Tag Archives: iraq

Presa din Iraq

Dupa interventia americana in Iraq, presa locala s-a diversificat ca abordari si orientare, dar a devenit si mult mai radicala. Fluxul de evenimente violente din Iraq nu face decat sa intretina o spirala a agresivitatii ale carei motoare sunt presa si bombele. Atentate sunt facute in primul rand pentru ca ele sa fie reflectate in presa, iar presa provoaca in buna masura atentatele intretinand un limbaj violent si reflectandu-le adesea la modul isteric.

Presa internationala prezenta in Iraq contribuie si ea la intretinerea acestei stari de lucruri, dar interesul occidental pentru stiri din Iraq si pentru atentate teroriste este in scadere. De unde, inaintea razboiului din Iraq si a perioadei de violenta civila care i-a urmat, un atentat cu raniti oriunde in lume prindea prima pagina a ziarelor din Vest, astazi chiar si un atentat cu 200 de victime poate rata prima pagina. Violenta a devenit atat de cotidiana incat nu mai intereseaza.

Pentru cei interesati de evolutia situtiilor iraqiene (atentate, politica interna, strategii economice si comert international sau stiri despre trupele de interventie) exista mai multe agregatoare de stiri internationale, care preiau diverse surse fin Iraq si lumea araba, inclusiv televiziunea radical pan-musulmana Al Jazzira. Iata-le pe cele mai importante:

Iraq Updates – A news site dedicated exclusively to Iraq. Searchable coverage of industries, politics and government, education, health, transportation and tourism. Breaking news ticker, and RSS feed. Subscription required.

Yahoo! News – Iraq – Aggregated news, features and comment with audio and video clips. Links to related web sites.

Topix: Iraq – News from Iraq gathered from various sources on the web. [RSS]

Iata si un numar de linkuri catre ziare si enews din Iraq in limba engleza:

Publicatii iraqiene in limba araba:

Publicatii din Iraq in limba kurda:

Iraq / Irak – profil de tara:

Country (long form) Republic of Iraq
Capital Baghdad
Total Area 168,754.44 sq mi
437,072.00 sq km
(slightly more than twice the size of Idaho)
Population 23,331,985 (July 2001 est.)
Estimated Population in 2050 56,360,779
Languages Arabic, Kurdish (official in Kurdish regions), Assyrian, Armenian
Literacy 58.0% total, 70.7% male, 45% female (1995 est.)
Religions Muslim 97% (Shi’a 60%-65%, Sunni 32%-37%), Christian or other 3%
Life Expectancy 65.92 male, 68.03 female (2001 est.)
Government Type transitional democracy
Currency 1 Iraqi dinar (ID) = 1,000 fils
GDP (per capita) $2,500 (2000 est.)
Industry petroleum, chemicals, textiles, construction materials, food processing
Agriculture wheat, barley, rice, vegetables, dates, cotton; cattle, sheep
Arable Land 12%
Natural Resources petroleum, natural gas, phosphates, sulfur

Razboiul din Iraq. Previziuni economice si politice

Razboi impotriva razboiului

Pretext: Saddam

O cruciada ciudata se desfasoara in mass media internationala. Spun cruciada pentru ca in diplomatia de varf, participantii se fanatizeaza in pozitiile lor pe zi e trece. Spun ciudata pentru ca zilele acestea s-au creat aliante ilogice (Franta si Germania alaturi de China si Rusia impotriva Americii si Angliei) si clatina legaturi care parea solide.

Nicu Ilie

Criza iraqiana nu este primul eveniment major dupa disparitia comunismului. Dar pentru prima data acum se pune in discutie soliditatea unor organisme internationale precum NATO sau UE. Rivalitate a lumii vechi cu lumea noua, asa cum se tachineaza marii ministri de externe? Vazuta dintr-un colt de Europa, criza pare a fi una care opune statele din sfera limbii engleze si celelalte state ale lumii. Orice se poate specula in anomalia acestei situatii si analistii internationali fac asocieri istorice, economice, geopolitice, antropologice fara nici un pic de mila dar si fara prea mult temei.

