Tag Archives: marea britanie

Terorismul, de la asasinate la genocid

Fenomenul terorist a depasit perioada asasinatelor politice si a devenit un fenomen de massa in anii ‘60-’70, indeosebi dupa anul revolutionar 1968. Atunci au luat nastere cele mai multe dintre organizatii si si-au dezvoltat activitatea cele existente. Terorismul modern este, indeosebi, legat doar de doua evenimente: aparitia statului Israel si aparitia razboiului rece. Cele mai active dintre organizatiile anilor ’70 au fost cele ale palestinienilor care incercau in acest mod sa atraga atentia asupra obiectivelor lor si sa descurajeze orice sprijin pentru statul Israel. Chiar si in momentul de fata, Hamas, una dintre cele mai vechi miscari teroriste palestiniene intreprinde atentate teroriste impotriva statului Israel pretinzand ca astfel face un pas in calea pacii. Imediat dupa atentatul de World Trade Center, pe site-ul oficial al Hammas a fost publicata fotografia unui tanar palestinian care purta un afis “Si noi uram violenta”. Celalalt eveniment, aparitia razboiului rece in anii ’50 si accentuarea sa in anii ’60 a facut ca marile puteri sa sponsorizeze, nedeclarat, miscari de factura terorista sau gheriliera. Este predominant cazul organizatiilor rosii din America Latina, Africa dar si Germania Federala, Franta sau Marea Britanie. Unii dintre teroristii acelor ani au ajuns adevarate vedete mediatice, unii dintre ei bucurandu-se de o mare doza de simpatie chiar. Este cazul lui Che Guevara, revolutionar cubanez, secondantul lui Fidel Castro si conducator a numeroase gherile din America si Africa, al carui chip aparea pe toate tricourile la moda in anii “Flover Power”. Un alt star mediatic a fost Carlos Ilych Ramirez, zis Sacalul, omul care se lauda ca are o singura pasiune: aceea de a tinti exact intre ochii victimei. In sfarsit, un alt personaj care in acei ani a combinat activitatea politica cu cea terorista este Yasser Arafat, devenit acum seful autoritatii palestiniene.

Avalansa de atentate si de razboaie din acei ani a facut sa devina de larga notorietate o seama de termeni care definesc activitatea subversiva. Terorismul urban reprezinta o gama larga de activitati desfasurate de organizatiile paramilitare secrete. Este vorba de atentate cu masini capcana, lansarea de grenade sau alte explozibile in medii aglomerate, rapirea unor importanti oameni de afaceri pentru rascumparare saau pentru a fi cedati la schimb cu lideri teroristi aflati in inchisori, deturnarea de avioane sau nave in aceleasi scopuri. Spre deosebire de acesta, gherilele clasice se caracterizeaza prin opozitia in medii rurare, inaccesibile, aflate la mare distanta de orase, astfel incat trupele guvernamentale sa nu se poata desfasura in formatie de front si sa poata fi prinse in mici ambuscade. Gherilele se autofinanteaza, de regula prin traficul de substante interzise, droguri, si prin sprijinul acordat de localnici. Fara a evita niciodata asasinatele politice si actele teroriste propriuzise, gherilele aparute in ultimii ani fac ca intre organizatiile de tip terorist si gherilier sa nu mai fie diferenta marcanta, fiecare functionand dupa circumstante, ca gherila sau organizatie terorista.

Supra-statul, made in Europe

Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume.

Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake
Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake

Europa la a doua tinerete

UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe capitole detine primul loc in lume si o moneda consolidata si in plina ascensiune – Uniunea Europeana a reusit sa readuca Europa pe o pozitie de forta dupa ce in ultimii 50 de ani evolutiile eonomice cele mai importante erau inregistrate la Washington, Tokyo sau in tarile exportatoare de petrol.

In timp ce americanii mai vorbesc inca de lumea veche si lumea noua, UE tocmai incearca sa devina cel mai nou stat din lume: isi pregateste o constitutie, intentioneaza sa aiba un singur minister de externe si doreste constituirea unui corp militar comun. Adaugati asta la situatia economica si veti obtine un subiect neplacut la Washington.

