Tag Archives: NATO

Supra-statul, made in Europe

Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume.

Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake
Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake

Europa la a doua tinerete

UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe capitole detine primul loc in lume si o moneda consolidata si in plina ascensiune – Uniunea Europeana a reusit sa readuca Europa pe o pozitie de forta dupa ce in ultimii 50 de ani evolutiile eonomice cele mai importante erau inregistrate la Washington, Tokyo sau in tarile exportatoare de petrol.

In timp ce americanii mai vorbesc inca de lumea veche si lumea noua, UE tocmai incearca sa devina cel mai nou stat din lume: isi pregateste o constitutie, intentioneaza sa aiba un singur minister de externe si doreste constituirea unui corp militar comun. Adaugati asta la situatia economica si veti obtine un subiect neplacut la Washington.

Pentru unii americani, indeosebi din sfera financiara, constituirea Uniunii Europene a aparut ca fiind o succesoare a Uniunii Sovietice: adica un rival al SUA. Inca de la primele eforturi a aparut clar ca noua Europa va refuza sa navigheze in siajul Washingtonului si ca va avea o capitala conventionala la Bruxelles si doua capitale politice, la Paris si la Berlin. Pozitia particulara a Marii Britanii, angajata doar partial in UE (mentine inca lira sterlina ca moneda nationala) in timp ce este cel mai intim stat al SUA (cele doua tari detin unitati militare si tehnologii de razboi comune) a facut ca Oceanul Atlantic sa fie o frontiera mai putin impermeabila si mai putin distincta.

Acelasi rol l-a jucat in ultimii ani si NATO care, pe harta vorbind, pare o reuniune a SUA si UE. Capitala e in Europa dar, prin statut, conducerea este dominata de americani. Din acest motiv, in timpul lui De Gaulle, Franta a si parasit pentru un timp alianta. Creata impotriva lui Hitler si a lui Stalin, Alianta Nord Atlantica traverseaza o criza de personalitate: nu gaseste nici un adversar clar impotriva caruia sa faca planurile de lupta. In ultimii zece ani NATO se extinde si aplicatiile sale se desfasoara cu adversari ipotetici. Multi dintre fostii adersari sunt acum tari membre.

In realitate lucrurile nu sunt nici atat de clare nici atat de dramatice ca in analiza. Dar tensiunile exista si daca ar exista un domeniu al psihologiei istoriei, doctor Freud al Capitalelor ar vorbi despre un complex al superioritatii si inferioritatii, abil disimulat prin sintagmele “lumea veche” si “lumea noua” prin care fiecare om politic intelege ce vrea.

(material publicat pe print in “Imaginea Romaniei” si lansat web in siteul nicuilie.eu/tigara/)

Mamaia bate toba

Nicu Ilie

„Pe o margine de lume“, dar si pe o margine de clasament, asa a fost Eurovisionul pe 2008. Suparare mare ca la noi, chiar daca preselectia se face pe vot uninominal si deosebit de telefonic, tot varza de festival Mamaia trimite TVR-ul la export.

Anul asta am aratat intregului continent ca avem si noi pian in tara. Anul trecut ne-am prezentat cu un clip de „invatati fara profesor“. Mai inainte fusese cantautorul-investitor, solistul de la Bursa, Traistariu, si trupa cu butoaie. A fost si un an in care Romania n-a tinut cu Romania, ci cu Moldova. Luminita and Sistem, locul 3, se concura cu Zdub and Zdob, locul 6, care se prezentase cu „Bunica bate toba“. Astia sunt anii fericiti, cand si la Bucuresti, ca si la Chisinau, se mai rupsese putin eterna macaroana a slagarelor Mamaia si a videoclipurilor tip Lazarov. Anul asta macaroana a fost regasita si servita, rece.

Si, in loc sa recunoastem ca am expediat un produs vomitiv, nici macar frumos ambalat, ne apucam (recte Moculescu se apuca) sa facem geopolitica votului final. Ca ex-sovieticii au votat cu sovieticii, ca tarile s-au votat pe gasti de tari si ca putin blat pe-acolo trebuie sa fi fost.

