Tag Archives: leu

Guvernul a manipulat ilegal cursul de schimb pentru a percepe accize mai mari

Guvernul a manipulat ilegal cursul de schimb pe 28 septembrie pentru ca pe 1 octombrie sa obtina un curs de schimb leu -euro cu 20 de puncte mai mare. Cursul din ultima zi a lui septembrie este cel mai important pentru stat intrucat acesta este luat ca reper in calculul accizelor pentru anul urmator, deci un curs mare, crescut artificial, duce la marirea pretului la tigari, alcool, cafea si toate celelalte marfuri accizabile. Fortand cursul de schimb pentru a obtine un avantaj in dauna consumatorilor, guvernul comite o ilegalitate si ar trebui sanctionat. Ministrii responsabili (recte Florin georgescu de la Finante) ar trebui sa raspunda penal, aidoma directorilor de companii sau fonduri care manipuleaza in interesul organizatiei lor diverse valori mobiliare.

Pe 27 septembrie, cursul leu euro era 4,5140. A urcat pe 28 la 4,5331. Pe 29 si 30 septembrie a fost weekend si nu s-a tranzactionat. Pe 1 octombrie s-a inregistrat un curs de 4,5178, dar deja porumbelul zburase! Pe dolar, in aceleasi zile, cursul leului a fost in usoara scadere, la fel si pe DST. Pe pietele internationale, in aceeasi perioada, euro a scazut -0.14 %  fata de dolar.

 

N-au avut nicio sansa

Ma revolta toti cei care vor sa le dea statul. Adica, oarecum, eu. Ca un contribuabil care dau cateva sute de milioane anual la buget si nu primesc mai nimic care sa merite banii astia sunt absolut revoltat de milioanele de bugetari si alti intretinuti ai statului care nu fac decat sa se planga si sa santajeje cu greve si sa se bage in toate mocirlele politice si sa promoveze toate mlastinile sociale, incapacitatea, lenea si prostia. Ma revolta profesorii care scot generatii de tampiti. Ma revolta Politia-Spaga, Fiscul-Spaga, Procuratura-Mita si Justitia de Slugi.

Ma revolta si milioanele de pensionari care ne-au cocosat pe noi, contribuabilii reali, si care sunt complet, mereu, total nemultumiti de cat putem sa le dam. Singurul lor alibi este ca n-au avut nicio sansa.

Inca din 90, cand CAER s-a prabusit de gat cu intreaga industrie romaneasca, oamenii astia sunt aruncati intr-o lume pe care n-o inteleg, pe care o urasc si pe care, pentru a si-o apropia oarecum, o manelizeaza la maxim. Nu toti sunt prosti. Lumea, asa cum o stiau ei, s-a prabusit, am trecut cu totii printr-un holocaust mascat, printr-un cataclism cu fata umana. N-au avut si n-au nicio sansa, mai ales pensionarii, sa castige un leu in plus – sa nu-l cerseasca. Ce ar putea ei face? Sa-si faca – pensionari fiind – asigurari de pensie private? Sa se angajeze la 80 de ani? Chiar si un tinerel de 70 ar avea, in multe cazuri, probleme sa-si gaseasca pe specializarea sa. Meserii intregi s-au desfiintat laolalta cu ramuri industriale desuete. Sa faca agricultura? Multi au incercat si au readus sapa si tot felul de pluguri artizanale pe ogoarele patriei. Sa-si deschida, toti, buticuri? Ei, care toata viata lor au stat la cozi, sa treaca de cealalta parte a baricadei si a tejghelei?

Banii lor au fost mancati toti, pana la ultimul leu si ultimul ban – de Vacaroiu si Ciorbea prin inflatie; de Vantu prin FNI; de smenarii din politica, militie si securitate care au patronat din umbra toate caritasurile din tara, care s-au abonat la contracte publice oneroase; de toti coruptii din tara. Ce sa faca tata – la 74 de ani, cu un singur ochi de isprava si un singur picior de nadejde? Ce idee sa-i dau sa se recalifice pentru a putea castiga si el un ban in plus la pensie?

