Tag Archives: premier

Portretul-robot al unui premier-robot

Daca nu atrage fonduri europene, guvernul risca sa piarda România. Vine banca si o ia

Sa facem pariurile: Cristian Popa, viceguvernator BNR, sanse 25%; Mugur Isarescu însusi, care nu vrea, 5%; Emil Boc (care sa cedeze sefia PDL si sa ramâna premier tehnocrat) 25%; Lucian Croitoru, Monica Macovei, Liviu Negoita, Nicolae Danila si Florin Georgescu – câte 1%; Theodor Stolojan si Mihai Tanasescu – câte 2%; vreun înalt functionar bancar – 3%; vreun magnat – 1%. Daniel Daianu – 3%. Elena Udrea, Virgil Stoenescu sau Klaus Johannis – 0%. Fara cota: Calin Georgescu, de la Clubul Roma (deci tot BNR), si Catalin Predoiu, actualul ministru al Justitiei. Astea sunt variantele de premier de pe piata. Ramâne deci un imponderabil de 30%, dar crupierul nu a strigat înca: “No more bets! Rien ne vaut plus!”

Nicu Ilie

Toata lumea cauta numele viitorului premier: pe surse, prin culise, prin reportofoane, prin cripticele lui Sebastian Lazaroiu sau analiticele de la IMAS. Pare sa fie un concurs, dar nu e decât o ghicitoare din care presedintele nu a rostit premisa. A zis numai “ghici?” Nu a spus nici macar daca presa trebuie sa caute o “palarie într-un picior”.

Palatul Victoria – coordonate generale

Agenda anuntata pentru guvern în 2011 are o singura urgenta – Codul Muncii. De acesta depinde tot restul programului economic. În ceea ce priveste componenta politica, ea se va axa pe modificari electorale si constitutionale, va fi presarata cu motiuni de cenzura, motiuni simple si boicoturi parlamentare, câteva masuri pe justitie si nesfârsite siruri de acuzatii, îndemnuri la greve, atacuri personale, injurii si toate celelalte actiuni politice normale. Un singur eveniment ar putea afecta agenda politica: o ruptura, altfel destul de putin probabila, în PDL.

Program de guvernare pret-a-porter

Cu un guvern remaniat sau cu un premier independent, Guvernul are deja creionate principalele miscari la care are dreptul în acest an. În primul rând e vorba despre restructurarea companiilor nationale si a regiilor. O parte din acestea, cu precadere cele din energie, vor intra într-un program de privatizare care, cel mai probabil, va fi unul de extindere prin aport de capital. În unele cazuri vom vorbi despre preluare pe bursa. Pentru asta, ele trebuie mai întâi restructurate.
Cresterea economica ar urma sa se produca, la fel ca si în 2010, prin mecanisme naturale, nu prin supra-stimulare. Doar ca acum, spre deosebire de anul trecut, industria este deja “calda” si la export beneficiem din plin de relansarea Germaniei, unul dintre principalii parteneri de export.
Interventionismul în economie va fi la cote minime. Autoritatile locale vor fi mentinute sub austeritate, la fel ca si salariile, pensiile si ajutoarele din sectorul de stat. În plus, consumul nu va fi stimulat în niciun mod, si în niciun caz prin inflatie. De teama unor produse cheie pe pietele externe (petrol, alimente), ale caror preturi pe durata întregului an sunt imprevizibile, BNR va forta stabilitatea leului si chiar un curs supraevaluat fata de euro si dolar. Austeritatea va continua si în domeniul bugetar, prin concedierea a câteva zeci de mii de persoane, dar si prin reducerea deficitului public cu o treime.
Singurele pârghii prin care se va încerca directionarea “manuala” a economiei sunt: un numar (restrâns) de investitii directe si atragerea efectiva de bani europeni.
Evident, oricine va fi la Palatul Victoria va trebui sa actioneze 100% ca si cum ar fi angajat la BNR. Principiile si normele unui asemenea program de guvernare sunt deja decise prin acordul asistential cu FMI.

Programul de guvernare 2011-3011

Împrumutul extern de 20+4 miliarde cu FMI si Comisia Europeana a rezolvat, în buna masura, problema programelor de guvernare ale României pe termen nedeterminat. Altfel spus, pentru a putea pastra controlul asupra politicilor economice, partidele din România au o singura sansa: aceea de a atrage fonduri europene într-o masura care sa depaseasca ratele care vor curge începând cu 2012. Respectiv, în urmatorii 3 ani Bucurestiul trebuie sa aiba un grad de 100% absorbtie la fonduri europene, câte 6 miliarde pe an, pentru a contrabalansa serviciul datoriei externe si a face ca rambursarea actualelor credite sa nu se resimta în economie. Performanta, ceruta expres de memorandumul cu FMI, tine de miracol, dat fiind ca în 2010, anul cu cele mai mari finantari europene, fondurile puse la dispozitie de UE au fost atrase doar în proportie de 20%. În anii precedenti, gradul de absorbtie a fost mult sub 10%.
Fara banii de la Uniunea Europeana, guvernele vor fi nevoite sa rostogoleasca împrumutul, respectiv sa accepte la nesfârsit politicile prudentiale cerute de FMI si Banca Mondiala sau sa se împrumute la dobânzi mari de la fonduri speculative mondiale. Datoria externa a României este o problema cronica, ultimele doua decenii fiind grevate de faptul ca România consuma mai mult decât produce, respectiv importa mai mult decât exporta.