A castigat in schimb Rusia, pentru prima data. Poate are, poate n-are legatura cu tarile NATO. Poate ca melopeile de tip San Remo ar trebui pastrate pentru San Remo. Si poate ca la Eurovision s-a respectat pur si simplu traditia de a castiga cea mai gay melodie din concurs. via ghimpele.ro

SUA si Romania pe frontul din Iraq

De la 1 iunie 1991 s-a desfiintat Tratatul de la Varsovia si Romania a ramas un stat fara nici un angajament militar. Totusi aplicatiile militare la care a participat au fost mai numeroase ca oricand in ultimii zece ani. Parte a fortei internationale de pace delegata de ONU pentru a pacifica regiunea Golfului dupa atacarea Kuwaitului de catre Iraq, trupele romane au primit in 1990 prima misiune de lupta dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial. A urmat partiociparea in alte misiuni de pace, cele mai multe organizate de NATO, dar toate cu aprobarea Organizatiei Natiunilor Unite. Dintre misiunile in care trupele romane au actionat fara a sprijini misiuni ale NATO se remarca Somalia, unde a fost detasat un grup de politie militara.

Misiunile MApN in cadrul fortelor de mentinere a pacii internationale, onduse de NATO, s-au accentuat in ultimul timp, numarul de militari implicati a devenit mai mare, frecventa implicarii a cresccut si ea, ca si diversitatea tipului de misiuni. In acdrul misiunilor internationale, oficiali NATO au declarat ca punctele tari ale Romaniei sunt spitalele de campanie, trupele de geniu si detasamentele de politie militara. Dincolo de importanta strategica efectiva, cel mai important este girul politic, dovada ca misiunile sunt agreate si de state foste comuniste.

In cazul unui razboi in Iraq, la care ar urma sa nu participe NATO ca organizatie si nici ei mai importanti membri europeni ai aliantei, importanta trupelor romane ar reste subsantial dar tot din punt de vedere poltic. In plan militar, impactul va fi acela al deplasarii unui numar mai mare de trupe, dar respectandu-se in general armele implicate si pana acum: spitale de campanie, trupe de politie militara care sa asigure spatele frontului si trupe de geniu care sa demineze terenuri cucerite si sa dezamorseze capcane. La acestea, in lipsa uor aliati europeni ai SUA, Romania mai poate deplasa trupe de infanterie si blindate, efetiv combatante, dar porbabilitatea este redusa datorita faptului ca nu exista inca o totala interoperativitate cu cele americane iar standardele tehnologice ale armamementului specific romanesc este inferior celui iraqian si net inferior celui american. In plus, concentrarrea de forte ale SUA pare suficienta pentru a nu mai fi nevoie si de alti participanti de front. Mai importante par infrastructurile romanesti, in special aeroporturile militare de la Fetesti, Kogalniceanu (Constanta) si Bucuresti ca baza pentru aprovizionarea trupelor aflate in lupta. Romania poate fi, in perspetiva actuala, si teritoriul de regrupare al solatilor americani din rezerva strategica sau pentru ei retrasi din lupta pentru refacere daca razboiul va dura mai mult decat spera Washingtonul.

