Tag Archives: stefan cel mare

Dinamo, campioana de toamna in 2011

Eliminarea din Uefa poate fi oportunitatea pentru un nou titlu in Stefan cel Mare. Argumentele sunt satrul bun de sezon, cu cinci victorii din cinci meciuri, doua dintre ele contra unor echipe (Otelul si Gaz Metan) care vor smulge puncte de la multe contracandidate la titlu. Ce urmeaza pentru Dinamo?

In primul rand plecarea lui Torje. Cu oricine va fi inlocuit, va fi un minus. Dinamo are insa un joc simplu si, chiar daca numarul contraatacurilor de calitate se va reduce, la fel ca si numarul centrarilor de calitate, va puncta totusi in meciurile “neutre”, cu echipe mici. In plus, calendarul e de partea dinamovistilor, mai ales dupa ce au fost eliminati din Europa. Practic, pe calendar, are doar doua contracandidate pentru titlul de campioana de toamna: cele doua echipe din Cluj.

Iata calendarul: etapa a 6-a cu Vaslui. Moldovenii il au accidentat pe Sanmartean, au inca indisponibilitati majore la nivelul lotului, si in primul rand pe linia de fund. In plus, cinci zile mai tarziu joaca primul meci din Liga Europa, contra celor de la Lazio, in deplasare. Este de asteptat sa nu fie suta la suta concentrati pe meciul din campionat. Dinamo are astfel prima sansa (2 solist), mai ales daca adaugam si cifrele golavaraj din acest sezon: 12-1 pentru Dinamo, 6-6 pentru Vaslui. Deci: un atac bun contra o aparare mediocra, plus o aparare foarte buna contra unui atac mediocru. In etapele urmatoare, Vasluiul, care e acum pe 8, cu 7 puncte din 15, va juca urmatoarele meciuri importante in campionat: la CFR, cu doua zile dupa intalnirea cu Lazio; cu Steaua acasa, cu cinci zile inaintea meciului cu Sporting Lisabona; la Astra, doua zile dupa meciul cu Sporting; urmat acasa de intalnirea cu Tg Mures, echipa cu aparare redutabila. Patru zile mai tarziu, returul cu Sporting, dupa care, la doua zile, alt meci cu jucatori atletici, la Medias. Pe 1 decembrie, Vaslui joaca acasa cu Lazio, iar in weekendul urmator intalneste Otelul. In fine, la 3 zile dupa returul cu Zurich, joaca acasa cu Rapid in ultimul meci al sezonului. Rezulta un numar de 6 meciuri in care Vasluiul poate pierde, fara a fi vreo surpriza, puncte importante sau chiar toate punctele.

Dupa intalnirea de la Vaslui, Dinamo are un derby bucurestean, pe 19 septembrie cu Rapid, in Stefan cel Mare. Meci de 1×2 daca nu tinem cont de programul Rapidului, care in joia de dinaintea meciului joaca la Tel Aviv cu Hapoel, un meci cu o miza mare in economia grupelor Ligii Europa. Chiar si asa, meciul ramane unul din cele mai grele ale sezonului, Rapid avand un lot cu rezerve valoroase, iar Dinamo s-ar putea resimti de pe urma absentei lui Torje. Totusi, per ansamblu, Dinamo are un plus de sansa, Rapid avand un atac care valorifica doar una din patru ocazii de gol. Dupa intalnirea cu Dinamo, pentru Rapid urmeaza un program ale carui puncte grele sunt: cu CFR Cluj acasa, patru zile mai tarziu cu PSV acasa, pe 22 octombrie cu Steaua afara, la trei zile dupa meciul cu Legia Varsovia. Returul cu PSV ii prinde, in finalul sezonului, pe rapidisti, intre deplasarile la Galati si la Vaslui. Meciuri grele mai pot fi cu Gazul si cu Pandurii sau cu Tg Mures, dar prind echipa bucureteana fara stress suplimentar legat de Liga Europa. In concluzie, pe hartie meciurile in care Rapid poate pierde puncte grele sunt 5.

