Tag Archives: fifa 2009

Update FIFA09 free download

Acum aveti la dispozitie si aceste linkuri de download de la softpedia:

DOWNLOAD LOCATIONS
for Fifa 09 Demo :

To download from torrent links, you must download and install a bittorrent client

Softpedia Secure Download (US) – North America [EXE]

External mirror 1 – North America [EXE]

External mirror 2 – EU Demo [EXE]

SP Mirror (US) – EU Demo [EXE]

Echipe romanesti pentru FIFA 2008 Summer / Free download Fifa 2008 Summer

Un patch care include ultimele transferuri din fotbalul romanesc este disponibil la fifaproromania. Patchul se instaleaza peste FPRL 08 [Summer Edition]. —>> DOWNLOAD

Include un update cu Nicolae Mitea la Dinamo si Ogararu la Steaua.

FPRL 08 [Summer Edition]poate fi descarcat de pe acelasi site si include 52 de echipe:

Liga I Frutti Fresh (18).
Liga II A (12): Ceahlaul, Progresul, Forex, Sportul, FCM Bacau, Petrolul, Botosani, Cocordia, Delta Tulcea, Dinamo II, Prefab Modelu, Cetatea Suceava.
Liga II B (12): UTA, U Cluj, Dacia Mioveni, Jiul, CSM Rm. Valcea, Libery Oradea, FC Bihor, Unirea Alba Iulia, Minerul Lupeni, Drobeta T Serverin, Ariesul, CFR Timisoara.
Liga III (4): FC Steaua II, Poli Iasi II, Juventus Falticeni, FCM Resita.
FIFApro Team.
Liga I All Stars Team.
Romania Team
Romania U21 Team.

Poate fi downloadat aici

Pe 11 septembrie e asteptat FIFA 2009, oricum va arata el si oricine il va fi facut (sunt notorii problemele de la EACOM si reorganizarea companiei). Pregatesc ceva news despre asta.

Articol scris in pauza unui meci de “FIFA“

Material aparut in cadrul dezbaterii “Arta no. 8 – Gaming si gameri”. Raspunsuri la intrebarile redactiei Cultura.

Nicu Ilie

1. Ce reprezinta jocurile video: o forma inferioara de entertainment sau o forma de arta la fel de onorabila ca oricare alta?
1. Sa reducem nuantele: e pockerul arta, are barbutul categorii estetice, poti transmite emotii intr-o septica? Produsele tehnologice de divertisment de inalta calitate au fost bine incadrate la jocuri (si nu li s-a zis, de pilda, „film interactiv“ sau „povesti de uz personal“ sau oricum altcumva) pentru ca scopul participantului/utilizatorului este sa castige, sa invinga, sa fie cel mai bun. Sunt jocuri si au optiunea clasamentului.
Pentru a fi arta, motivatia trebuia sa fie estetica. Jocurile nu o au si, oricat de progresiste ar fi acceptiunile pe care le dam celor doi termeni (jocuri si estetica), cred ca nu isi propun sa atinga un asemenea substrat valoric. Ele sunt productii serializate, cu un suport de marketing, o platforma tehnologica si un substrat functional, toate fiind calitati care le incadreaza in alte categorii de produs intelectual. Sunt spectaculoase? Da. Sunt bine realizate? Da. Pot prilejui (pot fi un suport pentru) momente de arta (ca suprafata grafica, sunet, cinematica)? Da. Ele pot fi, si unele chiar sunt, suporturi pentru asemenea reprezentari artistice de o anume valoare, la fel cum exista carti de joc desenate de artisti onorabili.

