Tag Archives: Sibiu

Micul anticomunism fata in fata cu marea dictatura

Programul de recuperari anticomuniste s-a imbogatit cu un nou documentar, care s-ar putea numi “Comunismul pentru blonde” dar se numeste simplu “Dupa tacere ce nu s-a rostit nu exista?”. Filmul a fost proiectat la Sibiu pe ecranele Astra Film Festival. Link spre prezentare. Un documentar pe jumatate plicticos si pe doua treimi teribil de interesant.

Regizorul filmului este canadiana Vanina Vignal, dar filmul este unul romanesc, turnat in Romania, cu un subiect romanesc.

Documetarul preia imagini dintr-o prima calatorie in Bucuresti a autoarei, imediat dupa 1990, si se axeaza pe povestea personala a unei prietene romance, pe care o urmareste si in zilele noastre si ale carei istorii de familie le reconstituie. Un bunic al acesteia cu un trecut de detinut la Canal, un an de zile, este premisa documentara, alaturi de o nepoata (chiar protagonista) care apare ca figurant intr-un film de propaganda din anii ’80, la capitolul “cat de misto e sa fii tanar in comunism”.

Premisa documentarului este de a oferi un ghid despre totalitarism fiicei protagonistei, aflata in prepubetate. Numai ca fata pare sa n-aiba nevoie de un asemenea ghid. Comunismul n-o intereseaza. “Vreau sa-mi fie mila de Ceausescu pentru ca toata lumea il vorbeste de rau si mie imi place sa imi fie mila de el”, spune fiica mai mult sau mai putin textual. “Daca as sti mai multe nu mi-ar mai fi mila de el”, concluzioneaza de pe culmile suficientei adolescentine.

Numai cine n-a povestit niciodata unor adolescenti cum era sub comunism nu stie ce provocare e. Istoria recenta este, mereu, o coaja de banana. Orice mare adevar aluneca si cade grotesc in fata noilor generatii.

Despe film: facut ca o discutie la psiholog, personala si superficiala, ilustrata doar cu ticurile de expresie ale personajelor, povestea mai degraba plictiseste. Dar are marea calitate de a reconstitui comunismul intr-o explicatie pentru blonde, printr-o investigare a micilor fapte de viata care, decantate si stilizate de timp si mass media, aluneca intr-un lirism de mica adancime. Intreagul regim politic este convertit intr-o serie de microdrame, care au produs microtraume, iar demersul regizoral le scoate la iveala intr-un pachet pop. Altminteri nimeni dintre noi n-ar avea timpul si rabdarea sa vada ce a ramas in mentalul comun din toata propaganda comunista si ce a fost suprascris cu dezvaluirile anticomuniste. Investigatia de tip psiholog, dubalata de obsesia oglinzilor in cadru, este USP-ul acestui film care nu muta munti din loc, nu spune adevaruri si nu face dezvaluri. Nu condamna pe nimeni, dar nici nu iarta.

 

Ziarul Ghimpele

Publicatia editata de Antena 1 este cautata pe net predominant de persoane din Romania, lucru dealtfel firesc, dat fiind caracterul regional al editiilor sale. 

Topul tarilor din care este cautat Ghimpele este urmatorul:
1. Romania
2. United States
3. Japan
4. Italy
5. Hungary
6. United Kingdom
7. France
8. Spain
9. Germany
10. Canada

Pentru Romania, dupa regiune, topul accesarilor este urmatorul:

  1. Bucuresti
  2. Bihor
  3. Cluj
  4. Iasi
  5. Vaslui
  6. Constanta
  7. Timis
  8. Valcea
  9. Giurgiu
  10. Hunedoara
In ceea ce priveste editiile regionale, ordinea popularitatii acestora pe net este (via Google), urmatoarea:
1.   ghimpele gorj  
2. ghimpele de gorj
3. ziarul ghimpele
4. ghimpele sibiu
5. ghimpele bihor
6. ghimpele in gorj
7. ghimpele de sibiu
8. ghimpele de cluj
9. ghimpele de bihor
10. ghimpele cluj
Ca numar de accesari, subdomeniile Ghimpele sunt clasificate in aceasta ordine:

