Tag Archives: google

Ok, ok, blabla, fumatul ucide

Ok, sa zicem, de fapt am vazut unele cifre (“figuri” in traditie americana) din care rezulta asta. Poate chiar in formularea a-sintactica, fara nicio punctuatie, alba, plata, axiomatica, in care apare pe pachete.

Numai ca nu scrie acelasi lucru pe cutite, sau pe pistoale. Am in bucatarie multe cutite mai eficiente decat tigara, si pe niciunul nu scrie. Accidental, am tinut in mana pistoale, pe niciunul nu scria macar atat: “glontul poate ucide”. Pe legumele modificate genetic nu scrie nici ca ucid, nici ca dauneaza sarcinii, dar pe ele nu scrie nici ca sunt GMF. Adica alimente modificate genetic.

Nu scrie nici pe carnea MDM ca ar ucide sau macar a strica potenta. Nu scrie nici pe celebrele E-uri ca ar face una sau alta prin organism si asupra “sperantei de viata”. Nici pe bara vreunei masini: Atentie soferi si pietoni, asta poate ucide. Nici pe topoare, nici pe bâtele de basball rabatabile, nici macar pe drujbe.

Pana la urma inteleg, orice societate poate avea propriile politici culturale. “Toporul stie oricine ca poate ucide, la fel si cutitul sau pistolul”. Numai ca si tigara este cunoscuta pentru riscul asupra sanatatii. La fel ca si zaharul, gratarul si colesterolul. La fel, grosso modo, ca si batranetea.

Inteleg si ca o societate poate cultiva un “model” cultural, cum ar fi asta in care fumatul nu e tolerat. Numai ca, oricat m-as concentra, oricate cautari as da pe google sau pe wiki, nu imi amintesc deloc care a fost data referendumului global in care s-a decis asta.

Probabil, posibil ca fumatul sa aiba si aceasta calitate, de a scadea memoria. Drept e ca, din “figurile” vazute de mine, o imbunatateste, dar poate ca de data asta figurile mint…

Pentru nefumatori, pentru anti-fumatori: e o ironie.

Ce e mai bun: un pumn în gura sau un pumn în ochi?


Politisti turkeni pazind accesul într-un internet cafe

7000 de dolari pe luna – acesta este pretul unui abonament la internet de mare viteza în Turkmenistan. :)) Informatia apare în “Courrier international”, care citeaza un ziar online local, “Kronica”. Sursa mentioneaza ca exista si solutii semnificativ mai ieftine, cum ar fi un abonament la reteaua de stat Turkmentelekom, cu o viteza foarte mica, conexiuni proaste si numeroase restrictii. X-( Astfel, sunt blocate siteuri si bloguri ale opozitiei, siteuri de socializare, precum si mailurile de la Hotmail, Gmail, Yahoo. Evident, nici mess-ul nu e accesibil. L-) Conditii tehnice ceva mai bune sunt oferite de Internet cafe-uri, numai ca si acestea au restrictii, sunt pazite de politie, iar pretul pe ora este de 2 dolari. În Turkmenistan, practic, doar siteurile oficiale si cele porno sunt complet accesibile. 😉
Restrictii impuse internetului si comunicatiilor sunt impuse în numeroase tari în care democratia nu este primita, informeaza si “Time Magazine”. Astfel, în mai multe tari arabe, servicii ca Messanger, Twitter sau Facebook sunt interzise iar mailul atent supravegheat. :-q Controlul a crescut dupa ce în Egipt si Tunisia revolutiile au fost declansate prin intermediul retelelor sociale. Nu doar internetul e pus sub cheie în statele dictatoriale, ci si telefonia mobila. @-) În Iran, de exemplu este o practica închiderea comunicatiilor mobile pe timpul grevelor si protestelor publice. RP Chineza, în ciuda libertatii economice, cenzura politica este la ordinea zilei, fiind tinute sub control si interzise siteurile si blogurile opozitiei, iar Google are un omolog chinez care permite cautarea numai în siteurile agreate de guvern. În China, si siteurile XXX sunt blocate, însa nu si cele prin care se propaga pirateria. 😀

n.i.

