Tag Archives: evenimentul

Romania – evenimentele anului in 2011

O analiza economico-sociala

Un numar de evenimente care numai rareori au tinut prima pagina a ziarelor si au determinat vii dezbateri tv vor influenta anii ce urmeaza si le transforma in cele mai importante din acest an. O lista a acestora, intr-o ordine ce tine de alegerea personanala si propria capacitate de a le estima impactul, este urmatoarea:

1. Romanii au primit drept de munca intr-un numar de tari europene si, in primul rand in Germania. Evenimentul a avut loc la sfarsitul anului 2011, dupa ce in cursul anului avusesera loc si alte evenimente pe piata muncii din Uniunea Europeana, unele dintre ele cu impact negativ. Aici trebuie mentionate restrangerea dreptului de munca pentru straini in Spania si “falimentul” Greciei care face aceasta tara mai putin atractiva pentru forta de munca din Romania. Munca in strainatate este una din principalele cai de dezvoltare a Romaniei, “capsunarii” trimetind anual in tara procente intregi din PIB. Dincolo de valoarea directa, munca in strainatate ajuta Romania sa tina sub control problema somajului si, pe de alta parte, se constituie in factorul de modernizare a Romaniei cu cel mai mare impact social: peste hotare muncesc predominant oameni saraci, proveniti din Romania profunda, neinformata si conservatoare, care se intorc cu mentalitati schimbate si cu puncte de vedere influentate de gandirea europeana.

2. Angajamentele europene ale Romaniei in acordul de limitare a deficitului public. Realizat la initiativa Germaniei si Frantei, acordul este unul deosebit de important la nivelul statelor UE care isi vor reduce astfel politicianismul si vor trece spre o dezvoltare organica, sustenabila si in raport cu nevoi obiective. Totodata masura este una de centralizare in UE, spre realizarea unui statut de Statele Unite ale Europei. Situarea Romaniei in acord inseamna o schimbare de vector in politica internationala, centrata in ultimii ani pe relatia cu Washingtonul, iar reorientarea spre Berlin era alegerea logica si necesara, fundamentata pe nevoile economice ale Romaniei si pe capacitatea Germaniei de a genera bunastare regionala. Consolidarea monedei europene, principalul etalon de plati in Romania chiar inaintea indeplinirii criteriilor de convergenta (contractele se negociaza de regula in Euro) vine la pachet cu toate acestea. Din pacate, angajamentul Romaniei nu este inca definitiv, el urmand a fi sanctionat legislativ in 2012, iar politicienii au anuntat deja puncte de vedere discordante.

3. Acordurile cu FMI. Finalizarea acordurilor de asistenta economica cu Fondul Monetar in anii precedenti, precum si pachetul de masuri economice care le-au insotit, au asigurat si asigura inca o pozitie solida Romaniei pe plan financiar. Masurile de reducere a deficitului public, precum si reducerea, prin efect indirect, a deficitului pe balanta comerciala, duc spre o economie reala insanatosita, capabila sa produca in conditii de randament, sa asigure portii mai mari din cererea interna si sa capete o competitivitate la export (inca de plan doi, ca subcontractori pentru operatiuni industriale desfasurate in Germania, Cehia si Franta).

4. Retragerea din Romania a unor companii globale. Nokia si Tnuva, cu mii de angajati si procente de PIB contributie in economia Romaniei au parasit tara in 2011, aducand un prejudiciu direct economiei romanesti, prin pierderea unor cote de activitate economica, si indirect, prin impactul unor asemenea stiri asupra dificultatii de a atrage noi investitii straine. Ambele companii au parasit tara din cauza unor dificultati interne in realizarea competitivitatii. Nokia a pierdut intr-un singur an statutul de lider in telefonia mobila, toate tehnologiile sale devenind invechite dupa ce a fost lansat iPhone si telefoanele cu software complex. Israelienii de la Tnuva nu au reusit sa se impuna pe piata interna de lactate, dupa ce au facut o investitie cofinantata cu fonduri europene. Segmentul laptelui de lux este o provocare economica nerealista intr-o tara cu producatori naturali de lactate, iar marcile si strategiile de marketing ale Tnuva au fost greoaie si neprietenoase. Alte investitii straine au fost retrase sau relocate in tarile din jur, dovedind ca mixul salarii+taxe trebuie ajustat in scurt timp pentru ca economia reala sa castige in competitivitate. Realitatea este ca Guvernul a reusit sa fiscalizeze o mica parte a activitatii economice din Romania si, pentru a compensa, suprataxeaza companiile care platesc taxele in mod real. Si, daca nivelul general de impozitare este sub cel din tarile apusene, el este totusi peste cel al unor tari vecine. Asta ne face neatractivi pe termen mediu si scurt.

