Tag Archives: parlamentari

Cristian Diaconescu, cheia Constitutiei

Referendumurile gemene ies din incubator

Peste 30 de ani se va difuza pe TVR2HD3G3D (cum, pe semne, se va numi postul public în format digital 3d transmis wireless) un documentar despre tulburata viata a Constitutiei. Se va aminti si despre tulburatul an 2011 în care parlamentarii au fost pusi sa opereze pe viu Parlamentul.

Nicu Ilie

Cel mai greu documentaristilor le va fi sa explice de ce 2011, respectiv de ce rezultatele referendumului din 2009, votat cu 88% la suta pentru, nu au devenit direct litera de lege. Nimeni în viitor nu va mai putea întelege de ce votul direct al populatiei trebuie validat de un vot al reprezentantilor ei; nici delicatele aspecte privind majoritatea în Curtea Constitutionala, nici dificultatile unui guvern obstructionat permanent de Senat. Un documentarist destept nici nu va mai aminti de referendum si va începe asa: “În februarie 2011, parlamentarii independenti, reuniti în UNPR, au câstigat dreptul de a fi reprezentati în Birourile Permanente si în comisiile parlamentare. Postul de vicepresedinte al Senatului obtinut de independentul Cristian Diaconescu a deschis, în sfârsit, calea modificarii constitutionale promise de presedinte cu câtiva ani în urma”.

“Agenda” puterii

Revenind azi, putem prezice deja ca va urma un an parlamentar greu. Cu independentii în comisii, PDL va încerca sa modifice Constitutia conform cu referendumurile din 2009: parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari de la 471 la 300. Vor fi, însa, vizate si alte modificari de sistem. Trecerea spre un vot uninominal 100% ar fi una dintre acestea. Basescu a anuntat doua sisteme posibile: unul în care cel care ia cele mai multe voturi devine automat parlamentar sau unul în care ocupantii primelor doua locuri, daca niciunul nu ia peste 50%, sa intre într-un tur doi. Mai e posibil si un al treilea sistem, presupus de discutiile din coalitie despre pragul electoral: ca, în cazul partidelor mici, care nu trec de un prag de 3 sau 7%, reprezentantii acestora sa nu ajunga în Parlament decât daca iau peste 50% în colegiul în care candideaza. Pe agenda de modificari constitutionale anuntate mai figureaza si definirea rolului presedintelui, fie prin conferirea de puteri executive, fie prin transformarea functiei într-una decorativa.

În fine, o a treia directie de modificare ar putea fi interzicerea sponsorizarii partidelor si campaniilor electorale, întreaga finantare fiind asigurata din bugetul de stat, în limite mai mult decât modeste.

“adnegA” opozitiei

USL are o agenda opusa cu 180 de grade. Reducerea numarului de parlamentari ar putea fi demoralizatoare pentru aparatele politice a doua partide, momentan reunite. Mai putine colegii înseamna ca numarul de locuri eligibile, dat deja pe din doua, se reduce la sfert pentru fiecare dintre cele doua partide.

Parlamentul unicameral. Aici opozitia nu are un argument tehnic sa se opuna, ci unul de principiu: acela de a i se opune lui Basescu si a-i dovedi ca nu poate schimba Constitutia când vrea el.

În ceea ce priveste sistemul electoral, miza e mult mai mare pentru USL. Uniunea s-a creat, în buna masura, pentru a beneficia de avantajele actualului sistem electoral. Respectiv, daca azi ar fi alegeri si USL si-ar valorifica rezultatele din sondajele de opinie, ar însemna sa câstige garantat peste 60% din scaunele Parlamentului. Asta pe principiul ca majoritatea pozitiilor ar fi câstigate la redistribuire. Daca se trece la un uninominal efectiv, în care câstigatorul ia totul, scorurile obtinute în sondajele la nivel national devin pur si simplu irelevante: batalia se va duce în fiecare colegiu în parte, în multe dintre acestea democratii sau ungurii propunând adversari redutabili.

Pe un asemenea sistem electoral, alianta USL s-ar dovedi un plumb în picioare întrucât se vor bate 1 la 1 cu PDL. Vor pierde un candidat, fara a avea certutidinea ca îl vor impune câstigator pe celalalt.