La fel ca si pensionarii (care mai pot doar sa planga pe marginea unui punct de pensie insuportabil de primit de catre ei si insuportabil de platit de catre noi), multe alte generatii, nascute in comunism, sunt armate de zombi prin economia de piata. Libera initiativa? Era in manualul de economie politica sau in carticica cu statutul partidului comunist? Nu! Nu era nici colo, nici colo, era doar la bisnitarii cu kent si ciunga.

Reconversie profesionala? Adica inca o scoala la varsta asta? Ei erau conceputi pentru 12-16 ani de scoala si gata, de ce sa mai faca si-un SAM cand au deja bacuri si facultati? Mai bine nu!

Sa nu furi de la locul de munca, ceva, cat de putin? Ei, asta-i buna! Toata lumea o face!

Raspundere fata de munca? La cat ma platesc?

Fara cafele, tigari si pauze? Hei, s-a reintrodus nazismul?

Responsabilitate sociala? Demagogie! Auzeam de ea la Congresul IX! – Cu o populatie cu asemenea mentalitati, la reeducarea careia nimeni n-a contribuit catusi de putin, cu o pregatire profesionala precara si inadaptata noilor realitati, generatii intregi n-au avut nicio sansa. Si n-o au nici azi.

Animal Planet vs Zoo Baneasa

Scaderea accentuata a numarului de vizitatori din ultimii ani este pusa de catre administratorii Gradinii Zoologice Baneasa pe seama concurentei unor programe TV specializate, ca Animal Planet sau Descovery. In toata lumea civilizata insa, aparitia acestor programe a marit brusc numarul vizitatorilor in gradinile zoologice. Numai la noi e pe dos iar Gradina zoologica este pe cale de a deveni o CAP falimentara in care haitele de caini vagabonzi si cele de soareci de camp mananca putina hrana a animalelor cazate aici.

Mama de ocazie

Are par brun-roscat, talie medie, ochi negri si este destul de simpatica. Se numeste fetita  si este o catalusa de cinci ani. Cu doi ani in urma ea a avut una dintre cele mai dificile misiuni pe care le-a avut vreodata un caine maidanez: sa hraneasca un pui de leu si un pui de pantera. Fata in fata cu leul, Fetita si-a facut datoria. Cealalta mama a leului, Primaria, nu se arata nici pe departe atat de generoasa. Pare, mai degraba, o mama vitrega.

Iarna papagalilor

Un papagal cu ciocul negru motaie de parca hiberneaza: flamingo-ul cu picioarele ca niste sticksuri e asediat de iarna in casuta lui incalzita ca in Damaroaia, cu un aragaz; pelicanii, alunecand pe gheata, inghit cu nepasare peste congelat. La urma urmelor, o gradina zoologica nu este decat o ferma de protocol. Aceleasi probleme cu furajarea si nutrirea animalelor, cu curatarea grajdurilor si iernarea septelului. Asa fiind, Gradina Zoologica Baneasa se descurca bine printre celelalte IAS-uri din tara. Printre gradinile zoologic din lume, ea nici nu conteaza.

Asociatia Europeana a Parcurilor Zoologice si a Acvariilor (EAZA) considera parcul Baneasa ca avand conditii potrivite pentru anii ’60. In anii nostri, in curand ea va incepe sa fie valoroasa ca antichitate. Legal, s-a infiintat in 1955, prin centralizarea animalelor din parcuri ca Snagov, Cismigiu si Cotroceni. In 1959, Gradina Zoologica a fost instalata provizoriu intr-un colt din padurea Baneasa, pe o suprafata de 5,85hectare. Provizoratul a durat deja 40 de ani si va mai dura o eternitate. Ultima varianta de mutare a fost in 1989, la nord-vest de Lacul Morii. Chiar si acum se intocmeste un plan de prefezabilitate pentru mutarea pe acelasi amplasament. Costurile, ca dovada a seriozitatii planurilor, sunt nebanuite. “Nici cu o mie de miliarde nu reusesti”, spune Nicolae Iosif, un fost director al parurilor bucurestene. Orice disutie pe aceasta tema i se pare nerealista in conditiile in care  bugetul anual este de circa 760 mii dolari (dintre care mai mult de jumatate din surse proprii) si ajunge doar pentru hrana, pentru salarii si pentru unele carpeli numite reparatii.