Brâncusi Google Doodle

“Daily Mirror” nu a scapat ziua în care Google l-a pus pe Brâncusi pe prima pagina, prilej pentru publicatia londoneza sa aminteasca episodul în care statul român a refuzat mostenirea Brâncusi, operele artistului, refuzate de Bucuresti, au ramas statului Francez. Tot “Mirror” face si un inventar al sculpturilor în cauza: seria Danaidelor – 18 milioane $, Pasarea Maiastra 27,5 milioane si Doamna Pogany 37.1 milioane. (Nicu Ilie)

Bani pe net – Basic: Scrii articole si faci bani cu Google

Cheia: sa scrii articole bune, complete, cat mai satisfacatoare pentru vizitatorii siteului si care, in plus, sa directioneze spre cumpararea de articole din cele publictate la tine pe site.

Cum se face: Pasul 1. Iti inregistrezi un domeniu cat mai al tau posibil si cu un nume care sa reflecte domeniul despre care vrei sa scrii. Ideal, iti inregistrezi un domeniu .ro, care e circa 40 de euro, depinde de unde il iei. Pretul e pe viata. Daca vrei ceva mai ieftin, iti iei un domeniu .info, . biz, .net sau din cele mai noi (mobi etc). Pretul e tot asa, depinde de furnizor intre 1-10 euro, dar pe an. Daca vrei ceva gratuit, blogspotul este una din putine platforme de acest tip care permite si monetizarea, evident ca prin Google Adsense. WordPress e bun, e excelent, dar daca nu e domeniu autogazduit, nu poti face bani cu el (e posibil sa iti iei domeniu de la ei, dar sa il gazduiesti in alta parte, pe un server platit. Alte variante sunt sa lucrezi pe un subdomeniu luat gratuit cu tot cu gazduire, cum ar fi pe 3x.ro sau serverele pluto, unde ti se insereaza obligatioriu niste reclame din server, dar poti vinde si tu altele. O alta varianta ar fi si colaborarea cu regionis.info care e interesat sa isi extinda reteaua de subdomenii si traficul, si care, deci, pune toata platforma tehnica la dispozitie gratuit, dar numai pentru proiecte aprobate de adminii retelei. Este posibila si preluarea in parteneriat a unora dintre subdomeniile existente, cum ar fi oameni, cetate, star sau domenii regionale pe judete/orase. Contact aici.

Pasul 2 – abia aici am ajuns. Gazduire. Vezi pentru oferte siteurile graficante.ro, comersant.ro, ghesi.ro. Astea sunt pe servere din Romania, ceea ce garanteaza viteza metropolitana pentru locuitorii din marile orase ale Romaniei care, in mod normal, vor fi vizitatorii tai. O lista mai completa de servere puteti gasi pe director. In genere, preturile sunt foarte diferite, functie de tipul de oferta si adtele tehnice. Ele pot varia de la cateva zeci de euro pe an la cateva zeci de euro pe luna, in cazul serverelor dedicate. Pentru incepatori recomand variante de gazduire cat mai ieftine, de preferinta din Romania, cu un minim 2GB spatiu pe hard. Recomandare 2: primul contract incheiati-l pe 3-6 luni, nu pe un an. Abia dupa aceasta perioada veti vedea traficul real, banda si fiabilitatea serverului si veti putea decide in cunostinta de cauza care este cea mai buna varianta de gazduire pentru siteul dvs. Hosturile gratuite sunt si ele variante (vezi si Pasul 1).

Pasul 3. Inca nu ati scris primul articol. Dar mai aveti de pus un script pe server (cum ar fi WordPress sau Joomla – recomand WP). Puteti sa cereti si un script special pentru dvs unui webmaster. Costa cateva sute de euro (circa 3) si nu va ajuta cu mai nimic, dimpotriva. Unde ar trebui sa lucrati cu un webmaster ar fi pe actualizarea scriptului gratuit (romanizare, particularizare samd). Pana si alegerea unui skin poate fi o problema daca nu sunteti de specialitate dar, cu ceva efort, va puteti descurca si singuri. Daca nu, scoateti 50-100 euro din buzunar si solicitati ajutorul cuiva care e de meserie. Puteti sa ma contactati si pe mine (contact) sau dati pe google si gasiti sunte de oameni care zic ca stiu sa faca treaba. Cateva zeci dintre ei chiar stiu.