În fine, modificarile statutului prezidential ar fi interesante pentru USL numai daca aceste modificari i s-ar putea aplica lui Basescu si numai daca ar duce la retragerea lui pe o linie moarta. E greu, însa, de presupus ca asa ar arata textul constitutional pe care Boc l-ar propune Parlamentului…

Prea mult calcul politic strica

Pentru a putea trece un text constitutional, Basescu ar avea nevoie de doua treimi din Parlament. Adica de jumatate din USL. Orice calcul arata ca e imposibil. Ar putea introduce toate schimbarile de ordin electoral, inclusiv plafonarea bugetelor din campaniile electorale, printr-o lege organica. Pe care, de ieri înainte, cu sprijinul UNPR, are sanse sa o treaca.

Uninominalul numelor ciudate

Cu teza deja procurata ca uninominalul e naspa si aduce doar belele, colegii de la Antena 1 au produs totusi un material de sinteza destul de spectaculos, colectand numele ciudate ale viitorilor parlamentari. Iata cum stam:

Coclici, Cinteză, Brânză, Ciocan, Cotoi (Sever Voinescu) Hârdau, Resmeriţă, Vreme, Obuf Buhaianu, Cărare, Ghiveciu, Păsat, Calcan, Greblă, Spânu, Gaină, Raţoi, Frunzulică, Săniuţa, Bulă (Nicolae Stan), Gospodaru, Urban,Coca, Placintă, Mutu. Acestea sunt nume care se alatura unui deja notoriu Prigoana si unora pe care Antena incearca de-acum incolo sa-i faca staruri media: Nicolae Stan, zis Buca pe afisele electorale, si social-democratul buzoian Ghiveciu, care l-a batut la loteria redistribuirii pe ministrul liberal al justitiei, Predoiu. A nu se uita nici Taratza (Culitza Taratza, miliardarul din Insula Brailei care si-a capatat imunitate parlamentara in judetul Neamt).

Articolul complet, cu nume, porecla si principalele tinichele care atarna de coada nici nu stii cui poate fi vazut la aceasta adresa: http://antena3.ro/stiri/politica/ce-au-castigat-alegatorii-nume-exotice-in-parlament_59581.html

Uninominalul, primul pas spre Anticipate

Au zapacit chestia asta cu uninominalul de nu mai intelege nimeni nimic din el, nici cine castiga, nici ce. Sondajele sa fac si ele la deruta: nu pe colegii, nu pe candidati reali, pe partide, si doar in 2-3 judete, ca si cum ai testa care sistem de telefomie mobila e mai performant: amestecand cunoscatori si diletanti, incurcand servicii si companii, intreband pe cine nimeresti, consumator sau nu. Asta a fost introducerea.

Cuprins: Cu un continut atat de zapacit, cum e formula de vot, si modalitati de predictie atat de zabauge, cum sunt actualele sondaje de opinie (care pur si simplu nu tin cont de mecenismele votului uninominal) rezulta cu certitudine ca nici in urmatorii ani nu vom avea o majoritate parlamentara si ca ne pasc niste anticipate. Si ca tot o alta Revolutie ar fi mai buna.

Chestii de mate simple: daca nici PRM nu mai intra si nici PNG nu pupa Parlament, in noul Legislativ ar exista doua blaturi mari (PDL si PSD), o bezea (PNL) si prea putina margarina care sa lege intregul amestec. Masa de manevra, dupa redistribuirea voturilor, ar ramane doar UDMR in ambele camere, plus grupusculul format din reprezentantii minoritatilor si independenti. Pe scurt: nici PDL, nici PSD nu vor putea face un guvern bazandu-se numai pe proprii parlamentari si pe cei ai UDMR, minoritatilor si independenti. Raman ca variante de start: concubinajele cu PNL. Ori, Tariceanu nu poate participa la nicio platforma politica cat de cat logica alaturi de PSD. Singurul lucru care i-ar putea aduce impreuna ar fi ura fata de Basescu. Pana si alianta DA s-a bazat pe lucruri mai solide si o oarecare asemanare programatica, nu doar pe detestarea lui Iliescu si a lui Nastase. Un guvern PSD+PNL poate avea ca singur obiectiv strategic ofticarea, izolarea, denigrarea lui Base. In rest: niciun punt de convergenta in strategia pensiilor, cea sindicala, cea relativa la integrarea europeana, cote de impozitare, prudenta economica si sociala. In toate aceste chestiuni cele doua partide au avut mereu convingeri contrare.