Un prim nivel de abordare este cel al legalitatii “razboiului preventiv”, iar acest lucru se dezbate in Consiliul de Securitate. Cu alte cuvinte, posibilitatea ca marile puteri sa poata declansa razboaie neprovocate, lucru pentru interzicerea caruia a luat fiinta ONU si mai ales Consiliul de Securitate. Propunerea americana ataca insasi constitutia Consiliului, chiar daca trucurile avocatesti fac ca acest lucru sa fie mai putin brutal. In aceasta faza a discutiei, Iraqul lui Saddam Hussein este subiect pasager. Oricare ar fi tinta, discutia trebuie purtata. Consiliul de Securitate a acceptat interventia americana in Afganistan fara tragere de inima, mai mult ca o compensatie a atacului din 11 septembrie. Nici atunci, ca si acum, nu existau indicii clare ca Osama bin Laden se ascunde in Afganistan, cum nu se stie nici acum unde se ascunde. Afganistanul a fost insa o tinta ieftina: tara e saraca, fara o istorie mondiala si lipsita de petrol – adica exact ceea ce nu este Iraqul. Un atac al americanilor tocmai in momentul cand Saddam s-a deghizat in porumbelul pacii ar compromite iremediabil pozitia de instanta mondiala a Consiliului de Securitate. Fara dovezi, declansarea unei reactii de forta ar fi doar un triumf al fortei.

Daca la Geneva se dezbate o problema de drept international, la Bruxelles se dezbate una de jurisdictie. Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume.

Europa la a doua tinerete

UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe capitole detine primul loc in lume si o moneda consolidata si in plina ascensiune – Uniunea Europeana a reusit sa readuca Europa pe o pozitie de forta dupa ce in ultimii 50 de ani evolutiile eonomice cele mai importante erau inregistrate la Washington, Tokyo sau in tarile exportatoare de petrol.

In timp ce americanii mai vorbesc inca de lumea veche si lumea noua, UE tocmai incearca sa devina cel mai nou stat din lume: isi pregateste o constitutie, intentioneaza sa aiba un singur minister de externe si doreste constituirea unui corp militar comun. Adaugati asta la situatia economica si veti obtine un subiect neplacut la Washington.

Pentru unii americani, indeosebi din sfera financiara, constituirea Uniunii Europene a aparut ca fiind o succesoare a Uniunii Sovietice: adica un rival al SUA. Inca de la primele eforturi a aparut clar ca noua Europa va refuza sa navigheze in siajul Washingtonului si ca va avea o capitala conventionala la Bruxelles si doua capitale politice, la Paris si la Berlin. Pozitia particulara a Marii Britanii, angajata doar partial in UE (mentine inca lira sterlina ca moneda nationala) in timp ce este cel mai intim stat al SUA (cele doua tari detin unitati militare si tehnologii de razboi comune) a facut ca Oceanul Atlantic sa fie o frontiera mai putin impermeabila si mai putin distincta.

Acelasi rol l-a jucat in ultimii ani si NATO care, pe harta vorbind, pare o reuniune a SUA si UE. Capitala e in Europa dar, prin statut, conducerea este dominata de americani. Din acest motiv, in timpul lui De Gaulle, Franta a si parasit pentru un timp alianta. Creata impotriva lui Hitler si a lui Stalin, Alianta Nord Atlantica traverseaza o criza de personalitate: nu gaseste nici un adversar clar impotriva caruia sa faca planurile de lupta. In ultimii zece ani NATO se extinde si aplicatiile sale se desfasoara cu adversari ipotetici. Multi dintre fostii adersari sunt acum tari membre.