Pentru unii americani, indeosebi din sfera financiara, constituirea Uniunii Europene a aparut ca fiind o succesoare a Uniunii Sovietice: adica un rival al SUA. Inca de la primele eforturi a aparut clar ca noua Europa va refuza sa navigheze in siajul Washingtonului si ca va avea o capitala conventionala la Bruxelles si doua capitale politice, la Paris si la Berlin. Pozitia particulara a Marii Britanii, angajata doar partial in UE (mentine inca lira sterlina ca moneda nationala) in timp ce este cel mai intim stat al SUA (cele doua tari detin unitati militare si tehnologii de razboi comune) a facut ca Oceanul Atlantic sa fie o frontiera mai putin impermeabila si mai putin distincta.

Acelasi rol l-a jucat in ultimii ani si NATO care, pe harta vorbind, pare o reuniune a SUA si UE. Capitala e in Europa dar, prin statut, conducerea este dominata de americani. Din acest motiv, in timpul lui De Gaulle, Franta a si parasit pentru un timp alianta. Creata impotriva lui Hitler si a lui Stalin, Alianta Nord Atlantica traverseaza o criza de personalitate: nu gaseste nici un adversar clar impotriva caruia sa faca planurile de lupta. In ultimii zece ani NATO se extinde si aplicatiile sale se desfasoara cu adversari ipotetici. Multi dintre fostii adersari sunt acum tari membre.

In realitate lucrurile nu sunt nici atat de clare nici atat de dramatice ca in analiza. Dar tensiunile exista si daca ar exista un domeniu al psihologiei istoriei, doctor Freud al Capitalelor ar vorbi despre un complex al superioritatii si inferioritatii, abil disimulat prin sintagmele “lumea veche” si “lumea noua” prin care fiecare om politic intelege ce vrea.

(material publicat pe print in “Imaginea Romaniei” si lansat web in siteul nicuilie.eu/tigara/)

Cele mai mari atentate cu bomba contra avioanelor comerciale

1949, 9 septembrie – Canada, regiunea Quebec

O bomba a explodat in compartimentul pentru bagaje a unui avion ce apartinea liniilor canadiene. In urma exploziei au murit 23 de oameni.

1955, 1 noiembrie – Statele Unite, Denver

Un avion Unitet Airlines Douglas a fost tinta detonarii unei bombe implantata de o ruda a unui pasager. Au murit 44 de persoane.

1957, 25 iulie – Statele Unite, California

O bomba a explodat in aer la 17 minute dupa decolare, in toaleta avionului. Pilotul a reusit sa mentina nava si sa aterizeze in siguranta. A murit o singura persoana.

1960, 6 ianuarie – Statele Unite, Carolina de Nord

O bomba a fost detonata intr-unul din compartimentele de pasageri. In urma exploziei, 34 de oameni au pierit.

1982, 11 august – Oceanul Pacific, langa Hawaii

Un Boeing 747 PanAm aflat pe ruta dintre Japonia si Statele Unite a fost mutilat atunci cand o bomba a explodat sub fotoliul unui pasager. A murit un singur om.

23 iunie 1985 – Oceanul Atlantic, langa coasta Irlandei

Tot un Boeing 747 apartinand Indiei, aflat in drum spre Bombay si venind de la Toronto a explodat odata cu detonarea unei bombe in interiorul acestuia. Avionul s-a facut bucati fiind aruncat in ocean. Toti cei 329 de oameni au murit.

1986, 2 aprilie – Grecia, langa Atena

O bomba a explodat in cabina unui TWA Boeing 727, provocand o gaura in fuselaj, din cauza careia 4 pasageri au fost absorbiti in afara. Pilotul a reusit sa sustina si sa aduca avionul la sol.

1988, 21 decembrie – Marea Britanie

Un PanAmerican Boeing 747 a explodat in aer din cauza detonarii cantitatii de explozibil improvizat si ascuns intr-un aparat radio. Toti cei 259 de oameni de la bord si inca 11 locuitori ai zonei unde a cazut avionul au pierit.

19 septembrie 1989 – Nigeria, Desertul Tenere

Un avion al liniilor franceze a explodat in timpul zborului din cauza exploziei unei bombe. Au murit toti cei 171 de ocupanti ai navei.