2. Odata cu cresterea performantelor suporturilor de gaming, odata cu atingerea, in viitor, a unui concept foarte puternic de realitate virtuala, vor substitui jocurile video formele actuale de arta? Cateva argumente ar fi: sincretismul jocurilor (disponibilitatea cu care mixeaza elemente de arta vizuala, literatura, muzica etc.); imersiunea superioara altor forme de arta si, in consecinta, feelingul mai puternic pe care ele il produc etc.
2. Asa cum se vede acum, calculatorul pare ca va zgudui conceptele, curentele, modalitatile si obiectele artistice, asa cum le avem definite acum, pe o mostenire de 5-600 de ani. Totusi, suntem abia la inceputul acestui proces de utilizare a computerului si putem vorbi despre el doar in termeni de virtualitate, de potential. Astfel, spre deosebire de unele domenii tehnice, precum arhitectura, tipografia, ingineria si proiectarea in genere, comunicatiile sau transporturile, care sunt deja radical schimbate de noul mediu electronic, artele si divertismentul poarta inca o amprenta prea mica a acestuia. in ce le priveste, mediul electronic n-a putut (cel putin deocamdata) sa le aduca ameliorari de fond, ci doar de rapiditate de comunicare a lor, ca informatie despre ele, ca diversitate de suport si capacitate de stocare. Si va avea in continuare probleme in a le aborda, pentru ca tehnologia, chiar si cea a computerelor personale, nu este orientata, in fond, spre crearea de unicate, de obiecte irepetabile.

O alta lipsa (cel putin momentana) a computerului este cea a diversitatii de output. De pe computer poti scoate o lucrare: la imprimanta, la difuzor, si cam atat. Voiam sa fac o enumerare, dar tiparirea este singura modalitate de realizare (de trecere din virtual in real, in palpabil) a unei opere digitale (la sunete nu-mi dau cu parerea, pentru ca sunt afon). De aceea, singurele arte traditionale care sunt afectate semnificativ de dezvoltarea electronica sunt muzica si fotografia. Probabil ca e o problema de timp (intrucat e o problema tehnica si de marketing) pana cand alte interfete vor fi dezvoltate si vor ajunge in mainstream atat pentru output, cat si pentru input (ma refer la faptul ca, de exemplu, nu poti desena cu mouse-ul) iar calculatorul va deveni un mediu mai prietenos pentru arte. Daca jocurile vor profita de o asemenea perspectiva? Cu siguranta: ele sunt deosebit de oportuniste, iar calculatorul este unealta universala care poate uni orice cu orice. Daca jocurile vor scoate artele de pe piata? Nu cred: pentru ca aici nu inlocuiesti o mancare cu alta mancare, ci un tip de necesitate cu alt tip de necesitate.

3. Daca acceptam, pur utopic, un viitor in care jocurile vor substitui artele si oferta actuala de entertainment, ei bine, acest viitor este unul dezirabil? Sau este ceva care trebuie evitat, intrucat el va corupe adjectivele actuale care descriu umanitatea?
4. Reprezinta jocurile un pericol social sau acesta e doar o momaie agitata de conservatori care nu au stat niciodata in fata unei console? Induc jocurile o alienare semnificativa?
5. Promoveaza jocurile un sistem etic? Care ar fi spectrul sau fundamental, unul pozitiv sau negativ? Transfera acest sistem etic pulsiuni catre spatiul extra-VR, al realitatii propriu-zise? Discutia e mai veche (vezi filmele violente etc.), dar jocurile, data fiind senzatia de realitate semnificativ mai puternica pe care o produc, pot da discutiei o dimensiune mai ampla.

4-5. Morala jocurilor: e discutabila. in „Coonter-Strike“ poti alege daca vrei sa fii terorist sau antiterorist, in „Carmaggedon“ iei puncte pentru masini distruse si pietoni calcati: nu prea e ca in povestile lui Creanga, pe care in buna parte le substituie. Dar nu cred ca pustii care le joaca acum vor iesi maine cu masina pe strada la vanatoare de pietoni, dupa cum nici generatiile mai vechi n-au incercat sa-l copieze pe Pacala. in plus: nici macar nu cred ca fluxul acesta este dinspre jocuri sau desene animate sau film spre societate, ci dinspre societate spre produsul de consum intelectual. Toate artele au devenit mai cinice sau mai hedoniste dupa ce idealismul a dezamagit in ultimele sale intruchipari: religioase (adventismul, milenarismul) si politice (fascismele si comunismele).

sursa: revista Cultura nr. 53/21.12.2006