Sebes: Drum nou pe Valea Frumoasei

Cu cincizeci de ani in urma, Blaga spunea ca eternitatea s-a nasccut la sat. Acum, satul in care s-a nasut Blaga s-a mutat el insusI la oras. Cine mai are timp de lururi eterne? Lancramul, satul poetului-lebada, a ajuns o suburbia cuminte a Sebesului. Casele cu iz sasesc, cu ziduri cetatuite spre sosea, au renuntat treptat la acareturile lor rurale, au abordat canalizarea si au shimbat grajdul in garaj. O traditie de o mie de ani se schimba in Podisul Transilvan pastrand doar formele unei vehi istorii, umplandu-le cu suflul fierbinte al contemporaneitatii. Sasii au emigrat in massa. In Sebes nu mai vorbesc germana decat profesoriide germana. Nimic nu e etern sI Blaga trebuie amendat de Preda: uneori timpul nu prea are rabdare.

Burgul isi apara breasla

Cetatea veche a Sebesului a ajuns la PUZ. Planul de Urbanism Zonal initiat de autoritatile locale are in vedere renovarea fortaretei si adaptarea ei pentru scopuri turistice. Este o parte dintr-un plan amplu care are ca obiectiv crearea unei zone turistice noi in judetul Alba. Nu ar fi singura. Pe langa zona Lancram-Valea Frumoasei (in sudul judetului) care se afla in stadiul de proiect, Conmsiliul judetean a klansat deja constituirea unei noi statiuni la granita cu Bihorul, in Arieseni, in muntii motilor.

Obiectivul final al proiectului de langa Sebes este construirea unui parc turistic la 20 km de orasul Alba Iulia, vechea cetate de scaun a principatului transilvan. cazarea se va face in vile. Obiectivele vor fi istorice, culturale, dar si cinegetice. Chiar aici, pe Valea Frumoasei, a scris Sadoveanu, intr-o vila a sa, unele dintre cele mai apreciate pagini vanatoresti. Fara sasi, care si-au abandonat traditia, zona renaste iar toate traditiile sunt resusitate indiferent care ar fi originea lor. “Am refacut, in mare parte, casele breslelor, spune primarul din Sebes, Mugurel Sarbu. Erau 17 bresle in oras, si multe dintre ele au functionat in timp la mai multe sedii. Am ales dintre acestea cladirile care au rezistat cel mai bine. Am refacut inclusiv blazoanele breslelor. Incercam refacerea unora dintre turnurile vechii cetati. Biserica Evanghelica din centrul localitati, datorita cultului, a fost mentinuta intr-o stare foarte buna si ea este vechea citadela, nucleul de la care pornim in reconstituirea vechiului oras medieval”.

Primul oras din Transilvania

In 1387, Sebesul este primul oras din Transilvania care primeste, de la Sigismund de Luxemburg, dreptul de a-si ridica ziduri intarite u piatra. In sprijinul sau pleda bogata activitate mestesugareasca si bisericeasca ce beneficia de o faima intinsa pana in Saxonia si in tinuturile alemanilor. Cetatea a fost ridicata in mai multe etape, avand trnuri de aparare aflate in grija breslelor si patru porti de acces. Si acum, turnurile sunt unosute dupa numele breslelor de care tineau, cu exceptia unuia, cel “al Studentului”. Numele acestuia vine din secolul XV cand cetatea intrase pe mainile turcilor si unul dintre ei mai greu de supus localnii s-a aratat a fi unul dintre elevii scolii locale (numit “studentul” pentru ca studia) care a fost inhis de otomani intr-unul dintre turnuri. Tanarul a reusit o evadare spetaculoasa, ajungand in cele din urma pana in Germania unde a sris cu ura despre turi. Chiar si ca autor al unei lucrari, numele i s-a pierdut. Istoriii il iteaza ca fiind “Anonimul din Sebes”.