5. Respingerea extinderii Schengen. Vestile bune de pe piata legala a muncii in UE sunt partial anulate de neprimirea Romaniei in spatiul Schengen. Desi, tehnic, Schengen se refera la turism, respectiv la posibilitatea de a calatori liber in toate statele care fac parte din acord, impactul sau este foarte mare in ceea ce priveste aspectele legale si juridice din Europa. In fapt, Schengen se refera la posibilitatea muncii la negru si la prioritatea combaterii criminalitatii transfrontaliere. Astfel, Romania, exportator de forta de munca la alb si la negru, precum si un stat care are probleme grave cu coruptia, impunerea si mentinerea legalitatii, este un stat care are putine sanse de a fi primit pe drept in acord si poate spera, cel mult, la unele foavoruri politice.

6. Semnarea acordului Nabucco. Obtinerea suportului politic pentru aductiunea de gaze naturale din Caucaz, prin Romania, catre Austria, Italia si Germania, reprezinta primul pas cu adevarat important pe piata energiei. Diplomatia romaneasca a sustinut proiectul inca din urma cu un deceniu, cand a fost lansata ideea, conducta lovindu-se insa permanent de dificultati de ordin politic, multe dintre ele fiind generate de opozitia Rusiei care doreste un proiect concurent, aflat sub controlul sau. Intrarea Turciei in Nabucco, in vara, a insemnat finalizarea demersurilor politice si intrarea intr-o etapa investitionala a proiectului. Impactul este regional, conducta urmand a diminua controlul Gazprom in Europa, atat asupra economiilor occidentale, consumatoare de hidrocarburi, cat si asupra regiunii Caspice, producatoare de gaze si petrol. Romania isi valorifica depozitele de gaz mostenite din exploatarile de gaz din Transilvania, in deceniile precedente, si isi asigura accesul la resurse internationale pe masura ce propriile sale rezerve se epuizeaza. In prezent, importul din Rusia pentru asigurarea decalajului dintre productia interna si consumul intern, reprezinta o presiune mare asupra balantei comerciale, pretul obtinut fiind unul dintre cele mai mari din Europa.

7. Scutul antiracheta. Incheierea acordului romano-american pentru amplasarea la Deveselu, langa Caracal, a unor elemente ale scutului NATO antiracheta ar fi fost, intr-un an mai putin dominat de turburente economice globale, evenimentul cel mai important. El reprezinta definitivarea eforturilor Romaniei de a obtine garantii militare.

8. Intarzierea programului de autostrazi. Autostrazile reprezinta in ultimii ani cel mai mare proiect civil in care este implicata Romania, dar guvernele sunt complet nepregatite sa realizeze controlul si sa directioneze managementul pentru un proiect atat de mare. Inaugurarea noilor drumuri pe fasii, constructia unor “semi-autostrazi” si eternele renegocieri de contracte, fac ca termenele sa fie permanent amanate iar obtinerea functionalitatii programate sa nu poata fi atinsa. Calitatea transporturilor este esenta dezvoltarii economice, iar Romania are cai ferate si sosele invechite, consumatoare de timp si carburant. Libera circulatie a marfurilor si subansamblelor este astfel grevata, costurile de productie mai mari, iar randamentul economic mult mai mic. Transporturile sunt atat de proaste in Romania incat este afectata insasi scalabilitatea productiei, respectiv capacitatea industriala de crestere a cantitatilor pana la niveluri la care productia sa fie cu adevarat rentabila.

9. Integrarea in circuite culturale europene. Succesul de public al unor festivaluri precum George Enescu sau TIFF, precum si participarea internationala semnificativa la asemenea evenimente, sunt semnale ca Romania a facut primii pasi catre iesirea din autismul si autarhia in care national-comunismul impinsese cultura romana. Bariera lingvistica se mentine, iar primele care profita sunt artele care folosesc in principal alte forme de limbaj (vizual sau muzical), incepand cu cinematografia, continuand cu artele plastice si muzica. In plastica, exista grupuri de artisti romani care au reusit sa obtina cote de piata semnificative in strainatate, fiind inca necunoscuti in Romania, unde veleitarismul si fuga dupa sinecure si stipendii sunt inca dominante. In muzica, pe langa succesul festivalului Enescu mai trebuie mentionate si evolutiile din muzica pop, cu artisti precum Inna, Edward Maya sau Alexandra Stan care au obtinut importante succese internationale.

