Tag Archives: granada

Granada, impresii de calatorie

Un plagiat reusit al Paradisului

La sol, temperatura e tinuta in frau doar de aerul umezit cu fantini arteziene, cate doua-trei intr-o singura piata, de magazinele si restaurantele cu aer conditionat si de bisericile si edificiile publice cu ziduri groase, racoroase. La cativa kilometri distanta, vizibil in toata maretia sa, un munte puncteaza o altitudine de trei mii patru sute de metri si are varful plin de zapada, una permanenta, miraculoasa in acest punct geografic in preajma caruia se afla localitatea unde s-a inregistrat cea mai mare temperatura din Europa, peste 50 de grade.

Suntem in Granada, ultimul bastion maur. Orasul in sine este interesant si spectaculos, cu un specific local bine conturat, cu monumente si edificii, localitate prin excelenta romantica. Dar, cu toata faima sa, este pus in umbra de palatul de pe munte, Alhambra, resedinta araba, si gradina sa, Generalife, un plagiat in intentie al gradinii paradisului, unul reusit.

Continue reading Granada, impresii de calatorie

La Coloanele lui Hercule

Malaga-Torremolinos-Benalmadena-Estepona tur-retur, tur-retur

129 km pana la Granada, 187 km pana la Cordoba, 219 km pana la Sevilla, 220 km pana la Cadiz, zecile de km pana in Ronda, proximitatea oraselor maure Jaen si Huelva, apropierea Tarifei si accesibilitatea Tangerului marocan fac din zona Costei del Sol una potrivita pentru variate “excursii de o zi”. Din sud in nord (ceea ce nu inseamna prea mult) si din est in vest, ceea ce inseamna sute de kilometri, aglomerarea urbana piemontana si marina in acelasi timp este parcursa de mai multe ori in drumul catre capodopere almoharide sau gotic-baroc crestine, spre monumentele si minunile Andaluziei. Statiunile malagane devin din ce in ce mai familiare si ochiul gaseste repere si evolutii. Din goana autocarului, la granita dintre Benalmadena si Fuengirola, linie imaginara, un nou complex turistic cu elefanti de beton in marime naturala transformati in fantani arteziene, cu baruri in copaci si o discoteca “afro”, se constrieste, se finiseaza si se deschide pentru public in doar trei treceri pe langa. Orasele se construiesc si se innoiesc fara praf, fara a se inchide pentru turisti, printr-un accelerat proces de crestere dinlauntru, aducand o exuberanta edilitara, o frenezie arhitecturala. Verdele e pretutindeni si construirea unui nou complex de apartamente sau a unui nou hotel nu face decat sa creeze si mai mult spatiu natural deoarece o lege locala permite constructia doar pe un sfert din suprafata detinuta, restul fiind gradina.

Continue reading La Coloanele lui Hercule

Costa del Sol

Coasta Soarelui

Spania este tara europeana cu cele mai mari venituri din turism. Peninsulara, tara este in primul rand o inlantuire de coaste si plaje mediteraneene, cele atlantice, la nord de Portugalia, in tarile basce, fiind cu faleze inalte, lipsite de plaje si mai putin dezvoltate turistic.

La Mediterana, din Pirinei incepe Costa Brava, Coasta Salbatica, de asemenea cu faleze care se prabusesc in mare. E marginita la sud de Costa Dorada (Coasta de Aur), colonizata de greci in vechime si dominata de principalul sau oras, Barcelona. Urmeaza Costa del Azahar, Coasta Florii de Portocal, taram eminamente turistic cristalizat in jurul Valenciei. Insulele Baleare, aflate in larg in fata Valenciei, sunt zona care in anii ’50 duceau greutatea intregului turism estival din Spania. Sub Valencia, tot mai spre sud, se intinde Costa Blanca, Coasta Alba, cu o mare interioara, cu Almeria si cu sate care uimesc prin albul specific mediteraneean sau prin dantela arhitecturii maure. Costa del Sol, Coasta Soarelui, se invecineaza cu aceasta printr-o scurta zona de granita, Costa Tropical, considerata de multi doar o parte din Costa del Sol dar deosebita de aceasta prin aerul indeosebi rural, prin satele de mare diversitate arhitecturala si de traditii, avand drept resedinta un oras eminamente montan, Granada.

Costa del Sol, cu sute de kilometri de plaja, e drept, adesea foarte ingusta, cu clima sa deosebit de blanda, ferita si de excesele frigului si ale caldurii, cu muntele care coboara in mare, este o zona atractiva si pentru turistii spanioli, care, multi, nu duc lipsa de plaje nici la ei acasa, pentru exoticul, traditia si valorile sale. De la est la vest arealul urban devine tot mai select, preturile locuintelor si hotelurile mai piperate, magazinele mai stilate si terenurile de golf tot mai numeroase. Pentru acest sport aristocratic, regiunea este una de o mare importanta, fiind una unde practicarea sa se poate face tot timpul anului, acesta fiind si motivul pentru care este gazda unora dintre cele mai importante turnee de gen. Desi varful de sezon este reprezentat de perioada estivala, Costa del Sol nu cunoaste o sezonalitate si hotelurile nu se inchid in “extrasezon”, ele fiind gazde pe toata durata anului pentru turismul de golf sau alte sporturi, pentru pasionatii de yahting, pentru conferinte si reuniuni sau pentru invatarea limbii spaniole – domeniu in care statiunile din jurul orasului Malaga beneficiaza de un program care imbina atractiv educatia si turismul.

La vest de Costa del Sol, pana la granita cu Portugalia, cuprinzand si regiunea de langa provincia engleza Gibraltar, se plaseaza Costa del Luz, Coasta Luminii, locul unde se varsa in mare Guadalquivir, cel mai important rau al Spaniei. Algeciras, la Mediterana, si in primul rand Tarifa, la Atlantic, sunt porturile spaniole care incadreaza stanca Gibraltarului si din care, pe vreme senina, Africa se vede clar. La 30 de minute cu vaporul Ceuta, oras spaniol de pe coasta Africii, si Tanger, portul marocan al stramtorii, deschid noi orizonturi pentru calatorii.

Toledo, note de subsol istoric

Califatul european si Regii Catolici

Plantatiile de maslini ale muntelui fac buna vecinatate cu palmierii si cocotierii coastei iar regiunea intreaga pare o uriasa gradina botanica. Plante care in Romania cresc doar in ghivece si balcoane ajung aici la dimensiuni la care cu greu mai pot fi recunoscute: leandrii sunt uriasi iar ficusii par stejari tineri. Coasta e verde dar cu un mare efort uman care a dus la irigatii, fantini arteziene si cortine de apa intr-o traditie deopotriva europeana si araba, ca si arhitectura, ca si istoria, ca si oamenii.

Andaluzia a fost timp de 700 de ani provincie musulmana. A fost primul si ultimul pamant stapanit in Europa de catre arabi. Dar istoria au inceput-o aici fenicienii si cartaginezii, intemeitori, intre altele, ai orasului Malaga. Primul regat iberic a fost cel al lui Amilcar, dictator cartaginez exilat si al carui fiu, Hanibal, a fost primul cuceritor al Romei. Latinii au cucerit si ei peninsula, dupa o suta de ani de lupte, iar Sevilla, centru de comert pentru metalele rare, a devenit unul dintre cele mai importante orase romane. Vandalii, al caror regat din nordul Africii fusese spulberat de bizantini, au preluat puterea in Spania, si-au stabilit capitala la Toledo si au schimbat numele vechi al provinciei romane, Beatica, cea fericita, cu unul nou: Andalusia.

Continue reading Toledo, note de subsol istoric