La sfarsitul secolului XIV Sebesul era inca printre ele mai insemnate orase din Transilvania, gasindu-se intre ele cinci burguri care au beneficiat la 1376 de reinoirea privilegiilor breslelor, alaturi de Sighisoara, Orastie, Sibiu si Brasov. Decaderea sa a inceput abia atuni cand Alba Iulia a fost aleasa drept resedinta a Principatului Transilvaniei, Sebesul aflandu-se la numai 20 km de aceasta. Intre cele doua localitati au aparut, in epoca, razboaie comeriale intre paturile negustoresti germane din Sebes si cele evreiesti de la resedinta principilor maghiari. Burgul a reusit sa isi pastreze pozitia mestesugareasca dar a pierdut vadurile comeriale. Spre deosebire de Brasov si Sibiu, Sebesul a intrat in stagnare.

Intre 1438 si 1657 orasul a fost victima a numeroase invazii. In 1495 si 1832 a fost distrus de incendii uriase. A fost devastat de epidemii in 1738 si 1849. A fost naruit de razboaie ivile, razmerite si revolutii. Cu toate acestea, in 1893 mai avea 6000 de locuitori.

Primarul Shopp

Orasul s-a intors la viata in 1900 datorita unui singur om. Un primar, Johann Schopp, a reusit in doar 14 ani sa schimbe fata localitatii. Lui i se datoreaza cladirea primariei, vechea posta, Casa Padurilor, sala de sport, baia comunala, spitalul, uzina electrica si cazarma, chiar si abatorul. A contribuit la transformarea vechilor bresle in intreprinderi care au devenit cu timpul de faima nationala, precum fabrica de pielarie Caprioara sau fosta tesatorie Baumann.

Totul a fost facut prin subscriptia cetatenilor. Numai ca dupa un deceniu si jumatate primarul nu a fost in stare sa-si explie gestiunea. Datoriile l-au alungat din oras, haituit de localnici, carora le era debitor. A fugit in Sibiu. In Sibiu a fost ales primar. Pentru inca cincisprezece ani.

Luncile Prigoanei

Sebesul a fost ridicat in depresiunea Apoldului, imediat in amonte de varsarea Secasului in raul Sebes. Peisajul este captiv intre siruri de munti de care pare imposibil sa te apropii desi ai impresia ca ii poti atinge cu mana. Pentru cei care viziteaza Alba, expresia lui Blaga despre spatiul mioritic nu mai pare un simplu concept. Este deja infrastructura rutiera. Soseaua coboara si urca permanent, pe oame de dealuri pitice dar nebanuite, schimband mereu perspetiva, intr-un spatiu ondulatoriu halucinant. Cand s-a efectuat largirea soselei, lucratorii de la drumuri au facut ca peisajul sa fie si mai intrigant: au rasucit bornele kilometrice cu 180 de grade astfel incat, apropiindu-te de Alba, pietrele spuneau ca te apropii de Sibiu.

“Sebesul tine mai mult de Sibiu decat de Alba, spune si primarul Sarbu. Asa a fost intotdeauna; si nu e vorba numai de traditia burgului, de cea saseasca. Si din punctul de vedere al vestimentatiei, al folclorului, suntem in aceeasi zona a Marginimii Sibiului. Alba Iulia e mai aproape, kilometric vorbind, asta e tot”.

Candva drumul care trecea prin Sebes unea Petrestiul (ajuns acum cartier al Sebesului), Pianul de Sus, Calnicul, Miercurea si Dobarca. Acum acelasi drum uneste Bucurestiul cu Budapesta. Importanta a rescut dar a rescut si viteza. Turistii vad niste ziduri de piatra si o placa albastra cu numele localitatii. Cine se opreste, o face pentru a bea o cafea sau pentru a se odihni peste noapte pentru a ajunge la frontiera dimineata. Hotelurile sunt pe masura. Aparute ca ciupercile, cu firme imprumutate din filme, cu stele desenate din abundenta (ca la cognac), ele nu sunt niciunele acreditate de nimeni. Se vorbeste despre “doua stele – capcana” si “trei stele – trombon”. Cele mai apropiate hoteluri omenesti sunt la Alba Iulia, 15 km in linie dreapta, dar cine a ajuns acolo nu se mai intoarce pentru a privi Sebesul.

Orasul ramane exilat in Luncile Prigoanei lui, fenomen carstic care a facut celebri muntii din preajma dar numai printre alpinisti. Istoria la care trimite si acest piept de munteramane toata, nespusa, pe talpile bocancilor.

