tarrr!
    Albine reclamate la 112
  • Cat mai are painea si cutitul, PNL da malai
  • Barcile gonflabile i-au dezumflat pe amatori
  • Competitia Mamaia este complet ramolita
  • Samsarii imobiliari muta pamantul pe harta
    Rechinii de apa dulce
  • Batalie navala in piscina olimpica
  • Primul concurs de tir cu arcul a adus la Oradea cei mai buni tintasi cu sageata din Romania
    Tatarii si hunii au intins coarda
  • Cutia neagra a unei investitii ratate
    Teatrul provizoriu a fost ingropat definitiv
  • „Luceafarul“, editie de degetar
  • Votul de la urna nu se mai intoarce
    Voinesti, un nou Stefanesti
  • O Gioconda numita Ceausescu
    Jocul la doua capete s-a nascut la sat

Consultati si dosarul:

Tiganii nationalitate inlocuitoare

In Europa nu se mai face mare diferenta intre rromi si romani, iar in tara unele prognoze demografice anunta ca numarul etnicilor romani va fi depasit nu peste multa vreme de cel al rromilor.

Arges: In Pitesti totul e permis (auto) * Caras-Severin: Cei mai cuminti tigani din tara * Iasi: Bulibasa muta etnia pe Internet * Constanta: In Gradinita lui Dumnezeu * Gasti in Oradea, crime in judet, furturi afara * Bihor: Criminalii * Brasov: Magie si farmece demografice * Cluj: Asociatia Gaborilor cu Palarie * Hunedoara: Rrom bogat, rrom sarac * Suceava: De la 14 in doua camere, la cort sub pasarela * Romanii invata de la tigani * Gorj: „In Italia e periculos: sunt prea multi tigani“ * Vaslui: Alegatori de vanzare. Pret: 10 lei

sursa: Ghimpele.ro