Tag Archives: previziuni

“Oportunitati si provocari”, vorba cuiva

Daca România ar fi o conserva iar Europa un cos de cumparaturi, important ar fi, într-adevar, numai ce marca e conserva. Numai ca nu e asa. Numirea unui premier este o afacere ce implica agenda internationala care din acest an capata preponderenta, în formula: pivotam spre Germania acum sau peste 10 ani?
Sub Basescu, România s-a orientat ferm si decis spre o relatie preferentiala cu Washingtonul. Au primat considerentele strategice si geopolitice, Europa nefiind înca în stare sa “vânda” securitate. Si, cum economia vine la pachet cu diplomatia, România a virat ferm spre SUA. Astfel, cea mai mare parte a rezervelor valutare ale României nu se afla în subsolurile BNR, ci sunt împrumutate direct sau indirect unor guverne occidentale. Statele Unite este principalul debitor în suma neta al României.
Totusi: e greu sa platesti, peste ani, în euro, o datorie contractata în dolari. Asta cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a deficitului comercial al României se înregistreaza pe relatia cu tarile Uniunii Europene, Germania fiind principalul partener comercial al Romaniei, calculat pe balanta comerciala.
Bref, Romania va fi silita, chiar daca nu i-ar placea, sa pivoteze în politica internationala, de la “totul pentru America”, la “totul pentru Germania”. Tara care duce moneda Euro în spate si care nu a mai avut, dupa 1944 niciodata, relatii cordiale cu Bucurestiul.
Chiar Statele Unite ne împing spre Bruxelles. O scurta istorie diplomatica ne arata ca Basescu a reusit o legatura speciala cu vechea administratie de la Washington, reprezentata de George Bush si care se baza pe sustinerea predominant formala, dar neconditionata a politicii americane. Desi Bucurestiul nu si-a schimbat atitudinea nici dupa venirea lui Obama, relatia a fost brusc mai rece, cel mai important element fiind scaderea importantei politicii mondiale în agenda unor SUA lovite din plin de criza economica.
Institutiile de inspiratie americana, cum sunt FMI si Banca Mondiala, au mentinut totusi o relatie prietenoasa cu România, asigurând finantarea în 2008-2010, împiedicând intrarea în încetare de plati, favorizând si justificând implementarea unei austeritati bugetare pe care PDL o dorea chiar si înainte de criza financiara. Astfel, în mai putin de un an, România a devenit cel mai mare debitor mondial al fondului, iar inspectiile FMI în România au generat aproape toate temele majore de politica interna.
Totusi, chiar termenii acordului cu FMI prevad o relocare a Bucurestiului din harta intereselor SUA în cea a intereselor europene. Astfel, referirile la absortia fondurilor europene, echilibrarea raporturilor comerciale, dar si directionarea politicii monetare, prezente în acorduri, rapoarte si scrisori de intentie, leaga ferm România de UE si de strategiile economice comunitare. Pe termen scurt si mediu, România poate avea importanta pentru SUA doar în termeni militari, ca baza pentru operatiuni NATO. Din celelalte puncte de vedere, România este neinteresanta si îndepartata, o mica povara cu deficit bugetar, comercial, international si social. În schimb, Germania, mult mai apropiata la toate capitolele de România, poate fi un tractor mult mai bun pentru mica si inconsecventa tara din est. Asta cu atât mai mult cu cât, în 2015 sau în 2035, România va abandona leul si va aborda marca germana, sau Euro, cum se numeste acum valuta emisa de Bundensbank.

Canibalism marca PSD

Geoana sau Oprescu? Care din ei va fi mancat pe paine, care e micul dejun si care cina? O dilema grea pentru un partid care se autodevoreaza de 20 de ani.

Scurta istorie PCR: Partidul s-a infiintat in 1921, cu 90 de ani in urma. Dupa ce si-a autedovorat in numeroase randuri garnitura de condecere (episoade ca Pauker, Foris, Chivu Stoica, Alexandru Draghici, Nicolae Ceausesscu), prima disidenta majora a fost la scurt timp dupa 1990, cand aripa Roman a FSN (formatiune politica in care se reorganizasera factiunile populiste din PCR si din Securitate) s-a rupt de cea condusa de Iliescu, adept, la acea data, al unui comunism glasnost. A fost practic prima disidenta majora, formatiunea lui Roman avand sa devina PD-PDL, un partid in stare sa castige alegerile in Romania.