In realitate lucrurile nu sunt nici atat de clare nici atat de dramatice ca in analiza. Dar tensiunile exista si daca ar exista un domeniu al psihologiei istoriei, doctor Freud al Capitalelor ar vorbi despre un complex al superioritatii si inferioritatii, abil disimulat prin sintagmele “lumea veche” si “lumea noua” prin care fiecare om politic intelege ce vrea.

Porumbeii

Partizanii solutiilor pacifiste sunt numiti in media engleze “porumbeii”. Franta este doar contextual o campioana a pacii in momentul de fata. Miscarile pacifiste au cuprins intreaga lume, strangand milioane de participanti atat la Bagdad cat si la Londra cat si in indepartata Australie. Oameni care au vreo miza in razboiul contra Iraqului dar mai ales oameni care n-au nici de pierdut, nici de castigat, s-au reunit in marsuri uriase. Se intampla ceva la Washington daca asemenea manifestatii trec neobservate cand despre un miting precum cel din piata Tien Amen Casa Alba a facut metri cubi de comunicate.

Lumea intreaga pare reunita nu pentru a salva Iraqul ci pentru a salva SUA de ea insasi.

Razboiul: implicatii economice

Prea putine dintre analize contextualizeaza razboiul si situatia economicca. Cele mai previzibile evolutii sunt ca dolarul va scadea atata timp cat se mentin tribulatiile in privinta razboiului, care sunt o nota proasta pentru capacitatea Casei Albe dar ar putea avea efecte catastrofale pe termen scurt asupra economiei americane sau asupra unor ramuri ale sale.


Dupa izbucnirea razboiului, cel mai important factor va deveni petrolul. Daca inlocuirea regimului de la Bagdad nu va fi efectuata rapid, urmata de o pacificare totala, statele exportatoare de petrol vor gasi motive pentru a forta cresterea pretului acestuia. Impactul asupra comertului mondial ar fi slabirea euro si a yenului, monede bazate pe arealuri economice lipsite de resurse proprii de petrol, si o stabilizare a dolarului care are in spate rezerve de petrol sigilate in Statele Unite si are o pozitie privilegiata de acces la petrolul unor mari producatori precum Arabia Saudita si Kuwait din zona Golfului dar si Venezuela sau Mexic din America Latina. O alta problema legata de petrol va fi dupa cucerirea Iraqului. Chiar daca Saddam va distruge mari capacitati, resursele sale raman in continuare uriase iar tara va avea nevoie de mari cantitati vandute in scurt timp pentru a efectua reconstructia. Cine va pune mana pe aceste resurse? Anglia, ca tara care a detinut protectoratul Iraqului timp de 50 de ani inainte de independenta, are mari motive s-o faca, la fel ca si legatara sferelor de influenta coloniala ale sale, Statele Unite.

Bomba kurda

Daca Turcia va fi mana pe care Washingtonul o va folosi pentru a scoate castanele din foc, impactul actiunii nu se poate restrange la Iraq. Turcia ar urma sa primeasca mandat asupra zonelor kurde din nordul Iraqului. O scurta privire istorica arata cat de incendiara este situatia.

La inceputul secolului XX, Iraqul facea parte din ramasitele Imperiului Otoman. O buna parte din influenta o cucerisera britanicii, atrasi nu de petrol ci de vechea stralucire a orasului Califilor, Bagdad. Anglia era stat protector traditional pentru Imperiul otoman. Primul razboi mondial a gasit insa cele doua state in tabere rivale. La sfarsitul razboiului, Anglia a impartit cu Franta cea mai mare parte a teritoriului, infiintand state mai mult sau mai putin arbitrare ca Palestina, Liban, Siria, Iraq. Cele mai multe dintre aceste state au avut in urmatorii ani mari conflicte de frontiera si sunt in razboaie nesfarsite. La crearea lor s-a tinut insa cont de unele traditii etncice si culturale care au fost in buna parte apreciate de lumea araba. O populatie nu si-a gasit insa atunci statul ei: populatia kurda, care dupa estimarile unor militanti kurzi totalizeaza astazi 22 milioane de oameni. Aceasta este impartita intre trei state: Turcia, Iraq si Iran.