Pasul 4. Primul articol. De-acum incepe distractia. De-acum incepe sa va placa. Ce mai trebuie sa aveti in vedere: ca primul cititor al siteului este spiderul de la google. Si ca trebuie sa va optimizati articolele pentru a fi prietenoase si cu cititorii-om, si cu cititorii-masina. Ca unii fara altii nu se poate. Partea cu optimizarea nu e nici ea foarte simpla, dar gasiti zeci de tutoriale pe net sau va poate ajuta prietenul webmaster de la pasul 3.

Pasul 5. Contract cu Google adsense. Exista zeci de agentii de publicitate in care va puteti inscrie darAdsense e singura recomandare de foarte mare incredere. Apartine lui Google si deci e puternic, serios si de incredere. Insa, da bani putini. O mie de vizitatori face cam 10 centi, pe medie. Aveti asta in vedere. Alti ofertanti de publicitate nu ofera nici atat iar putinii bani contabilizati risti sa nu ti-i iei niciodata. Companiile autohtone nici nu te iau in discutie daca nu ai cateva zeci de mii de vizitatori pe zi si o nisa stricta. (De fapt, in zile ca acestea, nu te iau in discutie decat daca faci parte dintr-un mare trust media sau esti prieten cu patronul). Cam asta e tot ce trebuie sa stiti la inceput. Inchei cu traditionala urare “Happy Blogging” si promit ca revin si cu modalitati mai usoare de facut bani pe net.

Mari bloggeri ai tarii: v3. A treia-i cu noroc

“Mari romani” s-a dovedit un proiect dubios si efemer, iar asta ar fi trebuit sa ma puna pe ganduri cand a fost sa aleg, prima data, un nume pentru o asemena rubrica.

Asa ca prima incercare n-a fost cu noroc: baza de date a crapat si cei cativa mari bloggeri pe care-i identificasem: Daniel Cristea-Enache, Catalin Sturza, Ionutz Puiu, Carmen Corbu, au ramas fara articolele ce le fusesera dedicate. Tentativa avea loc pe un alt blog, care nici nu si-a mai revenit in trafic, traumatizat de crach. Va puteti convinge aici. Tot pe aceeasi adresa am mai incercat sa reincalzesc mamaliga dar era prea tarziu: google era deja frustrat ca nu mai gasea vachile articole, ask inca nu s-a prins de catastrofa iar yahoo s-a legat sentimental de un cap de stire despre asta (care se pastrase pe alt site) si acolo a ramas. Bref: cititorii pa!

Revin acum cu rubrica asta chiar pe blogul meu. Putina ars poetica in final: aceasta rubrica va selecta bloggerii in functie de calitate, nu de trafic, linkuri, jurii. Calitatea nu e o forma de cantitate (cum prost spunea unu’ candva), ci ceva ce ai sau nu ai. Iar personajele ce vor intra aici – au.

Ziarul Ghimpele

Publicatia editata de Antena 1 este cautata pe net predominant de persoane din Romania, lucru dealtfel firesc, dat fiind caracterul regional al editiilor sale. 

Topul tarilor din care este cautat Ghimpele este urmatorul:
1. Romania
2. United States
3. Japan
4. Italy
5. Hungary
6. United Kingdom
7. France
8. Spain
9. Germany
10. Canada

Pentru Romania, dupa regiune, topul accesarilor este urmatorul:

  1. Bucuresti
  2. Bihor
  3. Cluj
  4. Iasi
  5. Vaslui
  6. Constanta
  7. Timis
  8. Valcea
  9. Giurgiu
  10. Hunedoara
In ceea ce priveste editiile regionale, ordinea popularitatii acestora pe net este (via Google), urmatoarea:
1.   ghimpele gorj  
2. ghimpele de gorj
3. ziarul ghimpele
4. ghimpele sibiu
5. ghimpele bihor
6. ghimpele in gorj
7. ghimpele de sibiu
8. ghimpele de cluj
9. ghimpele de bihor
10. ghimpele cluj
Ca numar de accesari, subdomeniile Ghimpele sunt clasificate in aceasta ordine:

Top 100 cele mai accesate siteuri de catre utilizatorii romani

surse: alexa.com, top10.regionis.info

  1. Google.ro

    Faimosul motor de căutare în limba română.
    google.ro

  2. Yahoo!

    Personalized content and search options. Chatrooms, free e-mail, clubs, and pager.
    yahoo.com

  3. YouTube

    YouTube is a way to get your videos to the people who matter to you. Upload, tag and share your videos worldwide!
    youtube.com

  4. Hi5

    One of the world’s largest social networks
    hi5.com

  5. Google

    Enables users to search the Web, Usenet, and images. Features include PageRank, caching and translation of results, and an option to find similar pages. The company’s focus is developing search technology.
    google.com

  6. Blogger.com

    Free, automated weblog publishing tool that sends updates to a site via FTP.
    blogger.com

  7. Wikipedia

    An online collaborative encyclopedia.
    wikipedia.org

  8. Trilulilu.ro

    trilulilu.ro

  9. The Internet Movie Database

    Features plot summaries, reviews, cast lists, and theatre schedules.
    imdb.com

  10. Softpedia.com

    A library of over 300,000 free and free-to-try software programs for Windows, Mac and Unix/Linux, webscripts, games and drivers, also reviews.
    softpedia.com

Pe locurile urmatoare: wordpress.com, msn.com, travian.ro, microsoft.com, sweetim.com, live.com, photobucket.com, rapidshare.com, conquiztador.ro, cancan.ro, acasa.ro, filelist.ro, flickr.com, neogen.ro, redtube.com, gsp.ro, kidsgames247.com, pornhub.com, okazii.ro, mininova.org, facebook.com, googlesyndication.com, clopotel.ro, prosport.ro, hotnews.ro, ejobs.ro, filebox.ro, miniclip.com, triburile.ro, netlog.com, rol.ro, myspace.com, deviantart.com, conduit.com, versuri.ro, thepiratebay.org, imageshack.us, computergames.ro, sport.ro, bittorrents.ro, tagged.com, vmn.net, libertatea.ro, realitatea.net, fisierulmeu.ro, kappa.ro, port.ro, ele.ro, regielive.ro, ask.com, evz.ro, bestjobs.ro, ad20.net, 3xforum.ro, top123.ro, emag.ro, noi2.ro, 220.ro, cinemagia.ro, torrentz.com, adobe.com, top66.ro, isohunt.com, amazon.com, utilis.ro, acasatv.ro, trafic.ro, shopmania.ro, roportal.ro, click.ro, itbox.ro, mobile.de, autovit.ro, com.ro, y8.com, google.co.hu, myforum.ro, winamp.com, youporn.com, vodafone.ro, dexonline.ro, ikariam.ro, tube8.com, ziare.com, bizoo.ro, apropo.ro, orange.ro, crestinortodox.ro, gamespot.com, edu.ro

Note: Spre deosebire de alte cercetari de trafic (ex. trafic.ro, wta.ro, brat.ro), alexa.com care inregistreaza statistici numai pentru siteurile care sunt inscrise, alexa.com evalueaza traficul prin monitorizarea serverelor nodale, dar si euristic, prin referintele pe alte siteuri, viteza de incarcare, calitatea referentilor.

vezi si alte topuri la top10.regionis.info

Elitismul unui top

de Nicu Ilie

Astazi sa vorbesti de elite inseamna sa dai un aer neonazist unei discutii. Pana la urma asta e tot ce ne ramane din doctrinele politice si istoria secolului xx: ca elitismul e nazism si prostismul comunism. Iar noi, ca democrati…

Nu putem fi nici una nici alta. Totusi, nimic mai democrat decat topul. El se bazeaza pe vot. Al celor si numai al celor care sunt interesati sa il dea. Cu simpla legitimitate ca vor sa participe. Pe criteriile sau pe lipsa de criterii aleasa de participanti.

De ce par insa topurile niste glumite? Doar pentru ca aloca o cifra unei calitati?
S-a spus ca Nichita nu e superior lui Eminescu si nici Da Vinci lui Dali. In lumea oamenilor de calitate este imposibil sa argumentezi o asemenea propozitie, dupa cum e imposibil sa argumentezi contrariul. Punandu-le cifre si supunandu-i la vot, o faci insa fara nici o dezbatere. 7,62 din 5400 de votanti vs. 8,33 din 3400 de voturi. Avem un castigator. Oricat de stupida i-ar fi mecanica, votul este insa o forma de hermeneutica functionala. El da nota (cu toata polisemia posibila acestui termen) perceptiei noastre, temporal contextualizata si relationata la frecventa de consum a unor (anumite) opere de arta despre autori/actori inchisi in istorie dar care continua sa semnifice.