10. Poluarea in mass media. Reducerea drastica a bugetelor de publicitate, dupa cresterea exploziva din 2007-2008, a dus la disparitia unor numeroase publicatii si la decaderea presei scrise. Pentru multe dintre publicatiile ramase, indiferent de canalul folosit (tv, print, internet, radio), supravietuirea s-a facut prin legarea de bugete de aservire, cu o scadere dramatica a standardelor deontologice si morale. Lipsa unei normativitati a profesiei (Clubul Roman de Presa practic s-a dizolvat) si starea proasta a legislatiei civile din Romania, au dus la o tabloidizare masiva, la o comunicare publica rebarbativa si isterica. Astfel, mass media “de public”, finantata prin cumparare directa, se indreapta spre utilizarea exclusiva a fotografiilor cu continut sexual sau insultator, in timp ce mass media “de buget”, unde finantarea se face prin publicitate si subventii, se dedica publicitatii mascate si amestecului indecidabil de informatie si influenta politica sau economica netransparenta. Cazurile limita sunt ziarele si emisiunile de paparazzo, precum si ascensiunea OTV, televiziune in jurul careia s-a format un partid cotat cu oarecari sanse in alegeri si care impresioneaza prin diletantism, ignoranta si abordari suburbane ale unor teme si subiecte majore.

Mentiune:  Catastrofa de la bac. Promovabilitatea sub 30%  la examenul de bacalaureat poate fi si ea citita ca un semn de intyrare in normalitate, date fiind conditiile foarte proste in care s-a desfasurat invatamantul in ultimele decenii. Degradarea era foarte evidenta din testarile europene in care invatamantul romanesc obtinea cele mai proaste medii din Uniunea Europeana. Dar sistemul intern dadea aparenta bunei functionari, cu zeci de mii de absolventi de facultate in fiecare an. Scurt-circuitul de la bacalaureatul din 2011 ar putea fi un semnal pozitiv numai daca va duce la modificari radicale, ce ar putea insanatosi intregul sistem. O mini-reforma a fost efectuata in acest sens, dar pasii sunt mici si exista suspiciunea ca o schimbare politica la conducerea ministerului ar duce si la abandonarea acestor politici si la reinstaurarea mediocritatii automultumitoare.

Ziare si reviste. Litera E

Puteti propune alte titluri prin intermediul formularului de comentarii.

Cancan

Sa recapitulam: cand a plecat echipa de la Libertatea unde s-a dus: la Click sau la Cancan? Care-i unul si care-i altul.

Cele doua publicatii sunt acum liderii de piata in ceea ce priveste ziarele pe hartie, chiar daca, pentru a da o sansa si publicatiilor cu un profil mai clasic, au fost introduse catalogari ca “tabloid” sau “quality”.

Hai sa dezambiguizam: patronul de la Cancan e fostul patron de la Click, Ioan Radu Budeanu, fiul realizatoarei din TVR Delia Budeanu. Tatal sau e tot un fost jurnalist din TVR, parlamentar pentru un timp la Partidul democrat. El, fiul, si-a facut ucenicia la Ziua lui Rosca Stanescu, ca ziarist de investigatii, apoi s-a lansat in presa de scandal propriu-zisa. El a condus revistele Star si Ciao!, apoi a preluat falimentarul ziar Averea, in care se investisera bani seriosi pentru a fi facut un ziar de business serios. Dar asa ceva nu se poate in tara asta si, dupa ce Radu Budeanu i-a schimbat titlul si profilul si i-a facut o campanie promotionala cu Mutu pe autobuze, a aparut Click. Tirajul a crescut in mod fantastic, cu circa 10.000% intr-un an. Un asemenea succes nu il putea lasa indiferent pe Dinu Patriciu, care l-a cumparat. Mai avea el o parte dinainte, dar a cumparat tot. Ramas fara jucarie dupa vanzarea Click-ului in 2006, Radu Budeanu a intemeiat Cancan-ul in 2007, publicatie cu care a redevenit lider de piata pentru aproape doi ani. Abia zilele acestea Click se lauda ca si-a recapatat prima pozitie la vanzari.