Nesupusi si lisiti de unitate, kurzii sunt un mar al disputei si un fenomen de subductie a placilor seismice ale zonei. Sprijinul aordat lor sau dorinta de a-i cuprinde intr-un singur stat a fost cauza a trei razboiae deschise si a mai multor razboaie civile, masacre si miscari teroriste sau gheriliere.

In Turcia kurzii se plang de deznationalizare. Cea mai importanta forta de rezistenta kurda de aici este PKK, al carui lider, Ocalan, a fost capturat de turci dupa 20 de ani de lupta. Ei acuza armata turca de genocid in 1985 si in 1992. Drepturile de folosire ale limbii proprii sunt, dupa unele surse, limitate, dupa alte surse, interzise. In Iraq, dupa mai multe razboaie civile, kurzii detin constitutional statutul de a doua natiune a tarii, cu drepturi egale cu ale arabilor. Acest statut nu a impiedicat insa alte doua conflicte majore cu armata lui Saddam, si zeci de revolte locale. In Iran nu au drepturi specifice, religia fiind considerata singura prioritate a statului.

Un mandat turc asupra zonei kurde va crea aici un permanent teatru de lupta, regiunea fiind dorita si de Iran. In plus, kurzii nu lupta doar impotriva statelor care ii domina, ci si unii impotriva altora.

Razboiul: consecinte religioase

Bagdadul este unul dintre cele mai importante locuri sfinte ale lumii musulmane, fiind timp de o mie de ani resedinta califilor, cele mai mari figuri ale religiei musulmane. In plus, orasul a fost cucerit de musulmani sub conducerea lui Ali “Leul lui Dumnezeu”, ginerele Profetului si cel mai iubit personaj al musulmanilor. El simbolizeaza fanatismul in lupta pentru victoria Coranului.

Locurile sfinte au o importanta deosebita in religia musulmana, care este una destul de simpla sub aspect ritual si nu are sfinti canonizati sau o cultura a facatorilor de minuni. Acestea sunt inlocuite cu un devotament special fata de locurile in care au trait oameni considerati modele ale bunilor credinciosi. De un devotament special in lumea musulmana se bucura Bagdadul, al doilea loc sfant ca importanta dupa Mecca, capitala traditionala a islamului si detinator al unora dintre cele mai importante moschei din lume.

O eventuala distrugere a orasului intr-o campanie de bombardamente ar arunca in aer lumea musulmana si ar genera in mod cert un val de faantism antiamerican si antieuropean ale carui forme sunt imposibil de prevazut.

Protejat de moscheile Bagdadului ca de un scut antiracheta, Saddam pare a avea zilele numarate. Criza Iraqului a facut sa observam mai atent, in marile capitale ale lumii cercuri de interese si tensiuni care arata schimbari majore pe termen mediu.

“La rascruce de vanturi”, Iraqul este o provocare zonala, una etnica si una religioasa. Este o provocare economica si geopolitica. Criza iraqiana n-a aratat inca ce arme ascunde Saddam, ci doar cat de fragila poate fi lumea. Lucrurile sunt insa atat de complexe incat toate analizele devin adevarate. Si asta pentru ca nu exista inca nici un adevar complet ci doar o uriasa evolutie gigantica si interesanta, petrecuta pe fata.

Imaginea Romaniei, 2003. Preluare de pe nicuilie.eu, sectiunea Documentar

SUA si Romania pe frontul din Iraq

De la 1 iunie 1991 s-a desfiintat Tratatul de la Varsovia si Romania a ramas un stat fara nici un angajament militar. Totusi aplicatiile militare la care a participat au fost mai numeroase ca oricand in ultimii zece ani. Parte a fortei internationale de pace delegata de ONU pentru a pacifica regiunea Golfului dupa atacarea Kuwaitului de catre Iraq, trupele romane au primit in 1990 prima misiune de lupta dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial. A urmat partiociparea in alte misiuni de pace, cele mai multe organizate de NATO, dar toate cu aprobarea Organizatiei Natiunilor Unite. Dintre misiunile in care trupele romane au actionat fara a sprijini misiuni ale NATO se remarca Somalia, unde a fost detasat un grup de politie militara.