Dupa intalnirea cu giulestenii, Dinamo joaca cu Petrolul, Chiajna, Ceahlaul si Brasov, unde poate pierde puncte numai din intamplare. Pe 29 octombrie se deplaseaza la Cluj pentru a intalni Universitatea. Meciul este foarte greu datorita numerosilor fosti dinamovisti de la Cluj si datorita orgoliilor unei echipe care atenteaza si ea la titlul de campioana de toamna. Bucurestenii au totusi prima sansa, fiind o echipa mai mobila. Pentru U Cluj, care are zece puncte dupa primele 5 meciuri, inaintea meciului cu Dinamo sunt programate 3 meciuri in care face mari performante daca castiga mai mult de un punct, iar dupa Dinamo la doua etape, intalneste CFR, un alt meci extrem. In fine, pe final de tur, primeste acasa pe Otelul si pe Vaslui, alte meciuri in care victoria va fi foarte dificila. In total: cinci meciuri care pornesc cu x solist si doua de 1×2, dar dezechilibrate usor in favoarea adversarilor.

La fel si pentru Dinamo, dupa meciul cu U Cluj are prima intalnire din acest sezon de Liga I in care nu porneste ca favorita: cel cu CFR Cluj, in Gruia. Un egal ar fi un rezultat bun pentru Dinamo datorita combativitatii superioare a ardelenilor. In principiu, meciul va fi decis de arbitraj, un arbitru care va lasa jocul dur favorizand o victorie a CFR, in timp ce unul care va fluiera toate infractiunile si va acorda o multime de cartonase ar favoriza scorul nul sau o victorie a dinamovistilor. CFR este principalul contracandidat al lui Dinamo in turul campionatului. Ratand cupele europene, CFR are totusi siguranta financiara acordata de cele 10 milioane de euro castigate anul trecut si are o echipa agresiva, capabila de victorii in fata echipelor mari. Ca si Dinamo, are avantajul de a nu-si consuma energia in meciuri internationale si de a juca un singur meci pe saptamana. Astfel, pentru CFR marele pericol sunt echipele defensive, nu candidatele la titlu. Astfel, CFR porneste ca favorita in meciurile etapelor 6-9 in care joaca cu Otelul la Galati, cu Vasluiul la Cluj si cu Rapidul la… Rapid, mai ales ca aceste echipe au in aceasta perioada meciuri importante in Liga Europa. Intr-un fel, meciuri mai grele sunt cele de la sfasitul lui octombrie, cu Ceahlaul in Gruia si cu Brasovul la Brasov. In noimebie, in etapa de dupa Dinamo, CFR joaca cu U Cluj, un derby local in care e favorita, totusi, pe hartie. In decembrie, trei meciuri care pot fi grele din cu totul alte motive fiecare: cu Mioveni acasa, daca Ilie Stan va putea sa “cimenteze” o “autobaza”; cu Steaua, pe care o prinde intre doua meciuri europene; si cu Astra, poate cel mai greu meci al lunii. In concluzie, CFR, care are deja 6 puncte pierdute, are 6 meciuri de 1×2 (in care e totusi favorita) si alte minim doua cu X solist. Daca va reusi victorii in meciurile cu echipele mici si defensive, CFR are mari sanse pentru unul din primele doua locuri (conform calculelor hartiei).

