Tag Archives: gorj

Pe urmele “sandocanilor”

Dinspre Herculane si Tismana, municipiul Motru te intampina neprietenos, cu “orasul de carton”, o ctitorie comunista, una dintre cele mai triste, un sir de baraci din carton lungi, lugubre, de lagar, ultima ramasita a unei civilizatii care a excelat prin lipsa civilizatiei. “Asta e tot ce a ramas din Operatiunea 7000 prin care au fost adusi aici, sa munceasca in minerit, prin detasare, o groaza de muncitori din alte ramuri industriale. Cea mai mica perioada dura 7 luni. Veneau de la toate intreprinderile din tara, dar aici erau trimisi cei mai indisciplinati dintre muncitori. Noi le spuneam sandocani. Erau multi, pusi pe scandal, si a fost nevoie ca aici sa fie detasate si forte speciale de politie pentru a tine lucrurile sub control”.

Intemeiat pe marile exploatari de carbune din imprejurimi, orasul a fost ridicat intr-o singura noapte. Intemeietorii au venit in camioane, in convoi, din Hunedoara si Maramures. Apoi toate zonele tarii si-au trimis reprezentanti. In mijlocul unei campii s-a construit o piata, apoi o scoala, apoi un oras. {i pentru ca toate trebuie sa poarte un nume, orasul l-a primit pe cel al apei care curgea prin campie: Motru. In 30 de ani a ajuns la 30.000 de locuitori, la care, candva, se adaugau “sandocanii”. Astazi locuitorii nu se mai adauga: se scad. Caderea comunismului a adus zile negre-antracit pentru minerit. Lignitul Olteniei, folosit predominant in termocentrale, a fost totusi mai utilizabil decat huila Vaii Jiului si Compania Nationala a Lignitului, pentru care s-a contruit orasul, s-a dovedit o mama mai putin haina decat compania hunedoreana. Cresterea pretului petrolului si seceta din anii trecuti au facut ca strategia energetica a Romaniei sa sufere modificari care dau o sansa si mineritului, lignitul fiind prima companie miniera din tara (si una dintre putinele din lume) care traieste fara subventii si este rentabila. Pentru Motru, acest lucru a insemnat stoparea degradarii si chiar inceputul unei timide relansari.

Pentru cativa dolari in plus

In Motru s-ar putea turna un western, si asta nu doar fiindca primele constructii au fost, ca si in Vestul Salbatic, din lemn si placaje. Cauza principala este modul cum s-a construit orasul, in fuga, neostenit, ca intr-o goana dupa aur. Val dupa val, localnicii au venit, s-au imbogatit si au plecat. Sedimentele, ca sa numesc astfel locuitorii stabili, reprezinta toate zonele tarii, toate obiceiurile pamantului. Dar toti se considera, acum, olteni desi folosesc perfectul simplu doar de doua ori pe an. “Cine a vrut sa plece, a plecat deja, spune primarul Iorga, iar cei care au ramas vor ramane”.

Faptul ca minerii din lignit n-au facut nici o mineriada nu le-a fost de prea mare ajutor. Fondurile ajung pana aici putine si subtiri. Mai toate zonele lignitului sunt acum zone defavorizate. Construit pe carbune, orasul cauta alternativa la minerit. Investitorii sunt putini iar facilitatile oferite sunt importante. Cei care deschid o afacere sunt scutiti de plata impozitelor pentru utilajele si materiile prime pe care le folosesc, taxele locale sunt minime, exista scutirea de impozit pe venit si alte facilitati fiscale si sisteme de credit menite sa dea o sansa localitatii. Municipiul isi inventariaza pentru prima data resursele si rezultatul este incurajator: resurse agricole pe marile suprafete care au apartinut mineritului, resurse pentru industria materialelor de constructii pe valea raului Motru, resurse pentru exploatari forestiere pe cele 750 ha de padure din preajma localitatii. O miza deosebita pentru localnici o reprezinta initierea activitatilor de turism, vizandu-se introducerea localitatii intr-un circuit care sa lege Mehedintiul, cu Drobeta si Herculane, de Tismana, Hobita, Targu Jiu si Hunedoara sau Ramnicu Valcea, intr-un areal montan si submontan de un pitoresc aparte. “In zona se afla mai multe izvoare termale, toate expertizate, dar a caror apa se duce pe apa Sambetei, ca sa zic asa – marturiseste primarul. Intentionam sa le valorificam. Avem o zona cinegetica importanta, cu vanat rar cum este fazanul. Avem apoi obiceiurile oltenesti si ospitalitetea olteneasca”. Orasul n-are, cum spune o brosura a localitatii, nici arhiva, nici copilarie, nici adolescenta. Are insa resurse care ii garanteaza batranetea daca locuitorii sai vor avea maturitatea de a le folosi.

