Tag Archives: regina

Indicele “Pretul Miresei” la tiganci

Simileasca, Flamanda, Ciorani – cartierele tiganesti se inlantuie pe spinarea Carpatilor, acolo unde Lantul se indoaie si isi scutura nichelul de dealuri pana in Baragan.

Flamanda este in Ramnicu Sarat, la buza dinspre dealuri a orasului, asezata direct pe sosea, fara garduri la case sau cu insailaturi de gard adunate din resturi. Tiganii locului sunt laieti, cu obieceiul cositoritului si al farmecelor, dar si mai ocupati cu ratacirea lemnului din munte. Locuri de  munca nu-s iar principala protectie sociala este sperierea gainilor de prin curti de la oameni pentru o friptura iute in cuptorul de cositor sau pentru a da nas unui ceaun de ciorba incarcat cu barabule.

Femeile poarta inca rochii colorate, cate doisprezece-treisprezece pe timpul asta cu cele de matase pe deasupra si cele de flanela in loc de underware. Barbatii sunt inca mustaciosi cu exceptia “germanilor” care odata cu masinile stricate aduc din Occident si ceva staif : o toala mai moderna, o tunsoare mai curata, o vorba nemteasca pe care o amesteca in romana metisata cu rromali.

Acum zece ani miresele se tocmeau in mahala pe cai, pe roti de caruta, pe bordeie, pe radiocasetofoane, functie de frumusetea fetei de galbenul banilor innodati in par sau de puterea familiilor. Acum preturile au explodat. Doar cele mai natange se tocmesc pe un jaf de Dacie de talcioc. Dulcineele fac bani buni, numarati in laba bulibasei, direct in valuta dupa cum s-au adunat in casa ginerelui. Preturile difera, dupa intelegere, nu exista mercurial. Nici nevasta, nici dorinta nu sunt vandute la kil. Potriveala o fac parintii, asistati de bulibasa, in reuniuni de petit care nu sunt decat ceea ce vor sa fie: un troc traditional, un contract barter. “Uite, iti dau limba aia de pamant de la sosea”. “Da, da’ fata-i tare frumoasa, seamana leit sora-sa cand s-o face mai mare, mai pune !” “Pai ce sa mai pun ca am pus” “Sa stii c-o vrea s-alu Gheocelu…”.

Dragostea tiganeasca e fara zapusala, baietii de 12 ani se trezesc insurati cu fete de 14 ani, mai mari ca ei si de statura. Se trezesc mutati in aceeasi casa desi nunta urmeaza peste cativa ani, pentru ca soacra mare sa-si pazeasca si sa-si aprere investitia. Se bat mirii cu miresele pe jucarii sau pe bunatati de-ale gurii, iar ele desi mai zdravene ca ei, accepta bataia in virtutea rolului de nevasta pentru care  se educa. O asemanea nunta petrecuta dupa doi sau trei ani de adolescenta intamplata sub aceeasi plapuma, seamana mai mult a incest, tineri insuratei fiind mai degraba frati vitregi decat barbat cu femeie.

Cea mai prost vanduta mireasa s-a pretuit la 8 milioane si ceva de-ale gurii, dar la pretul asta, putin peste 300 de parai pot cumpara tiganci doar tiganii. Mai mult chiar, laietele se vand numai la laieti, linguraresele numai la lingurari iar spoitoarele numai la spoitori. Legile sunt de cand lumea, putin le pasa lor ca am intrat in mileniul trei.

La preturile de dumping se vand tiganele numai cand e dragoste mare la mijloc, faptuta, sau cand intelegerea e bazata intre familii. Pretul femeii este mai mult de complezenta, plata unui obicei. “Fara banii astia ar simti ca mireasa e furata nu cumparata, spune un orasean, dar macar nevasta vor sa o aiba si ei a lor, ca din furat traiesc destul”.

Nuntile se fac pe spete, numai intre tigani de acelasi fel, dar geografia nu impiedica intemeierea familiilor. Barbatii din zona, mai numerosi, alearga dupa femei din Giurgiu sau din Galati si bat Baraganul dupa frumoasa din campia adormita. Fetele se arvunesc de mici, aproape de la nastere dar multe nunti se sparg la tocmeala si astfel au si veneticii  o sansa. De altfel cei care alearga dupa cumparaturi nu sunt mirii ci tatii lor,  care fug un an in Germania, mai fac un transport de blonde la Instambul (numai fete albe, numai romance: atunci cand tiganii nu sunt romanizati ei nu inchiriaza niciodata femei dintr-ale lor) si stang bani de neveste pentru feciori.

Nunta tiganeasca se face zile  la rand si ea incepe joia. De sfarsit se sfarseste cand se termina: bautura, haleala, lozul de agatat in vioara ciripitorului. Mireasa isi pune voal alb la rochia de perzea si dantuie de cati bani face.

O femeie bengoasa si o nunta misto e o afacere grea pe un cap de tigan. Dar sata este fala in trib. Investitiile in spoiala la casa sau in tencuirea ei cu un blazon de ciment sunt nimic pe langa o tiganusa cum le place lor : durdulie, foarte juna, mai alburie la fata si cu un par de smoala natur.

via tigara.nicuilie.eu

Degajare demna de un Campionat European

Salutari crainicilor de la Prima TV. Credeam ca jurnalistii de la TVR, redactia sport, vor straluci in aceasta luna prin perle, dat fiind campionatul european si numarul mare de transmisiuni si corespondente. Dar nu, cei de la Prima reusesc sa le ia fata la umor involuntar. O stire despre nunta de o piatra a regelui Mihai a devenit spectaculoasa prin schimbarea unui accent in sintagma “principii si printesele”. Ei, da, ei ne-au transmis ca printesele au fost insotite de principii. Ce fel de principii? Nu ni s-a mai spus. In aceeasi stire ei au fost in stare si sa ne transmita ca regina a fost degajata. Nu au spus insa si de catre cine.