Dupa CFR, Dinamo intalneste Sibiul acasa, Mioveniul in deplasare si Steaua acasa. Meciul este de 1x, Steaua fiind  o echipa defensiva in acest an, fara a compensa printr-o forta a contraatacului. In plus, in joia de dinaintea meciului din Stefan cel Mare, Steaua joaca in deplasare cu Schalke, find obosita si de calendar, si de avion. Si inaintea meciului cu Dinamo, pentru echipa lui Gigi Becali programul european creaza un handicap in campionat: joaca cu Gaz Metan inaintea turului cu Schalke, iar cu Pandurii imediat dupa. Pe 1 octombrie intalneste Otelul, imediat dupa meciul de la Larnaka. Joaca turul cu Maccabi Haifa intre meciurile cu Vaslui si cu Rapid. Dupa returul cu Haifa intalneste acasa Chiajna care va juca la egal. Inaintea returului cu Schalke se deplaseaza la Brasov, iar dupa intalneste Dinamo. O saptamana mai tarziu joaca acasa cu CFR, dupa care intalneste Larnaka si, in ultimul meci al anului calendaristic, Sibiul, venit sa mai scoata un punct. In concluzie, sunt doar trei-cinci meciuri in care Steaua poate obtine cu usurinta toate punctele, si minim 6 in care poate pierde toate punctele. In acest moment, Steaua are deja 5 puncte deficit fata de liderul campionatului.

Dinamo incheie anul cu doua meciuri dificile, cu Astra si cu Tg. Mures in deplasare, pe 10 si 17 decembrie. Factorul decisiv va fi cel meteo, terenurile proaste dezavantajand echipa cainilor rosii, care va trebui sa atace. Chiar si in conditii optime ale terenurilor, meciurile sunt grele, cu echipe fizice, diferenta putand fi facuta de faze fixe sau contraatacuri. Totusi, Dinamo porneste favorita si are prima sansa. In concluzie, cu 5 victorii din 5 meciuri si cu 6 puncte in fata CFR, dinamovistii sunt principalii candidati la castigarea turului. Cele mai grele meciuri ale cainilor vor fi cele cu U Cluj, CFR si Astra, in derbiurile cu rivalii traditionali fiind avantajati de oboseala acestora si de corelarea meciurilor cu cele din cupele europene.

Marea provocare pentru dinamovisti este de a-l inlocui cu succes pe Torje si de a obtine centrari de o calitate similara. Solutii sunt, mai ales daca Dinamo mai aduce unul sau doi jucatori pe acel post. Subtirimea lotului este un alt risc pentru Dinamo, cu un impact mult mai mic acum, dupa ce au ratat Europa League. In plus, solutii pentru banca de rezerve pot fi si tinerii de la Dinamo II care au un inceput de sezon aproape la fel de bun ca si liderii Ligii I.

Un clasament probabil pentru finalul lunii decembrie 2011 este: Dinamo pe primul loc, CFR Cluj pe doi, Rapid pe trei, U Cluj pe patru, Steaua pe cinci, cu Astra si Gaz Metan impartind locurile urmatoare cu Vaslui, Otelul, Pandurii si Brasov.

________________________________________________

UPDATE 28.12.2011: S-a verificat. Profetie indeplinita.

Clasementul final in iarna, dupa finalul turului si prima etapa din retur are urmatoarea configuratie a primelor locuri:

1 Dinamo Bucuresti 40
2 CFR 1907 Cluj 39
3 Rapid Bucuresti 37
4 Steaua Bucuresti 32
5 Oţelul Galaţi 31

U Cluj a fost surpiza “in jos”, care a rasturnat topul 10 previzionat. Sepcile rosii s-au clasat abia pe locul 8. Pentru detalii despre turul acestui campionat, precum si pentru statistici, vezi blogul Fotbal – analize si statistici

Prea multa “intinerire” la Dinamo si Urziceni

La Unirea Urziceni, “întinerirea” a mers si mai departe: din lotul de 30 de jucatori, 19 nu s-au nascut înca. Altfel spus, dupa ce fuziunea cu Chiajna nu s-a finalizat, fosta campioana a României s-a trezit cu doar 11 jucatori la startul campionatului. Pentru a face fata returului, vechea rivala a celor de la Liverpool a ales o strategie curajoasa: va începe jocul cu 3 eliminati, pentru a putea face schimbari pe durata partidelor.