Contextul a fost acutizat in ultimele decenii prin explozia comunicationala adusa de internet. Acum gasesti orice, mai putin ce te intereseaza. Informatia e inutila fara clasificari, sortari si selectii. Exhaustivitatea este inutila daca nu este directionata.

Criteriile de relevanta google sunt un model al acestui mix: exhaustivitate si vot. Google inghite orice ii propui: un nou site, un nou blog, legal, ilegal, moral dupa orice sort de criterii sau nu. Abia in ultimii ani, dupa 9/11, a inceput o oarecare selectie si numai una deosebit de explicita. Nu mai poti gasi, ca inainte, la o simpla cautare “Cartea de buzunar a teroristului” sau “cum sa faci o bomba acasa”. Exhaustivitatea motorului de cautare ramane insa o premisa ce nu poate fi negata iar utilitatea sa e de necontestat. Pentru a afisa mia sau milionul de rezultate afectate unei cautari, motorul foloseste un top statistic in care fiecare accesare a unui link se constituie intr-un vot care va plasa linkul respectiv mai sus in lista unei cautari ulterioare pe acelasi cuvant cheie. Criteriile sunt mai multe dar nu vreau sa descriu google ci conexiunea dintre top (ca selector, filtru de valoare) si informatie. Cert este ca, relativ la google, folosind acest set cantitativ de criterii, mai multe companii “de top mondial”, intre care Neckermann si TUI, s-au plans ca, atunci cand cineva cauta numele companiei, motorul returneaza mai intai linkurile unor reselleri si subsidiari ai companiei si abia apoi linkul oficial. Surogatul care bate originalul, asta e un mare risk al topului.

Un alt model de top a iscat o polemica in toata media romaneasca saptamanile trecute: Mari romani al TVR. Cu documetare prost facute, prezentari manipulatoare, format festivist si criterii, ei bine, fara criterii, topul a fost permanent atacat in toate publicatiile care n-au fost parteneri ai „proiectului”. „Amestecati mere cu pere” a fost acuza de baza. Au oripilat, de asemenea, („atat de sus?”, „atat de jos?”, „dupa cutare?”) prezentele in top ale unor politicieni, driblangii si hahalere contemporane. Personal, ca dinamovist, m-am bucrat ca numarul 1 a iesit Stefan cel Mare, dar m-as fi bucurat si mai mult daca in top, undeva la retrogradare, ar fi iesit Ghencea. (Nota: Google nu m-a ajutat sa aflu cine a fost Ghencea, iar cultura generala nici atat). Dincolo insa de aceasta descriere, mai mult sau mai putin malitioasa, avem un top. Obtinut cu voturi, destul de multe. De o oarecare relevanta. Dar unul care n-a multumit decat pe organizatorii sai, si si pe acestia doar pentru ca s-a vorbit de el, oricum, dar mult, ceea ce e una din legile de baza ale popularitatii. Ratingul n-a fost nici el prost, raportat la cheltuieli.

Atunci care e problema? Sau are vreo problema topul asta?

Sa recapitulam mecanica unui top abstract: se intocmeste pe chestiuni de interes periferic, participantii sunt voluntari, ei participa explicit sau implicit iar calitatea de votant nu necesita nici o calificare sau preselectie. Apoi: un top are utilitate si functionalitate. El constituie o modalitate de expresie a aprecierii sau deprecierii fata de un produs (predominant cultural), dar creaza si o necesitate de consum pentru cei care n-au accesat inca respectivul produs. Pentru a reusi asta, topul trebuie sa satisfaca urmatoare morfologie: sa fie credibil – respectiv rezultatele sale sa corespunda in linii mari criteriilor, gusturilor si valorilor noilor consumatori.

Asta inseamna ca un top functioneaza in ceea ce priveste muzica si filmul, cele mai industrializate si serializate dintre arte, si au o relevanta diminuata acolo unde obiectul cultural (atat in productie, cat si in distributie/consum) are o doza mai redusa de fabricare.