Proiectul Valea Frumoasei este un vis. Al celor din zona. Pentru a deveni program national este, probabil, al cincizecilea pe lista, iar daca va fi realizat cu mijloacele locale va capata un aspect improvizat. Dar, daca nu pentru altii, cel putin pentru propria identitate, sebesenii pun piatra peste piatra pe o vatra intemeiata cu doua mii de ani in urma. Pe crenelurile vechii cetati, inalte de doar doi metri, invata arta razboiului prescolarii. Nu se joaca de-a hotii si vardistii, i de-a turii si crestinii. Si un alt tip de eternitate se ghiceste, aburit: o eternitate citadina, una care are nevoie de pietre ridicate pe verticala.

Pentru ca, in alta ordine de idei, Sighisoara nu este singurul oras medieval locuit. Multi sebeseni se pot lauda ca au carpit o casa intemeiata la 1400.

Ghimpele

Retea de publicatii locale editata de Antena 1 – Trustul Intact. Zone de aparitie: Arges, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Constanta, Iasi, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Suceava, Vaslui.

Site oficial: www.ghimpele.ro

Parte a Trustului de Presa Intact
Presedinte: Camelia Voiculescu
Publisher: SC TV Antena 1 SA
Director executiv: Dan Matiescu
Director teritoriu: Cristian Ionescu
Director editorial: Gabriel Nastase
Editori coordonatori: Nicu Ilie, Carmen Corbu, Mugur Istode
Adresa centrala: Bd. Ficusului nr. 44 A, Etaj 3
Sector 1, Bucuresti

Top siteuri de campanie

via trafic.ro (vedeti ca a parut o noua sectiune, dedicata alegerilor parlamentare)

  1. www.urbaniulian.ro
  2. www.elenaudrea.ro
  3. www.talmacean.ro
  4. www.dragosdinca.ro
  5. www.dianatusa.ro
  6. www.longinpopescu.ro
  7. adrian nastase.wordpress.com
  8. www.voteazatimoc.ro
  9. www.alexandrumazare.ro
  10. www.dumitrescudan.ro
  11. mirceageoana.blogspot.com
  12. uninominal.regionis.info
  13. www.petocsilla.ro
  14. www.mariusbojor.blogspot.com
  15. www.candidatulmeu.ro
  16. www.piepteacornel.ro
  17. www.razvanpop.ro
  18. irinel-cristu.ro
  19. www.horatiubuzatu.ro
  20. www.dimeca.ro
  21. www.becparlamentare2008.ro
  22. alegeri.ablog.ro
  23. www.alegeri.tv
  24. www.mihaitoti.ro
  25. www.mihaelapopa.ro
  26. www.oprisanu.ro
  27. www.mihaelastoica.ro
  28. www.toaderbalcanu.ro
  29. www.danielsavu.ro
  30. www.lubanovici.us
  31. www.colegiul1.ro (bogdan olteanu)
  32. www.mariananedelcu.ro
  33. www.tariceanu.ro
  34. www.ancaopre.ro
  35. www.catalintudosa.blogspot.com
  36. www.carolkovacs.ro
  37. www.andreidolineaschi.ro
  38. www.iulianbadescu.ro
  39. www.mihailupu.com
  40. www.ioanaronpopa.ro
  41. www.voceata.eu (mihai atanasoaiei)
  42. www.pnl-timis.ro
  43. liviujicman.blogspot.com
  44. www.zamfirgabriel.ro
  45. www.ionmihaidumitrescu.ro
  46. www.corneliacazacu.ro
  47. www.vasilegherasim.ro
  48. www.horiatoma.ro
  49. www.valentinadrianiliescu.ro
  50. www.marianrasaliu.ro

Topul a fost completat cu bloguri care nu sunt contorizate in trafic.ro (estimari)

The Aviator (Aviatorul) aka Pe aripile vantului (5)

Pionierii romani (a nu se avea in vedere cei evoluati din “somii patriei”!) au marcat istoria aviatiei. cel mai important dintre toti, Henri Coanda, este omagiat prin noul nume pe carer l-a primit cel mai mare aeroport international al tarii, Bucuresti-Otopeni.