La Dinamo, Nicolae Badea s-a declarat încântat de “terapia de întinerire a echipei”, adaugând ca strategia de a vinde fotbalisti si a cumpara copii e una prin care clubul din Stefan cel Mare va domina campionatul peste câtiva ani. Cornel Dinu putea sa precizeze: “peste câteva zeci de ani”.

La fel de încântat de politica de transferuri a clubului Dinamo este si antrenorul echipei. În sfârsit, gsp poate folosi cu sens propriu sintagma: “elevii lui Ioan Andone”.

first released on blog at fotbal.nicuilie.eu

Elitismul unui top

de Nicu Ilie

Astazi sa vorbesti de elite inseamna sa dai un aer neonazist unei discutii. Pana la urma asta e tot ce ne ramane din doctrinele politice si istoria secolului xx: ca elitismul e nazism si prostismul comunism. Iar noi, ca democrati…

Nu putem fi nici una nici alta. Totusi, nimic mai democrat decat topul. El se bazeaza pe vot. Al celor si numai al celor care sunt interesati sa il dea. Cu simpla legitimitate ca vor sa participe. Pe criteriile sau pe lipsa de criterii aleasa de participanti.

De ce par insa topurile niste glumite? Doar pentru ca aloca o cifra unei calitati?
S-a spus ca Nichita nu e superior lui Eminescu si nici Da Vinci lui Dali. In lumea oamenilor de calitate este imposibil sa argumentezi o asemenea propozitie, dupa cum e imposibil sa argumentezi contrariul. Punandu-le cifre si supunandu-i la vot, o faci insa fara nici o dezbatere. 7,62 din 5400 de votanti vs. 8,33 din 3400 de voturi. Avem un castigator. Oricat de stupida i-ar fi mecanica, votul este insa o forma de hermeneutica functionala. El da nota (cu toata polisemia posibila acestui termen) perceptiei noastre, temporal contextualizata si relationata la frecventa de consum a unor (anumite) opere de arta despre autori/actori inchisi in istorie dar care continua sa semnifice.

Contextul a fost acutizat in ultimele decenii prin explozia comunicationala adusa de internet. Acum gasesti orice, mai putin ce te intereseaza. Informatia e inutila fara clasificari, sortari si selectii. Exhaustivitatea este inutila daca nu este directionata.

Criteriile de relevanta google sunt un model al acestui mix: exhaustivitate si vot. Google inghite orice ii propui: un nou site, un nou blog, legal, ilegal, moral dupa orice sort de criterii sau nu. Abia in ultimii ani, dupa 9/11, a inceput o oarecare selectie si numai una deosebit de explicita. Nu mai poti gasi, ca inainte, la o simpla cautare “Cartea de buzunar a teroristului” sau “cum sa faci o bomba acasa”. Exhaustivitatea motorului de cautare ramane insa o premisa ce nu poate fi negata iar utilitatea sa e de necontestat. Pentru a afisa mia sau milionul de rezultate afectate unei cautari, motorul foloseste un top statistic in care fiecare accesare a unui link se constituie intr-un vot care va plasa linkul respectiv mai sus in lista unei cautari ulterioare pe acelasi cuvant cheie. Criteriile sunt mai multe dar nu vreau sa descriu google ci conexiunea dintre top (ca selector, filtru de valoare) si informatie. Cert este ca, relativ la google, folosind acest set cantitativ de criterii, mai multe companii “de top mondial”, intre care Neckermann si TUI, s-au plans ca, atunci cand cineva cauta numele companiei, motorul returneaza mai intai linkurile unor reselleri si subsidiari ai companiei si abia apoi linkul oficial. Surogatul care bate originalul, asta e un mare risk al topului.