Cum va arata Razboiul 2003

Analistii militari americani au atras atentia ca o tara nu poate fi cucerita si un regim politic nu poate fi shimbat din avion. Planurile militare intocmite de ameriani sunt previzibile si doar amanuntele aplicative si calendarul misiunilor mai au statut de informatii secrete. Prima parte a razboiului urmeaza sa semene cu operatiunea Furtuna Desertului, respectiv sa constea din anihilarea mijloacelor de aparare antiaeriana a Iraqului prin atacul cu rachete si avioane invizibile a statiilor radar si bateriilor antiaeriene identificate prin satelit. Ar urma un bombardament pe scara larga a teritoriului iraqian care in prima faza se va concentra asupra aeroperuruilor militare si a ultimelor mijloace de aparare antiaeriana ramase pentru ca americanii sa cucereasca suprematia aerianaa. Apoibombardamentele se vor orienta asupra concentrarilor de trupe si fortificatiilor terestre. Faza a doua a razboiului va consemna atacul la sol, cu trupe terestre si aeropurtate care vor ataca dinspre Arabia Saudita si Kuwait (din zona Golfului Persic unde exista deja cea mai mare concentrare de trupe) dar si din nord-vest (Turcia). Daca negocierile cu Iranul se vor finaliza, Iraqul ar putea fi atacat prati din toaate tarile vecine (cu exeptia Siriei), ceea ce necesita un numar mult mai mare de infanteristi, fiind posibila implicarea trupelor romanesti in aceasta faza de operatiuni, cel putin ca rezerva strategia sau trupe de suport. De asemenea, americanii ar deshide lupta la sol si in alte regiuni decat aceste fronturi deschise pe granite, prin desanturi de infanteristi marini care sa anihileze punte de rezistenta prin actiuni de commando, sa faca imposibila regruparea iraqienilor in formatiuni eficiente si sa zadarniceasca actiunil;e de gherila previzibile daca americanii vor ocupa centru desertic al tarii. Intr-o asemenea perspectiva, iraqienii s-ar putea regrupa in muntii de la granita u Turcia si de la granita cu Iranul, zona unde populatia majoritara este predominant de origine kurda. daca se va ajunge la o asemenea situatie, la operatiunile contra gherilei iraqiene ar urma sa partiipe si disidentii kurzi (care doresc stat national independent de Iraq) sau trupe turcesti (care intentioneaza anexarea Kurdistanului iraqian) dar este posibila si implicarea trupelor romanesti de vanatori de munte ale caror capacitati si pregatire au fost evidentiate de oficiali NATO.

Asadar Romania ar urma sa partiipe la un razboi contra lui Saddam cu infrastructuri, spitale de campanie, trupe de geniu si politie militara – daca razboiul va fi de scurta durata si Saddam va fi zdrobit cu rapiditate; si cu trupe de infanterie, blindate si vanatori de munte – daca razboiul se va prelungi.

Nicu Ilie , preluare de pe www.nicuilie.eu, sectiunea documentar. Articol publicat in publicatia print “Imaginea ROmaniei” in preziua invadarii Iraqului de catre americani. Ilustratia este ulterioara.

Participarile Romaniei la Misiuni NATO

Participarile Romaniei la Misiunile NATO (extras din documentarul “La razboi, cu spitalul” ep. 2)


Furtuna in desert

20 februarie – 20 martie 1991

Romania a participat la operatiunea GRANBY condusa de britanici ca parte a Fortei Multinationale de Pace importiva Iraqului; romanii au deplasat un spital de campanie cu 384 de militari si 200 de paturi.

Alba (Forta Multinationala de Protectie in Albania)

14 aprilie – 24 iulie 1997

Romania a paricipat cu detasamentukl tactic Sfantu Gheorghe, u 391 de militari si 10 ofiteri. A fost singurul stat non-NATO participant. Trupele au activat sub comanda unitatii italiene Friuli.

IFOR (Forta Internationala in Bosnia-Hertegovina)

20 martie – 30 noiembrie 1996

Participarea a constat intr-un batalion mecanic cu 200 de militari subordonat Corpului Aliat de Reatie Rapida.

SFOR I (Forta de Stabilizare in Bosnia- Hertegovina)

1 decembrie 1996 – 30 iulie 2000

Au luat parte un batalion mecani de 166 militari, un detasament de transport cu 10 militari si 6 tancuri, 5 ofiteri de stat major si un pluton de politie cu 23 de militari.

SFOR si KFOR

In prezent Romania participa in vestul Balcanilor la operatiunile de pace conduse de NATO, astfel: in zona de operatii KFOR a fost deplasat un pluton de politie, doua companii de infanterie si 16 ofiteri de stat major. In arealul de operatiuni SFOR, Romania participa cu detasamentul National Bosnia, Detasamentul Olanda si o celula nationala de informatii. Laacestea se adauga rezerva strategica KFOR/SFOR de 400 militari.

ISAF

Incepand din 3februarie 2002, RomaNia are o contributie efectiva la fortele ISAF din Afganistan, participand cu un pluton de politie militara, aeronave de transport C-130 Hercules (cu personalde intretinere) si trei ofiteri de legatur, unul in Afganistan si doi la comandamentul ISAF. Romanii contribuie la pregatirea Garzii Nationale Afgane cu echipam,ent de instructie, arme de asalt si munitii. Dupa 30 aprilie 2002, prezenta a fost completata cu un batalion de infanterie (405 militari) si trupe auxiliare.

Imaginea Romaniei, 2003. Nicu Ilie