Un administrator, nu un premier

Se cauta asadar un administrator al unor politici economice deja batute în cuie pe termen lung. Separarea functiei de prim-ministru de cea de sef al partidului de guvernamânt ar avea o motivatie electorala, aceea ca, înainte de alegerile de anul viitor, PDL sa îsi asume într-o masura mai mica guvernarea. Înlocuirea lui Boc într-una din cele doua functii, ar raspunde, partial, unui asemenea obiectiv. Cât priveste înlocuirea lui din guvern, ea ar avea ca scop doar ceea ce în fotbal se numeste “un soc la echipa”. S-ar putea urmari o actiune mai energica si… cam atât.
Plus un maruntis de 10 miliarde pe care România vrea sa îl împrumute de pe pietele libere externe si care, în functie de cine va fi prim-ministru, vor fi folositi fie pentru cofinantarea proiectelor cu fonduri UE deja aprobate, fie pentru o ultima si mare pomana de partid. Pomana clasei politice.

Ultimii 10 ministri de interne

Doar ca sa ramana si ei (ultimii dintre ei) undeva in memoria internetului 🙂

  • Dan Nica (2009, interimar; vicepremier)

inaintea lor au fost:

Continue reading Ultimii 10 ministri de interne

Prima concluzie

Singurul partid care in mod clar a pierdut alegerile este UDMR. Rolul sau de joker a fost luat de liberali, care au masa critica necesara de a inclina balanta viitorului guvern. UDMR are prea putine locuri pentru o politica de balanta, aportul sau nefiind suficient pentru nicio majoritate parlamentara.

Carmen spune ca maghiarii sunt buni de tinut la orice guvernare pentru a evita o eventuala caragatza etnica: plangeri la UE, presiunea formatiunii civice etc. Nu cred insa ca vreun eventual prim-ministru din partidele mari are asta in minte acum. Scaunele viitorului guvern sunt putine si sa dai ungurilor cateva, fara a avea niciun avantaj concret in fata, pare o risipa.

Plus ca daca UDMR intra si el la guvernare, asta inseamna ca in opozitie sa ramana un singur partid. Fie PSD, fie PDL.

16% Tariceanu

Nicu Ilie

16% este taxa unica, 16% este si sustinerea lui Tariceanu. De unde se vede ca TVA-ul unic, care e 19%, e mai puternic decat premierul, aproape cat premierul si udemereul la un loc (n-as vrea sa le dau idei!). Cu tot cu vicepremierul Marko, Tariceanu strange în Parlament niste 22 de procente, cat TVA-ul de acum cativa ani. Intrebare: daca, în cateva luni, popularitatea noului guvern va scadea spre 5%, asta înseamna ca se va reduce proportional si cota unica?

Pana la urma, Tariceanu n-a facut un secret, înca de la începutul mandatului, care a corespuns cu lansarea noilor reguli fiscale, cand a anuntat ca Romania va fi guvernata de 16 procente – numai PD n-a inteles.

Statistica e întotdeauna spectaculosa si arata mereu ca unele procente sunt mai egale decat altele si ca majoritatea este un concept bun de Constitutii, nu de institutii. Aceeasi statistica ne mai arata si ca, trecand de la cotele din Parlament la sondajele de opinie, dintr-un autobuz cu toate locurile ocupate doar 7,32 calatori sunt de acord cu premierul Tariceanu – restul nu, în timp ce într-un tramvai cu calatorii pe scara 28,6 persoane dintre acestia sunt sustinatori ai Guvernului. Procentul corespunde, întamplator, cu cel al blatistilor.

Avand în vedere cotele inegale, cele mai procente procente apartin UDMR, care, cu permanentele ei 7%, abia trece cu fruntea de pragul electoral, dar este întotdeauna la guvernare: a fost mai întai un fel de a cincea roata la caruta în Cabinetul Nastase, a intrat apoi cu drepturi depline în guvernarea 4 de-mpartit la 4 a Aliantei, au fost si cand Guvernul a ramas în 3 roti dupa retragerea PC, iar acum a devenit, e ciudat s-o recunoastem, roata de tractiune a Guvernului-bicicleta al lui Tariceanu.

Si, cum prin 3 puncte trece adesea o singura dreapta, ar veni ca urmatorul guvern minoritar al Romaniei va fi facut doar de UDMR. Iar culmea e ca membrii ei, av#nd o singura lege pentru care lupta si pentru care tot intra prin guverne, aceea a autonomiei, n-or sa fie în stare s-o treaca nici atunci.

Articol aparut in tevista Cultura, nr.: 67 /2007-04-12