E drept ca ele au si oarecari puncte de convergenta: o clica economico-politica ce finanteaza ambele grupari. Dar tara nu are nevoie de un guvern pentru Rompetrol si nici macar nu poate fi condusa asa. Scandalurile ar fi mult mai numeroase, remanierele saptamanale si avertismentele de la Bruxelles zilnice.

O alianta PDL-PNL este si mai improbabila. Injumatatit la nivelul cadrelor de plecarea gruparii Stolojan, PNL are o ura atavica fata de fostul aliat si nu ar putea fi un partener pentru acesta decat daca intreaga grupare Tariceanu este alungata de la carma partidului. Nu e nici timpul, nici locul, si nici momentul. Incheind guvernarea cu un plus electoral fata de 2004, Tariceanu e pe cai mari. Cum ar fi posibil sa se detroneze singur?

PDL are o combinatorica extrem de limitata. “Ei cu ei, noi cu voi” este strategia totul sau nimic a acestui partid in aceste alegeri. Condamnad intreaga clasa politica, distantandu-se de aceasta si sustinand eforturile procuraturii de a aduce in instanta politicienii corupti, PDL s-a scos singur din jocul politic si si-a inchis majoritatea colaborarilor posibile. O reconstructie a acestora cere timp. Timp nu exista.

Strategia PDL a avut in vedere obtinerea majoritatii simple in parlament direct din votul la urne. Un obiectiv prea ambitios, cu siguranta, dar spre care au fost impinsi de victoria zdrobitoare din referendumul contra lui Basescu, in care partidul democrat s-a implicat de partea presedintelui. Un alt impuls antisistem a fost dat de rezultatele alegerilor pentru parlamentul european, unde PD, pe de o parte, PLD, pe de alta parte, au scos rezultate excelente.

Eroziunea politica a fost insa rapida. Confruntat pe de o parte cu lipsa de cadre proprii care sa acopere atat nevoia de personal politic la nivel local (primari, consilieri, presedinti de consilii judetene), cat si la nivel european (europarlamentari), PDL s-a trezit in aceste alegeri cu o rezerva prea mica de oameni de calitate si cu notorietate si a propus in unele colegii candidati care n-ar castiga nici in fata lui Adrian Copilul Minune. Au facut si o politica de transferuri inceputa cam tarziu, care le-a adus unele nume mari (Ionut Popescu), dar si multi traseisti, ceea ce a facut sa se mai estompeze din aura de renovatori ai sistemului si i-a facut sa semene cu celelalte partide. Bref: PDL plateste tribut faptului ca acum 4 ani era un partid de 10% si, in fata unui electorat care era dispus sa ii acorde 50-60% in vot direct, a avut prea putini oameni sa acopere nisa sa de viata politica. O nisa din care nu prea mai poate sa iasa, cel putin pentru moment.

Un guvern compozit si dereglat inca din formare, compus prin coabitarea unor inamici politici, urmat de scandaluri, remanieri, alte guverne si, in cele din urma, niste Anticipate. Este scenariul cel mai plauzibil care reiese din actualele sondaje de opinie. Este drept, niste sondaje extrem de proaste.

Ghimpele de Hunedoara, titlurile saptamanii

Editorial :::

» O liniste care tulbura!

MOTO: RECESIUNE – Declin general al nivelului activitatii economice si de crestere economica, caracterizat prin somaj, devalorizare, inflatie, scadere a nivelului de trai! CFR-ul a batut Roma, Steaua a scapat doar cu un gol primit de la nemti, romanii comenteaza, analistii isi dau cu parerea… Se discuta aprins despre politicile de protectie sociala. Motive sunt destule, pentru ca toata clasa politica sa fie mai atenta cu poporul. Nu vreau sa discut despre oportunitati, despre sustenabilitate sau efecte.

Saptamanareala :::

» Omul bun …si pomul prost

Saptamanareala :::

» Pesedistul

Saptamanareala :::

» Paunescu face misto de Basescu

Saptamanareala :::

» Protest impotriva porcilor din inchisoare

Cine tace te face ::: O stafie bantuie invatamantul din Petrosani

» APOLLONIUS, liceul-fantoma

Aproximativ 200 de elevi inscrisi, la seral, la o institutie de invatamant particulara din Petrosani s-ar putea trezi ca au platit cursurile degeaba. Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Hunedoara sustin ca unitatea cu pricina nu are nici acreditare si nici macar autorizatie de functionare. In schimb, organizatorii unitatii de invatamant „suspecte“ jura ca totul e legal, iar elevii vor avea diplome recunoscute.