Nicu Ilie Articol aparut in Turism Club. Toate drepturil rezervate autorului. Este interzisa reproducerea fara acordul scris al detinatorului de drepturi.

Ziarul Ghimpele

Publicatia editata de Antena 1 este cautata pe net predominant de persoane din Romania, lucru dealtfel firesc, dat fiind caracterul regional al editiilor sale. 

Topul tarilor din care este cautat Ghimpele este urmatorul:
1. Romania
2. United States
3. Japan
4. Italy
5. Hungary
6. United Kingdom
7. France
8. Spain
9. Germany
10. Canada

Pentru Romania, dupa regiune, topul accesarilor este urmatorul:

  1. Bucuresti
  2. Bihor
  3. Cluj
  4. Iasi
  5. Vaslui
  6. Constanta
  7. Timis
  8. Valcea
  9. Giurgiu
  10. Hunedoara
In ceea ce priveste editiile regionale, ordinea popularitatii acestora pe net este (via Google), urmatoarea:
1.   ghimpele gorj  
2. ghimpele de gorj
3. ziarul ghimpele
4. ghimpele sibiu
5. ghimpele bihor
6. ghimpele in gorj
7. ghimpele de sibiu
8. ghimpele de cluj
9. ghimpele de bihor
10. ghimpele cluj
Ca numar de accesari, subdomeniile Ghimpele sunt clasificate in aceasta ordine:

Ghimpele

Retea de publicatii locale editata de Antena 1 – Trustul Intact. Zone de aparitie: Arges, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Constanta, Iasi, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Suceava, Vaslui.

Site oficial: www.ghimpele.ro

Parte a Trustului de Presa Intact
Presedinte: Camelia Voiculescu
Publisher: SC TV Antena 1 SA
Director executiv: Dan Matiescu
Director teritoriu: Cristian Ionescu
Director editorial: Gabriel Nastase
Editori coordonatori: Nicu Ilie, Carmen Corbu, Mugur Istode
Adresa centrala: Bd. Ficusului nr. 44 A, Etaj 3
Sector 1, Bucuresti

Ghimpele de Gorj

Site oficial: gorj.ghimpele.ro

Director: Marius Daea
Redactor-sef: Alin Cioata
Tel.: 0722.663.822
e-mail: gorj@ghimpele.ro

Parte a Trustului de Presã Intact
Presedinte:
Camelia Voiculescu
Publisher: SC TV Antena 1 SA
Director executiv: Dan Matiescu
Director teritoriu: Cristian Ionescu
Director editorial: Gabriel Nastase
Editori coordonatori:
Nicu Ilie, Carmen Corbu, Mugur Istode
Adresa centralã: Bd. Ficusului nr. 44 A, Etaj 3
Sector 1, Bucuresti

Titlurile celei mai recente editii:

Continue reading Ghimpele de Gorj

Titluri de la Ghimpele

  • Problema cainilor maidanezi a scapat din lant
  • Regele Cioaba de Hohenzollern
  • Codru-i frate cu romanul. Romanul si-a adus aminte (Ghimpele de Arges)
  • Cadavrele vii cer in avans ajutorul de deces
  • Aeroportul Ghimbav: Nu tot ce zboara se mananca cu branza (Ghimpele de Brasov)
  • Ghimpele de Cluj: Ordinea de drept si perchezitia pana la chisturi
  • Brutarii umbla cu painea vopsita (Ghimpele de Bihor)
  • La Mina Anina se fura pana si gaurile din pamant (Ghimpele de Caras)
  • Afacerile murdare din statiile de epurare

    Cu apa din lac in put

  • Renovarea epavei s-a impotmolit la mal
  • Rasgandacul de la urma
  • Oamenii marii s-au inecat in mocirla din campanie
  • Apa a fost nivelata pentru Grand Prix (Ghimpele de Constanta)
  • Ca sa nu vezi gunoiul, pune-ti castile:

    Pubela, bibelou de portelan…

  • Un subprefect intr-o ureche. Cu cercel (Ghimpele de Gorj)
  • Partidul FC Corvinul nu a fost primit la guvernare (Ghimpele de Hunedoara)
  • Liga sampinioanelor
  • Clanurile din Justitie au gena de judecator
  • Fenechiu are declaratie, are avere, ascunde moneda
  • Vama, vama vrem corupti! (Ghimpele de Iasi)
  • Prefectul vrea sa inchida barurile din localitatile calamitate (Ghimpele de Suceava)
  • In spital se moare… de cald (Ghimpele de Vaslui)