Ferma animalelor

La Zoo Baneasa sunt 120 de ingrijitori si directori, la un total de 1170 de animale, reprezentand 95 de specii si subspecii, de la soarece de stepa la elefant. Trei specii insa domina intreaga activitate de aii: cainii (rasa Maidanez), pisicile (rasa Maidanez) si soarecii (de casa). Numai in cusca elefantului nu intra si numai mancarea eleantului nu o mananca. Din fericire, sunt atat de bine hraniti incat nu se dau la cocosii de munte si la celelalte raritati care ar constitui un mi dejun onorabil. Mizeria pe care o fac pe alei si in tufisuri este o cu totul alta problema. Zooo Baneasa promite sa devina gradina publica cu cele mai multe exemplare in stare de libertate. Daca administratorii nu au ce face cu animalele reproduse in captivitate si blocheaza imperecherea acestora, cainii si pisicile se inmultesc nestingherit. Aceasta situatie are si ea, desigur, un rol in scaderea numarului de vizitatori. Din acest punct de vedere, vremea de aur a fost in anii ’60, imediat dupa aducerea maimutelor. Din anii ’70 numarul vizitatorilor a scazut si s-a stabilizat la irca o suta de mii anual. Daca dupa 1990 s-a cunosut o importanta relansare, cu o dublare a numaruluide vizitatori in 1993, cand cifra a ajuns la 220 000, dupa 1997 numarul vizitatorilor se marcheaza numai sub suta de mii.

Mausoleul

Zoo Baneasa arata rau. Animalele nu fac foamea, cum se spune, dar mananca numai hrana categoria a treia: carne cu zgarciuri si furaje ordinare. Nu e nici chiar atata mizerie: Se curata aproape zilnic, ceea ce pentru un IAS este chiar bine. Cladirile nu sunt nici chiar atat de darapanate: varul se cojeste, tencuiala mai cade, acoperisurile sunt subrede, dar sandramaua nu se prabuseste inca si afacerea merge. Dar cu datori. Fara nici o perspectiva. Cu un treut oarecare si un viitor puturos. Pentru zoo Baneasa nu exista nici un fel de planuri. ‘Singura imbunatatire care poate fi facuta daca nu exista mai multe rani, spune Adrian Palladi, este posibila numai daca reducem numarul animalelor. Din trei ursi, de exemplu, sa ramanem cu unul singur”. Modernizarea prin decimare aminteste de politica FPS. Numai ca la Zoo nici nu se pune problema rentabilizari. La mistret, de exemplu, cand efectivul era excedentar, s-a facut o vanzare catre o firma care i-a executat pe loc si i-a trimis in strainatate. A fost multumita si capra si varza, dar de atunci s-a oprit reproducerea la mistret. “Nu suntem societate comerciala sa facem afaceri, spune Nicolae Iosif. Noi avem rolul nostru, de a face educatie pentru copii, avem activitate stiintifica, adica gazduim lucrari de doctorat, nu putem face trafic cu animale”. Solutia ar fi probabil odioasa, dar nici directrori, nii ingrijitori si nici animalele nu au o solutie mai pertinenta. Cat priveste donatiile si sponsorizarile, Zoo Baneasa se lauda cu o singura reusita: in urma unei campanii nationale, acum cativa ani, s-au strans 10.000 de lei de la o fetita din Constanta. Falita si murdara, gradina Baneasa, estedoar un loc unde autobuzul 301 soseste intotdeauna gol.