Un alt model de top a iscat o polemica in toata media romaneasca saptamanile trecute: Mari romani al TVR. Cu documetare prost facute, prezentari manipulatoare, format festivist si criterii, ei bine, fara criterii, topul a fost permanent atacat in toate publicatiile care n-au fost parteneri ai „proiectului”. „Amestecati mere cu pere” a fost acuza de baza. Au oripilat, de asemenea, („atat de sus?”, „atat de jos?”, „dupa cutare?”) prezentele in top ale unor politicieni, driblangii si hahalere contemporane. Personal, ca dinamovist, m-am bucrat ca numarul 1 a iesit Stefan cel Mare, dar m-as fi bucurat si mai mult daca in top, undeva la retrogradare, ar fi iesit Ghencea. (Nota: Google nu m-a ajutat sa aflu cine a fost Ghencea, iar cultura generala nici atat). Dincolo insa de aceasta descriere, mai mult sau mai putin malitioasa, avem un top. Obtinut cu voturi, destul de multe. De o oarecare relevanta. Dar unul care n-a multumit decat pe organizatorii sai, si si pe acestia doar pentru ca s-a vorbit de el, oricum, dar mult, ceea ce e una din legile de baza ale popularitatii. Ratingul n-a fost nici el prost, raportat la cheltuieli.

Atunci care e problema? Sau are vreo problema topul asta?

Sa recapitulam mecanica unui top abstract: se intocmeste pe chestiuni de interes periferic, participantii sunt voluntari, ei participa explicit sau implicit iar calitatea de votant nu necesita nici o calificare sau preselectie. Apoi: un top are utilitate si functionalitate. El constituie o modalitate de expresie a aprecierii sau deprecierii fata de un produs (predominant cultural), dar creaza si o necesitate de consum pentru cei care n-au accesat inca respectivul produs. Pentru a reusi asta, topul trebuie sa satisfaca urmatoare morfologie: sa fie credibil – respectiv rezultatele sale sa corespunda in linii mari criteriilor, gusturilor si valorilor noilor consumatori.

Asta inseamna ca un top functioneaza in ceea ce priveste muzica si filmul, cele mai industrializate si serializate dintre arte, si au o relevanta diminuata acolo unde obiectul cultural (atat in productie, cat si in distributie/consum) are o doza mai redusa de fabricare.

Ca sa inchei cu TVR-ul, obictele culturale (personalitatile) propuse standardizarii in topul lor nu sunt unele de pe piata culturala curenta si astfel topul e gratuit si lipsit de orice relevanta. Pentru ca nimeni n-o sa consume mai mult Stefan cel Mare (ce ar fi de consumat?), nimeni n-o sa citeasca mai mult despre Nadia Comaneci (sau n-o sa vada mai multe stiri mondene sau n-o sa caute mai multe inregistrari ale „1”-lui de la Montreal sau nu stiu ce altceva) sau va evita, sa zicem, un Nae Caramfil sau un Rebreaunu (care nici nu stiu daca au fost sau nu in top 100).

Exista insa si un alt tip de top: Forbes (sau, pentru ca suntem romani, Top 300 Capital). Fara voturi, ci pe cifre inerente materiei de studiu. Valoarea de piata a unor oameni, companii sau produse/marci, stabilita pe o serialitate si criterii omogene, cu atat mai obiective cu cat ele sunt valori contabile (cifra de afaceri, lichiditati, capitaluri sociale etc.) duc la ierarhii greu contestabile si dau evaluari relevante. Aceste topuri, pe care le voi numi „naturale” intrucat singurul act de interpretare este cel care apartine contabililor, prezinta (mai putin votul) aceleasi trasaturi privind existenta unor produse standardizate, prezinta o buna orientare asupra importantei sociale (economico-sociale) dezbatute si aloca o cantitate precisa unei calitati determinate. Sigur, desi in unele cazuri ar fi indreptatiti, dupa criteriile globale ale topului, sa o faca, capii mafiilor nu vor face parte mai niciodata din aceste topuri pentru ca ele se refera la averile detinute explicit si pentru care s-au platit taxe la adevarata valoare. Chiar si hermeneutica financiara are limitele ei.