Conducerea redactionala la Cancan apartine lui Adrian Artenie, fost coleg cu patronul inca de cand erau amandoi palmasi la Ziua. Ca si prietenul sau, si el trece in cv publicatii ca Ciao! si Click. Numai ca el a mai fost (in 2005-2006) redactor sef al disperatului proiect Averea. Este secondat la conducerea Cancan de Ioana Radus si Orlando Valache, plus Ciprian Voinea. Pe partea tehnica responsabilii sunt Cici Pagu si Cornel Balanescu, veniti pe linia Libertatea – Juranlul national. Adresa ziarului e la intersectia Tei cu Barbu Vacarescu, in spatele stadionului Dinamo.

UPDATE: Din 2012, in vara anului, publicatia si-a incetat aparitia in print, ramanand pe online si initiind o emisiune tv difuzata initial de postul B1TV, ulterior mutata la Kanal D.

Iata cum arata intreaga caseta tehnica, abia culeasa de pe siteul cancan.ro

Redactor sef: Adrian Artene

Redactori sefi adjuncti:Ioana Radus, Orlando Valache

Secretar general de redactie: Ciprian Voinea

REDACTIA:

Eveniment: Narcis Voica (editor), Andrei Dumitrescu, Mihai Niculescu, Razvan Bica, George Tarata, Robert Cioca, Bogdan Galca, Razvan Gheorghe;

Magazin extern: Dana Arama (editor), Alina Creanga, Catalin Tivga, Mona Bica;

Monden: Monica Stan (editor), Sabina Ivanica, Una-Maria Voicu, Simona Odorhean, Andreea Romaniuc;

TV&Media: Cristina Constantin;

Jocuri&Concursuri: Gena Rusu;

Politic: Arpad Dobre (editor), Ella Nica;

Social: Claudia Voicu (editor), Ionela Chircu, Daniela Catrina, Alexandru Saulea;

Sport: Liviu Chirita (editor), Sorin Chiriac, Andrei Trifan, Cristian Blanuta, Ionut Brandusa, Gabriel Esanu, Razvan Sima;

Corespondenti: Gina Artenie (editor); Mirabela Bubatu, Cosmin Gagiu (Oltenia), Ema Nedelcu, Leonard Munteanu (Moldova), Carmen Mocanu (Constanta), Carolina Tudor (Timisoara);

Secretariat redactie: Gabriel G. Florea

Director productie: Cecilia Pagu

DTP: Adrian Boca, Carmen Dumitru, Robert Dumitru, Clementina Gruia, Alexandru Manolache, Monica Petrache, Diana Suica, Anca Veicu, Nicoleta Voicu;

Corectura: Nicoleta Arsenie, Rodica Grindei, Silvia Mirea, Rodica Oniga, Monica Popa;

Imagine: Vali Rosca (editor), Catalin Alexe, Costi Iosif;

Foto: Laura Dobre, Sorin Cioponea

Director IT: Corneliu Balanescu

Editori web: Raluca Preda, Radu Aldea, Silviu Popescu

Director Logistica: Sorina Gament

Director Difuzare: Gabriela Vlad

Referent Specialist: Steluta Rotaru

PUBLICITATE:

2B Media | B-dul Lacul Tei nr.1 bis, et.3, | Bucharest 2

Tel.:(+4021) 210 10 76 | Fax: (+4021) 210 10 64

Mobile: +40730 555 037

E-mail:

Director vanzari: Bogdan Stefanescu – Director Vanzari

Senior Sales Manager: Alexandru Constantin

Traffic Manager: Elena Constantin

TELEFOANE REDACTIE:

Secretariat: 210.10.76; 212.12.38; 0752.377.255; 0730.303.010;

Fax: 210.10.64.

Adresa redactiei:

Bdul. Lacul Tei nr. 1 Bis,

et. 3, sector 2, Bucuresti.

e-mail: redactie@cancan.ro.

Adresa sediu social: Intr. Urali , nr 2,sector 1, Bucuresti

Cod Fiscal: RO 17032996

Numar inregistrare la Registrul Comertului: J40/20631/2004

Capital Social: 4959000 RON

ISSN 1843 – 0449 (editia online)