Politica e curba ::: Din 1990 incoace, spectatorul politic hunedorean urmareste, cu mai multa sau mai putina placere, cativa vechi actori

» Dupa aproape 20 de ani, …aceiasi politicieni

De peste un deceniu, se afla in prim-planul vietii politice hunedorene si nu prea exista sperante sau semne foarte vizibile ca vor disparea, curand, de pe scena unui teatru care, an de an, scarbeste din ce in ce mai multi privitori. Cei cativa politicieni, ca despre ei este vorba, au reusit, de cel putin un deceniu, sa influenteze prin cuvantul sau, pur si simplu, prin prezenta lor, viata comunitatii din judetul Hunedoara, unii in bine, altii in rau. Cert e ca, dincolo de influenta pe care au avut-o si o au asupra hunedorenilor, a „sforilor“ pe care le-au tras pentru a se mentine in miezul actiunii sau a accede in unele functii, acesti oameni politici continua, si acum, sa „faca jocurile“, ajungand, cu mult ajutor din partea electoratului, adevarati „dinozauri“ ai politicii din judetul Hunedoara. Continue reading Ghimpele de Hunedoara, titlurile saptamanii

Bancul suprem cu avocati

Trucuri avocatesti.

Asta e, pacatosul*, parlamentul nostru. Orice e permis atata timp cat poti sa-i dai o masca legala.

M-am amuzat atata timp de bancurile cu avocati. Dar nu imi amintesc vreun banc in care avocatii sa fie ei capabili sa scrie ei legile dupa care se judeca cazul pe care il pledeaza. Parlamentul nostru e bancul suprem.

Americanii nu-i urasc pe avocati. Doar nu-i inghit. Nici eu nu-i urasc pe parlamentari dar stiu ca sunt un rau. Nu prin formula, nu prin structura, dar prin factura. Sau, mai exact prin faptul ca acestora (parlamentarilor de azi, nu parlamentarului generic) facturile le sunt platite de unul si altul. Toti sunt vanduti cuiva. Ca sa devina, au fost mai intai cumparati, ca roabele in oborul din Istanbul, au dat din buric in fata vreunui geambas director de companie sa le plateasca tzoalele, suleimeniturile si afisele electorale. Sa le plateasca fardul cu care se dau pe fata la televiziuni sa nu le straluceasca pielea de porc si sa nu li se vada rosu in obraji cand mint. Asta e mezatul prin care niste saracani cum eram toti candva, au ajuns acum sa scuipe in cap seminte (exact ala e gestul, cu indexul spre gura, cu buza de jos spre dintii de sus, a scarba) si sa ne spuna ca ne vor chema la vot o data pe luna, daca vrem sa-l avem presedinte pe asta, pe Basescu.

Au spus ca il vor suspenda inca o data, dupa ce noi il validam pe 19. As vrea sa scriu cine a spus, dar nu stiu cine a fost primul. Ideea a fost una populara si acum o repeta toti cei 322. “Ne pisham pe votul vostru” ar fi formula mai simpla, mai directa. “Bagam stofa-n media si va ducem noi unde vrem”. “Il suspendam si-l suspendam si-l suspendam. Pana va plictisiti. Daca-l vreti p-asta presedinte, il suspendam in fiecare luna, o luna dureaza campania si e Vacaroiu presedinte. Apoi voi veniti la vot. Si-l suspendam iar!”. “Daca va place Basescu, veti veni la vot mai des decat va incarcati cartelele la Cosmote!”

“Gasim noi pentru ce”. Si ca totul sa fie si mai limpede, ei sunt Constituanta. Ei completeaza, modificand, Constitutia.

Si tot ei sunt cei care spun ca-i stat de drept. In instanta, sau intr-un banc cu avocati, ce traim zilele astea ar arata: “Dom’ jude’, clientul meu e nevinovat. Si daca e vinovat la ora cand inchideti procesul, cat va retrageti sa deliberati, eu schimb legea”.

E un banc cu avocati. OK. Dar unde-i morala? La a bancului ma refer.

______________________________________________________
*voiam sa scriu din pacate – dar nu-s pacatele mele, nici ale tale, sunt ale lor

(publicat initial pe blog.nicuilie.eu, ale carui ramasite pot fi consultate la adresa vechi.nicuilie.eu)