Obiectivitatea unui top „ne-natural”, privitor deci la proiectii culturale, interpretabile, raportate totusi individual in ciuda serialitatii lor, este data de trend. Un site cum e imdb.com (internet movie database), construit in jurul unui top, e un bun exemplu. Relevanta acestuia este unanim recunoscuta in mediul consumatorilor de film si indeobste recunoscuta in mediul cunoscatorilor din domeniu. In general unui film ii este alocata o valoare numerica pertinenta, dovedind o calitate buna si corecta a celor care participa la top. Discrepantele exista si ele, daca luam in discutie, ca greseala in jos, numai cazul filmului „Caligula” al lui Tinto Brass, punctat cu doar 4 si ceva, sau, invers, „Fereastra din spate”, unul dintre cele mai monotone si anoste filme Hitchcock, dar care se afla in primele pozitii ale topului „all time”.

Pe scurt, intr-un top nu e nici o filosofie, dar exista tentatia uneia. El vrea sa stabileasca pe cel mai bun (lucram cu o categoremata inca aristotelica) dintr-un domeniu sau clasa. Nu e concurs, nu e campionat, e vot. Obiectele nu interactioneaza intre ele, ci doar cu referentul/alegatorul. In ciuda faptului ca fiecare alegator se raporteaza individual la obiect, topul capata obiectivitate (se de-subiectiveaza) printr-un numar cat mai mare al celor care voteaza. Astfel, printr-un „colegiu electoral” cat mai extins cantitativ, cat mai popular, un top poate rezulta (poate scoate ca output) o elita a clasei de obiecte supusa alegerii. Cel putin in cazul topurilor, elita nu se autoinstituie ci decurge din popularitate. Ca si alegatorii, nici obiectele nu sunt supuse unei preselectionari, alta decat apartenenta lor la o clasa de obiecte.

Introducand discutiei si alte axe de costatare, cum ar fi concurenta, valoare individuala de utilizare, istoricitatea si corelarea economica a valorilor sociale, si extinzand simultan comparatia si asupra altor clase de alegeri publice, obtinem un tabel de tipul:

– elitele politice sunt preselectionate (un politician tanar e „crescut” de unul mai batran care il propune si sustine; principiile politice parcurg o intreaga scara de organizare de la idee publica, sustinere informala pana la institutionalizare si constitutionalizare), obligatorii (rezultatele algerii trebuie respectate si de catre cei care n-au ales sau au ales altceva), au o istoricitate (cuantificare) stadiala si nu se afla in concurenta directa, ci numai raportata la elector sau la maniera de alegere/numire;

– elitele economice sunt preselectionate, voluntare (consumatorul e convins, nu obligat), concurente indirect, cu o istoricitate permanenta;

– elitele sportive sunt preselectionate, voluntare, concurente direct si cu o istoricitate permanenta;

– elitele culturale sunt preselectionate, obligatorii, concurente indirect si cu o istoricitate stadiala.

Introducand cuantificatori matematici oarecum arbitrar (!), topurile nu se regasesc fara rest in nici una dintre categorisiri. Magia cifrei alocate la-ceva le da un substrat pitagoreic si acelasi dram de adevar ca al mitologiei pitagoreice. Ierarhia stricta (top 10, top 50, top 300), cu aparenta sa de ordine formala, este, totusi, doar o repartizare, nu o departajare. De exemplu, in topul 250 filme de la imdb, nota 8,6 corespunde pozitiilor 15-26 (desi fiecare pozitie este alocata unui film anume), nota 8,5 pozitiilor 27-24 s.a.m.d. Pozitiile unui top sunt asadar doar intriga intregii povesti care altfel ar suna tern, poate chiar repulsiv: „Tineti cont de sfatul nostru”.

Copyright: Nicu Ilie. Reproducerea acestui material nu poate fi facuta decat in limita maxima a 500 de semne, cu indicarea sursei, conform mentiunilor legale si normelor asociate proprietatii intelectuale.