Misiunile MApN in cadrul fortelor de mentinere a pacii internationale, onduse de NATO, s-au accentuat in ultimul timp, numarul de militari implicati a devenit mai mare, frecventa implicarii a cresccut si ea, ca si diversitatea tipului de misiuni. In acdrul misiunilor internationale, oficiali NATO au declarat ca punctele tari ale Romaniei sunt spitalele de campanie, trupele de geniu si detasamentele de politie militara. Dincolo de importanta strategica efectiva, cel mai important este girul politic, dovada ca misiunile sunt agreate si de state foste comuniste.

In cazul unui razboi in Iraq, la care ar urma sa nu participe NATO ca organizatie si nici ei mai importanti membri europeni ai aliantei, importanta trupelor romane ar reste subsantial dar tot din punt de vedere poltic. In plan militar, impactul va fi acela al deplasarii unui numar mai mare de trupe, dar respectandu-se in general armele implicate si pana acum: spitale de campanie, trupe de politie militara care sa asigure spatele frontului si trupe de geniu care sa demineze terenuri cucerite si sa dezamorseze capcane. La acestea, in lipsa uor aliati europeni ai SUA, Romania mai poate deplasa trupe de infanterie si blindate, efetiv combatante, dar porbabilitatea este redusa datorita faptului ca nu exista inca o totala interoperativitate cu cele americane iar standardele tehnologice ale armamementului specific romanesc este inferior celui iraqian si net inferior celui american. In plus, concentrarrea de forte ale SUA pare suficienta pentru a nu mai fi nevoie si de alti participanti de front. Mai importante par infrastructurile romanesti, in special aeroporturile militare de la Fetesti, Kogalniceanu (Constanta) si Bucuresti ca baza pentru aprovizionarea trupelor aflate in lupta. Romania poate fi, in perspetiva actuala, si teritoriul de regrupare al solatilor americani din rezerva strategica sau pentru ei retrasi din lupta pentru refacere daca razboiul va dura mai mult decat spera Washingtonul.

Cum va arata Razboiul 2003

Analistii militari americani au atras atentia ca o tara nu poate fi cucerita si un regim politic nu poate fi shimbat din avion. Planurile militare intocmite de ameriani sunt previzibile si doar amanuntele aplicative si calendarul misiunilor mai au statut de informatii secrete. Prima parte a razboiului urmeaza sa semene cu operatiunea Furtuna Desertului, respectiv sa constea din anihilarea mijloacelor de aparare antiaeriana a Iraqului prin atacul cu rachete si avioane invizibile a statiilor radar si bateriilor antiaeriene identificate prin satelit. Ar urma un bombardament pe scara larga a teritoriului iraqian care in prima faza se va concentra asupra aeroperuruilor militare si a ultimelor mijloace de aparare antiaeriana ramase pentru ca americanii sa cucereasca suprematia aerianaa. Apoibombardamentele se vor orienta asupra concentrarilor de trupe si fortificatiilor terestre. Faza a doua a razboiului va consemna atacul la sol, cu trupe terestre si aeropurtate care vor ataca dinspre Arabia Saudita si Kuwait (din zona Golfului Persic unde exista deja cea mai mare concentrare de trupe) dar si din nord-vest (Turcia). Daca negocierile cu Iranul se vor finaliza, Iraqul ar putea fi atacat prati din toaate tarile vecine (cu exeptia Siriei), ceea ce necesita un numar mult mai mare de infanteristi, fiind posibila implicarea trupelor romanesti in aceasta faza de operatiuni, cel putin ca rezerva strategia sau trupe de suport. De asemenea, americanii ar deshide lupta la sol si in alte regiuni decat aceste fronturi deschise pe granite, prin desanturi de infanteristi marini care sa anihileze punte de rezistenta prin actiuni de commando, sa faca imposibila regruparea iraqienilor in formatiuni eficiente si sa zadarniceasca actiunil;e de gherila previzibile daca americanii vor ocupa centru desertic al tarii. Intr-o asemenea perspectiva, iraqienii s-ar putea regrupa in muntii de la granita u Turcia si de la granita cu Iranul, zona unde populatia majoritara este predominant de origine kurda. daca se va ajunge la o asemenea situatie, la operatiunile contra gherilei iraqiene ar urma sa partiipe si disidentii kurzi (care doresc stat national independent de Iraq) sau trupe turcesti (care intentioneaza anexarea Kurdistanului iraqian) dar este posibila si implicarea trupelor romanesti de vanatori de munte ale caror capacitati si pregatire au fost evidentiate de oficiali NATO.