Pe Otopeni sosesc acum x companii aeriene care au zboruri regulate: ordinea lor alfabetica incepe cu Aeroflot, Air France, Alitalia, Austrian Airlines, British Airways Plc., CSA Czech Airlines, El Al Israel Airlines, Hemus Air Bulgarian Aviation company Ltd., Lufthansa German Airlines, KLM – Royal Dutsch Airlines, Malev – Hungarian Airlines, Olympic Airways, Romavia Romanian Aviation Company, Syrian Arab Airlines, Swiss International Air Lines, Tarom si Turkish Airlines. Alti operatori legitimati in Romania sunt Acvila Air, Angel Airlines, Blue Air, Carpatair si Miravia Airlines – care au in obiectul de activitate organizarea de linii aeriene regulate; acestora se adauga alti operatori aerieni specializati in curse charter sau servicii aeriene: Air Transilvania, Agromec, Airom 2000, Andronic Reisen, Aviatia Utilitara, Avia Agro Plant, Becker Aviation Trans, Cobrex Trans, CZ Amicii, Fitoplant, Fly Company, Orca Impex, Petrom, Romgaz, Supercom si Zibet Exim. Daca pe lista prestatorilor de servicii gasim multi cu atributii in imprastierea ingrasamintelor agricole, lista furnizorilor de charter cuprinde nume de un mai mare prestigiu (sau de relativa notorietate): Angels Airlines, Acvila Air, Air Adria, Air Antares, Air Company, Grivco Air, Int-Transavia, Jaro International, LAR – Liniile Aeriene Romane, Special Air Service si Ion Tiriac Air. Aviatorii romani sunt numerosi si multe afaceri se construiesc in aer.

Dintre toti operatorii privati, cel mai bine plasat in piata este Carpatair. Compania are ca aeroport de resedinta Timisoara si capital romano-elvetian. Aria de competenta este data atat de liniile regulate cat si zboruri charter. Carpatair a inceput sa opereze in martie 1999 cu o aeronava YAK-40 inchiriata de la Moldavian Airlines, liniile aeriene ale Republicii Moldova. Un an mai tarziu a fost inchiriata inca o aeronava, un SAAB 340, si compania a inceput sa opereze zboruri intre Chisinau, Bacau, Cluj Napoca si Timisoara, si de aici catre orase din Italia. In prezent compania executa 12 rute externe catre Italia, Germania si Republica Moldova, toate conectate cu cinci orase din Romania. Daca in 1999 compania avea 10 angajati, astazi numarul acestora se apropie de 300. Aparatele folosite de companie sunt un SAAB 2000, cu 50 de locuri si o viteza de croaziera de 670 km/h, si un SAAB 340 cu 33 de locuri si 522 km/h.

Angel Airlines are sediul in Bucuresti Baneasa si si-a inceput activitatea in 2001 cu zboruri interne intre Capitala si Baia Mre si Iasi. Astazi opereaza in continuare destinatii interne, multe dintre ele in parteneriat cu Tarom, dar lista localitatilor deservite a crescut considerabil: Oradea, Arad, Baia Mare, Satu Mare, Iasi, Suceava, Sibiu, Targu Mures si Constanta. Angel Airlines are cate doua curse pentru fiecare ruta, una dimineata si una la amiaza. Din august 2002, compania a lansat si un program de zboruri internationale, in parteneriat cu alte companii aeriene sau cu agentii de turism, pentru destinatii din Turcia, Albania, Bulgaria, Grecia si Italia. Alte doua relatii (Constanta – Istanbul si Bucuresti – Tirana) sunt operate pe cont propriu, cu doua zboruri pe saptamana, alte doua rute vizate fiind Bucuresti – Tirana – Bari si Craiova – Rimini. Flota Angel cuprinde aeronave Jetstream 32, mici si moderne, construite de British Aerospace.

Alte companii s-au remarcat mai mult in cazul incidentelor de zbor sau in cazul unor speculatii privind capitalul care a fost folosit pentru infiintarea lor.

Dosar realizat de Nicu Ilie