Tag Archives: distributie

o->

Autor: Nicu Ilie
Sectiunea: Cultura cinema :Revista cultura
No. 1 in todolist: sa vad un psi. Pentru ca e destul de ciudat: am vazut „Memoriile unei gheise“. Film cu femei bunute, „eroticele“ Japoniei – exotice, delicioase, provocatoare. Iar ce mi-a atras mie atentia au fost sistemele de asigurari sociale si sindicalizarea acestor profesiuni liberale in lumea nipona. Nu-i ok, incep sa devin Kant. 🙂

Deci ce sa-i spun lui psi al meu:

<>Contra mea:

(-) N-am retinut-o nici macar intr-un colt al ochiului pe aceasta actrita superba care este Ziyi Zhang atunci cand am vazut-o prima data, acum cativa ani, in „Rush Hour 2“.

(-) Nu-mi mai identific neuronii pe care i-am scris cu simpatia pentru aceasta actrita atunci cand am vazut-o, pe Antena, acum ceva vreme, in „Eroul“, film chinezesc, de karate, sa spunem, care a rulat in America sub titlul: „Quentin Tarantino va prezinta Eroul“.

(-) Am moralizat toata schema amoroasa a filmului, dramatizata de regizor si ca triunghi, si ca patrulater, si ca poligon cu foarte multe laturi. Si am ajuns la concluzia ca asa sunt orientalii, mai suciti.

(-) Am incercat sa inteleg sistemul financiar din spatele intregii organizatii, dar cred ca nici contabilii din Romania nu ar putea scoate „pe albastru“ registrele unui asemenea bordel sau, hai sa zicem, asociatii artistice japoneze.

(-) Ce am retinut din tot filmul sunt pantofiorii aia cu talpile rotunde ca niste nuci.

<>In apararea mea:

(-) O distributie varza. Desi actorii intra bine in rol, mi-e greu sa imi imaginez ca actiunea se petrece in Japonia si ca e vorba despre adevaratele gheise atunci cand rolurile japonezilor sunt jucate de chinezi (predominant), dar si de americani si evrei. Dom’ doctor, nu vreau sa ma dau orientologist, dar crede-ma…

(-) Este drept ca pe regizor, americanul Rob Marshall, nu l-a deranjat distributia, dar pe el nu l-a deranjat nici ca spectacolul de dans dat de gheise semana incestuos de mult cu un 4 iulie.

(-) Nici patronii de la Cora n-au inteles prea bine ce-i cu filmul asta, asa ca l-au scos la oferta „21,99 lei, Memoriile lui Gheise“ (am gasit poze cu afisele pe net).

Asta-i pe todolist acum la mine!

Buna dimineata, TVR!

Salut trezirea televiziunii nationale din letargia in care se cufundase. Emisiunile de stiri se apropie, in sfarsit, de ceea ce ar trebui sa fie stirile unui post national. Alte programe generaliste incep si ele sa calce pe calea cea buna.

Plusuri remarcabile gasesc pe tronsonul informatiei economice, unde cea mai mare si mai buna noutate este achizitionarea lui Moise Guran si a echipei sale.

Totusi emisiunea care chiar m-a determinat sa scriu acest salut este emisiunea Parlamentul Romaniei, difuzata vinerea pe TVR1. Este o sinteza saptamanala a activitatii Parlamentului, cu trecerea neutra in revista a luptei politice din Parlament si cu punctarea tuturor legilor importante adoptate in saptamana respectiva. Respect!

Sigur, TVR mai are multe de facut. Din punctul meu de vedere, 60-80% din emisiuni sunt inca moarte sau ruginite. TVR2 arata ca o casa parasita. TVR Cultural difuzeaza numai filme pe care caselele de distributie vor sa le arunce din videoteca. TVR3 e o schela penibila, o idee intepenita in proiect, la fel ca si TVR Info. Pe intrenet, TVR-ul are o prezenta de nivel 1999. De aceea salut TVR-ul ca fiind la un inceput de drum (bun). Deci: buna dimineata, TVR!

Despre globalizare si masline

Am gasit in Grecia masline cu 5 euro kilogramul, si erau exact din acelea care sunt si la noi in magazine. Doar de la tarani se mai pot lua mai ieftine ca in Romania si de la engrouri sau duty-free. Aici pretul e de circa 2 euro pe kil sau chiar mai mic, numai ca toate aceste surse de aprovizionare sunt din ce in ce mai rare. Cat ii priveste pe tarani, ei sunt din ce in ce mai rari si seamana tot mai putin cu conceptul de taran.

In supermarketurile pentru turisti pretul pe kilogram creste chiar si peste cotele deja mentionate. O punga vidata cu masline verzi in saramura, grea de 200 sau 250 de grame facea 1 euro jumate. Deci undeva la 6 euro kilogramul.

Cu toata globalizarea asta, devine intr-o zi mai rentabil sa cumperi masline grecesti din Romania, sa le ambalezi in pungi mici si sa le revinzi grecilor. Cu cat punga e mai mica, cu atat pretul pe kilogram creste. Nu mai conteaza unde e produs, cine l-a produs, ce sort si calitate; conteaza numai cine l-a ambalat si il distribuie. Daca poti pune doar trei masline vidate intr-un pachet sigilat, poti cere pe ele 9 euro la kilogram. Si, probabil, ca sa merite, nu mai trebuie decat sa scrii pe ele: “Cu dragoste, din Kalamata”. Si mai jos, cu litere mici mici: “Produs in Grecia, prelucrat in Bulgaria, conservat in Romania, ambalat in Ungaria, depozitat in Austria. Distribuit de o societate din Franta cu sediul in Anglia”.