Asadar Romania ar urma sa partiipe la un razboi contra lui Saddam cu infrastructuri, spitale de campanie, trupe de geniu si politie militara – daca razboiul va fi de scurta durata si Saddam va fi zdrobit cu rapiditate; si cu trupe de infanterie, blindate si vanatori de munte – daca razboiul se va prelungi.

Nicu Ilie , preluare de pe www.nicuilie.eu, sectiunea documentar. Articol publicat in publicatia print “Imaginea ROmaniei” in preziua invadarii Iraqului de catre americani. Ilustratia este ulterioara.

Participarile Romaniei la Misiuni NATO

Participarile Romaniei la Misiunile NATO (extras din documentarul “La razboi, cu spitalul” ep. 2)


Furtuna in desert

20 februarie – 20 martie 1991

Romania a participat la operatiunea GRANBY condusa de britanici ca parte a Fortei Multinationale de Pace importiva Iraqului; romanii au deplasat un spital de campanie cu 384 de militari si 200 de paturi.

Alba (Forta Multinationala de Protectie in Albania)

14 aprilie – 24 iulie 1997

Romania a paricipat cu detasamentukl tactic Sfantu Gheorghe, u 391 de militari si 10 ofiteri. A fost singurul stat non-NATO participant. Trupele au activat sub comanda unitatii italiene Friuli.

IFOR (Forta Internationala in Bosnia-Hertegovina)

20 martie – 30 noiembrie 1996

Participarea a constat intr-un batalion mecanic cu 200 de militari subordonat Corpului Aliat de Reatie Rapida.

SFOR I (Forta de Stabilizare in Bosnia- Hertegovina)

1 decembrie 1996 – 30 iulie 2000

Au luat parte un batalion mecani de 166 militari, un detasament de transport cu 10 militari si 6 tancuri, 5 ofiteri de stat major si un pluton de politie cu 23 de militari.

SFOR si KFOR

In prezent Romania participa in vestul Balcanilor la operatiunile de pace conduse de NATO, astfel: in zona de operatii KFOR a fost deplasat un pluton de politie, doua companii de infanterie si 16 ofiteri de stat major. In arealul de operatiuni SFOR, Romania participa cu detasamentul National Bosnia, Detasamentul Olanda si o celula nationala de informatii. Laacestea se adauga rezerva strategica KFOR/SFOR de 400 militari.

ISAF

Incepand din 3februarie 2002, RomaNia are o contributie efectiva la fortele ISAF din Afganistan, participand cu un pluton de politie militara, aeronave de transport C-130 Hercules (cu personalde intretinere) si trei ofiteri de legatur, unul in Afganistan si doi la comandamentul ISAF. Romanii contribuie la pregatirea Garzii Nationale Afgane cu echipam,ent de instructie, arme de asalt si munitii. Dupa 30 aprilie 2002, prezenta a fost completata cu un batalion de infanterie (405 militari) si trupe auxiliare.

Imaginea Romaniei, 2003. Nicu Ilie