Ca sa inchei cu TVR-ul, obictele culturale (personalitatile) propuse standardizarii in topul lor nu sunt unele de pe piata culturala curenta si astfel topul e gratuit si lipsit de orice relevanta. Pentru ca nimeni n-o sa consume mai mult Stefan cel Mare (ce ar fi de consumat?), nimeni n-o sa citeasca mai mult despre Nadia Comaneci (sau n-o sa vada mai multe stiri mondene sau n-o sa caute mai multe inregistrari ale „1”-lui de la Montreal sau nu stiu ce altceva) sau va evita, sa zicem, un Nae Caramfil sau un Rebreaunu (care nici nu stiu daca au fost sau nu in top 100).

Exista insa si un alt tip de top: Forbes (sau, pentru ca suntem romani, Top 300 Capital). Fara voturi, ci pe cifre inerente materiei de studiu. Valoarea de piata a unor oameni, companii sau produse/marci, stabilita pe o serialitate si criterii omogene, cu atat mai obiective cu cat ele sunt valori contabile (cifra de afaceri, lichiditati, capitaluri sociale etc.) duc la ierarhii greu contestabile si dau evaluari relevante. Aceste topuri, pe care le voi numi „naturale” intrucat singurul act de interpretare este cel care apartine contabililor, prezinta (mai putin votul) aceleasi trasaturi privind existenta unor produse standardizate, prezinta o buna orientare asupra importantei sociale (economico-sociale) dezbatute si aloca o cantitate precisa unei calitati determinate. Sigur, desi in unele cazuri ar fi indreptatiti, dupa criteriile globale ale topului, sa o faca, capii mafiilor nu vor face parte mai niciodata din aceste topuri pentru ca ele se refera la averile detinute explicit si pentru care s-au platit taxe la adevarata valoare. Chiar si hermeneutica financiara are limitele ei.

Obiectivitatea unui top „ne-natural”, privitor deci la proiectii culturale, interpretabile, raportate totusi individual in ciuda serialitatii lor, este data de trend. Un site cum e imdb.com (internet movie database), construit in jurul unui top, e un bun exemplu. Relevanta acestuia este unanim recunoscuta in mediul consumatorilor de film si indeobste recunoscuta in mediul cunoscatorilor din domeniu. In general unui film ii este alocata o valoare numerica pertinenta, dovedind o calitate buna si corecta a celor care participa la top. Discrepantele exista si ele, daca luam in discutie, ca greseala in jos, numai cazul filmului „Caligula” al lui Tinto Brass, punctat cu doar 4 si ceva, sau, invers, „Fereastra din spate”, unul dintre cele mai monotone si anoste filme Hitchcock, dar care se afla in primele pozitii ale topului „all time”.

Pe scurt, intr-un top nu e nici o filosofie, dar exista tentatia uneia. El vrea sa stabileasca pe cel mai bun (lucram cu o categoremata inca aristotelica) dintr-un domeniu sau clasa. Nu e concurs, nu e campionat, e vot. Obiectele nu interactioneaza intre ele, ci doar cu referentul/alegatorul. In ciuda faptului ca fiecare alegator se raporteaza individual la obiect, topul capata obiectivitate (se de-subiectiveaza) printr-un numar cat mai mare al celor care voteaza. Astfel, printr-un „colegiu electoral” cat mai extins cantitativ, cat mai popular, un top poate rezulta (poate scoate ca output) o elita a clasei de obiecte supusa alegerii. Cel putin in cazul topurilor, elita nu se autoinstituie ci decurge din popularitate. Ca si alegatorii, nici obiectele nu sunt supuse unei preselectionari, alta decat apartenenta lor la o clasa de obiecte.