Alte disidente au avut o amploare din ce in ce mai mica, apropiindu-se, din ce in ce mai mult, de modul canibal in care isi rezolvase PCR disputele inainte de 1990. Dupa ce Melescanu  a incercat sa preia, incurajat de Iliescu, puterea in partid in dauna lui Adrian Nastase, din PCR a mai plecat inca o factiune care pentru scurt timp a avut personalitate juridica sub numele de ApR. A fost partial absorbita in PNL, unii lideri intorcandu-se in timp la PSD.

Rivalitatea dintre Nastase si Iliescu a durat ca un conflict mocnit in perioada cand cei doi au detinut puterea, pierderea alegerilor prezidentiale si parlamentare fiind semnalul pentru o batalie deschisa in care cei doi lideri s-au anulat reciproc, castigator fiind oportunistul Mircea Geoana. In stilul clasic al partidului, invinsii au fost pensionati: Iliescu a ramas un simplu senator, bagat in seama doar de mass media; lui Adrian Nastase i s-au descoperit dosare penale, fabricate, dupa cum el insusi a sustinut la un moment dat, chiar de catre colegii sai de partid.

Pus in rivalitate cu Sorin Oprescu, un bastard PSD nerecunoscut de partidul care l-a produs si care il alimenteaza, pare ca a venit timpul lui Mircea Geoana sa fie canibalizat de colegii de partid. Este considerat prea slab pentru a castiga o batalie electorala (dovada ca nici nu a castigat vreuna), iar Oprescu e perceput ca o copie a lui Basescu, capabila sa se bata cu originalul. Mass media sustine ca poate avea succes si se insceneaza o intreaga dramoleta care sa il duca in turul doi si de acolo la Cotroceni. Sondajele comandate de televiziuni se masluiesc in acelasi scop. Numai ca partizanii lui Oprescu nu tin cont ca Oprescu nu e numai un xerox cu marlaniile lui Basescu, e si o copie nelegitima a lui Geoana:ezitant, lipsit de substanta, lipsit de viziune. Un om politic simpatic, dar lipsit de faza lunga.

El n-a putut nici macar sa conduca o filiala a partidului; cum poate reuni masa amorfa a PSD? In schimb, Geoana daca stie ceva, stie sa faca echilibrism. Sa mearga pe capul factiunilor divizate ale PSD, punand genunchiul pe gatul oricarui lider care tinde sa devina prea popular, chiar daca ii este sau i-a fost, la un moment dat, sustinator. Oprescu, Ioan Rus si Mitrea sunt exemple de manual.

Oricum ar fi, Geoana e pus pe masa zilele astea, iar pesedistii de prin conducerea centrala si de prin judete freaca furculita de cutit. Insa o mana de ajutor a primit-o chiar azi de la Boc: eliminarea lui Nica din Guvern. Constrans sa reactioneze la un PDL din ce in ce mai ofensiv, PSD trebuie sa se stranga in jurul lui Geoana si sa renunte la proiecte SF, cum ar fi sustinerea unui candidat independent. Asa ca in loc sa-l faca piftie pe Geoana, il vor face sendvis pe Oprescu. Epitaful lui Geoana va fi scris abia in 2010.

SUA si Romania pe frontul din Iraq

De la 1 iunie 1991 s-a desfiintat Tratatul de la Varsovia si Romania a ramas un stat fara nici un angajament militar. Totusi aplicatiile militare la care a participat au fost mai numeroase ca oricand in ultimii zece ani. Parte a fortei internationale de pace delegata de ONU pentru a pacifica regiunea Golfului dupa atacarea Kuwaitului de catre Iraq, trupele romane au primit in 1990 prima misiune de lupta dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial. A urmat partiociparea in alte misiuni de pace, cele mai multe organizate de NATO, dar toate cu aprobarea Organizatiei Natiunilor Unite. Dintre misiunile in care trupele romane au actionat fara a sprijini misiuni ale NATO se remarca Somalia, unde a fost detasat un grup de politie militara.

Misiunile MApN in cadrul fortelor de mentinere a pacii internationale, onduse de NATO, s-au accentuat in ultimul timp, numarul de militari implicati a devenit mai mare, frecventa implicarii a cresccut si ea, ca si diversitatea tipului de misiuni. In acdrul misiunilor internationale, oficiali NATO au declarat ca punctele tari ale Romaniei sunt spitalele de campanie, trupele de geniu si detasamentele de politie militara. Dincolo de importanta strategica efectiva, cel mai important este girul politic, dovada ca misiunile sunt agreate si de state foste comuniste.

In cazul unui razboi in Iraq, la care ar urma sa nu participe NATO ca organizatie si nici ei mai importanti membri europeni ai aliantei, importanta trupelor romane ar reste subsantial dar tot din punt de vedere poltic. In plan militar, impactul va fi acela al deplasarii unui numar mai mare de trupe, dar respectandu-se in general armele implicate si pana acum: spitale de campanie, trupe de politie militara care sa asigure spatele frontului si trupe de geniu care sa demineze terenuri cucerite si sa dezamorseze capcane. La acestea, in lipsa uor aliati europeni ai SUA, Romania mai poate deplasa trupe de infanterie si blindate, efetiv combatante, dar porbabilitatea este redusa datorita faptului ca nu exista inca o totala interoperativitate cu cele americane iar standardele tehnologice ale armamementului specific romanesc este inferior celui iraqian si net inferior celui american. In plus, concentrarrea de forte ale SUA pare suficienta pentru a nu mai fi nevoie si de alti participanti de front. Mai importante par infrastructurile romanesti, in special aeroporturile militare de la Fetesti, Kogalniceanu (Constanta) si Bucuresti ca baza pentru aprovizionarea trupelor aflate in lupta. Romania poate fi, in perspetiva actuala, si teritoriul de regrupare al solatilor americani din rezerva strategica sau pentru ei retrasi din lupta pentru refacere daca razboiul va dura mai mult decat spera Washingtonul.

Cum va arata Razboiul 2003

Analistii militari americani au atras atentia ca o tara nu poate fi cucerita si un regim politic nu poate fi shimbat din avion. Planurile militare intocmite de ameriani sunt previzibile si doar amanuntele aplicative si calendarul misiunilor mai au statut de informatii secrete. Prima parte a razboiului urmeaza sa semene cu operatiunea Furtuna Desertului, respectiv sa constea din anihilarea mijloacelor de aparare antiaeriana a Iraqului prin atacul cu rachete si avioane invizibile a statiilor radar si bateriilor antiaeriene identificate prin satelit. Ar urma un bombardament pe scara larga a teritoriului iraqian care in prima faza se va concentra asupra aeroperuruilor militare si a ultimelor mijloace de aparare antiaeriana ramase pentru ca americanii sa cucereasca suprematia aerianaa. Apoibombardamentele se vor orienta asupra concentrarilor de trupe si fortificatiilor terestre. Faza a doua a razboiului va consemna atacul la sol, cu trupe terestre si aeropurtate care vor ataca dinspre Arabia Saudita si Kuwait (din zona Golfului Persic unde exista deja cea mai mare concentrare de trupe) dar si din nord-vest (Turcia). Daca negocierile cu Iranul se vor finaliza, Iraqul ar putea fi atacat prati din toaate tarile vecine (cu exeptia Siriei), ceea ce necesita un numar mult mai mare de infanteristi, fiind posibila implicarea trupelor romanesti in aceasta faza de operatiuni, cel putin ca rezerva strategia sau trupe de suport. De asemenea, americanii ar deshide lupta la sol si in alte regiuni decat aceste fronturi deschise pe granite, prin desanturi de infanteristi marini care sa anihileze punte de rezistenta prin actiuni de commando, sa faca imposibila regruparea iraqienilor in formatiuni eficiente si sa zadarniceasca actiunil;e de gherila previzibile daca americanii vor ocupa centru desertic al tarii. Intr-o asemenea perspectiva, iraqienii s-ar putea regrupa in muntii de la granita u Turcia si de la granita cu Iranul, zona unde populatia majoritara este predominant de origine kurda. daca se va ajunge la o asemenea situatie, la operatiunile contra gherilei iraqiene ar urma sa partiipe si disidentii kurzi (care doresc stat national independent de Iraq) sau trupe turcesti (care intentioneaza anexarea Kurdistanului iraqian) dar este posibila si implicarea trupelor romanesti de vanatori de munte ale caror capacitati si pregatire au fost evidentiate de oficiali NATO.

Asadar Romania ar urma sa partiipe la un razboi contra lui Saddam cu infrastructuri, spitale de campanie, trupe de geniu si politie militara – daca razboiul va fi de scurta durata si Saddam va fi zdrobit cu rapiditate; si cu trupe de infanterie, blindate si vanatori de munte – daca razboiul se va prelungi.

Nicu Ilie , preluare de pe www.nicuilie.eu, sectiunea documentar. Articol publicat in publicatia print “Imaginea ROmaniei” in preziua invadarii Iraqului de catre americani. Ilustratia este ulterioara.