Introducand discutiei si alte axe de costatare, cum ar fi concurenta, valoare individuala de utilizare, istoricitatea si corelarea economica a valorilor sociale, si extinzand simultan comparatia si asupra altor clase de alegeri publice, obtinem un tabel de tipul:

– elitele politice sunt preselectionate (un politician tanar e „crescut” de unul mai batran care il propune si sustine; principiile politice parcurg o intreaga scara de organizare de la idee publica, sustinere informala pana la institutionalizare si constitutionalizare), obligatorii (rezultatele algerii trebuie respectate si de catre cei care n-au ales sau au ales altceva), au o istoricitate (cuantificare) stadiala si nu se afla in concurenta directa, ci numai raportata la elector sau la maniera de alegere/numire;

– elitele economice sunt preselectionate, voluntare (consumatorul e convins, nu obligat), concurente indirect, cu o istoricitate permanenta;

– elitele sportive sunt preselectionate, voluntare, concurente direct si cu o istoricitate permanenta;

– elitele culturale sunt preselectionate, obligatorii, concurente indirect si cu o istoricitate stadiala.

Introducand cuantificatori matematici oarecum arbitrar (!), topurile nu se regasesc fara rest in nici una dintre categorisiri. Magia cifrei alocate la-ceva le da un substrat pitagoreic si acelasi dram de adevar ca al mitologiei pitagoreice. Ierarhia stricta (top 10, top 50, top 300), cu aparenta sa de ordine formala, este, totusi, doar o repartizare, nu o departajare. De exemplu, in topul 250 filme de la imdb, nota 8,6 corespunde pozitiilor 15-26 (desi fiecare pozitie este alocata unui film anume), nota 8,5 pozitiilor 27-24 s.a.m.d. Pozitiile unui top sunt asadar doar intriga intregii povesti care altfel ar suna tern, poate chiar repulsiv: „Tineti cont de sfatul nostru”.

Copyright: Nicu Ilie. Reproducerea acestui material nu poate fi facuta decat in limita maxima a 500 de semne, cu indicarea sursei, conform mentiunilor legale si normelor asociate proprietatii intelectuale.

Teste pe oameni: azi Paul Newman

Testul aplicat: Google Translate

Textul in engleza suna: Newman made his motion picture debut in The Silver Chalice, opposite Virginia Mayo. The film flopped, but two years later, Newman made the most of his second chance, playing Rocky Graziano in Somebody Up There Likes Me to rave reviews. He starred in The Sting and Butch Cassidy and the Sundance Kid, both with Robert Redford, and was the rebel prisoner in Cool Hand Luke, the pool shark in The Hustler with Jackie Gleason and its sequel 25 years later, The Color of Money with Tom Cruise.

Traducerea lui Mr. G e: Newman a f?cut s?u de debut în mi?care imagine cup? de argint, opusul Virginia Mayo. The film flopped, but two years later, Newman made the most of his second chance, playing Rocky Graziano in Somebody Up There Likes Me to rave reviews. Filmul flopped, dar doi ani mai târziu, Newman a f?cut de cele mai multe sanse sa doilea, jucând Rocky Graziano în Cineva acolo sus Îi place s? m? Rave comentarii. He starred in The Sting and Butch Cassidy and the Sundance Kid , both with Robert Redford , and was the rebel prisoner in Cool Hand Luke , the pool shark in The Hustler with Jackie Gleason and its sequel 25 years later, The Color of Money with Tom Cruise . El a marcate cu stelu?? de la Sting ?i Butch Cassidy ?i sundance Kid, ambele cu Robert Redford, ?i rebelilor a fost detinut în Cool Hand Luke, piscina de rechin în Hustler cu Jackie Gleason ?i sequel sale de 25 de ani mai târziu, de culoare de bani cu Tom Cruise.

si putin mai sus, textul: a preluat afacerea familiei, tatal sau, dup? moartea lui. The business bored him, though, and Newman local stage roles. Afaceri plictisit de el, de?i, Newman ?i locale etapa roluri. He soon sold his interest in the family business to his brother, went to college and majored in drama. El sa vândut în curând în interes de afacere de familie la fratele s?u, a mers la colegiu ?i majored în dram?. With his handsome looks and easy, everyman delivery, Newman was soon able to earn a living on stage. Cu frumosule lui arat? bine ?i u?or, everyman de livrare, Newman a fost în curând posibilitatea de a-?i câ?tiga existen?a pe scena.

suna mai inteliginbil nitel in engleza: took over the family business after his father’s death. The business bored him, though, and Newman local stage roles. He soon sold his interest in the family business to his brother, went to college and majored in drama. With his handsome looks and easy, everyman delivery, Newman was soon able to earn a living on stage.

In curand, alte teste pe oameni.