Tag Archives: democratie

“Deschideti usa! Politia! Am venit cu recensamantul!”

Asa-numitul “mini-recensamant” scos din joben de premierul Ponta si ministrul de interne Rus pentru a bloca institutiile statului ar urma sa se desfasoare cu angajati ai MAI care sa fie trimisi din usa in usa pentru a verifica dreptul de vot al fiecarui roman. Masura este aberanta din punctul de vedere al democratiei, schimband “regulile jocului” dupa “incheierea jocului” pentru singurul motiv ca USL refuza sa se recunoasca invins.

Si, in deja traditia guvernului Ponta, cabinetul incearca sa mascheze o aberatie cu o aberatie si mai gogonata. Intentioneaza sa treaca referendumul in spatele militienilor, pe care sa ii puna sa umble din usa in usa, ca pe vanzatorii de covoare.

Ce va urma? Daca nu iese cum vrea guvernul, pasul urmator va fi recensamantul cu mascati: “Deschideti usa! Politia!” Si apoi ar urma usi sparte, lacrimogene? Electorii incatusati si pusi sa voteze la urma mobila?

O problema cu sfintii

Inca de mic, am o problema cu sfintii. Nu cred in ei si nici macar nu-i inteleg. Pe Dumnezeu – monofizic, trifizic – il inteleg si ii inteleg locul, rolul, abilitatile, capacitatile si functia; indiferent de doctrina oricarei schisme, il inteleg. E logic, e natural, e normal – oricat de complicata sau ezoterica ar fi doctrina ce il descrie. Oricate locuri goale ar lasa dogma – il inteleg. Chiar daca nu cred in el, Dumnezeu mi se pare normal din punct de vedere cultural, conform cu mintea umana.

Sfintii nu. Sfintii sunt nonsensul normalitatii ridicate la rang de sacru.

Sfintii sunt niste oameni care si-au trait viata asa cum trebuia. Care au respectat, cel putin pentru o parte a vietii lor, normele religios-comunitare pe care si le-au asumat. Care au trecut de litera din legi si reflecta spiritul doctrinei. Atata tot.

Am tot respectul pentru asemenea oameni (chiar daca nu sunt de acord cu unii dintre ei). Dar nu asa ar trebui sa fie toti cei care isi asuma o doctrina, fie ea religioasa, fie morala sau politica? Sa se intrebe asupra ei, sa creada in ea si sa actioneze cu devotament? Exista in Biblie si o altfel de linie de comportament ceruta de  Cristos crestinilor? Exista si un crestinism pentru lichele?

Religia propune doar doi oameni: bine-credinciosul si necrediciosul. Adularea credinciosului nu face decat sa lumineze asupra masivei probleme a credintei mediocre. Adorarea sfintilor dezvaluie in cei care o practica un sentiment al nimicniciei, asumarea unui stadiu de necredincios cu aspiratii catre beneficiul final – nemurirea – dar incapabili macar sa il ceara nemijlocit. Niste pariori, a la Pascal, care nu adera cu adevarat la doctrina pe care si-o asuma. In schimb, ii venereaza, just in case, pe cei care au fost in stare sa o faca.

Ar fi, in final, o problema a credinciosilor si a episcopilor – daca acest tip de farsa n-ar fi contaminat fiecare stadiu de constiinta sociala. Cum putem asadar spera la libertate si democratie atunci cand micul elector doreste doar beneficiul final, fara a fi dispus la niciunul din eforturile pe care libertatea si democratia le cer pentru a fi instaurate?

Si, asa cum in biserica unui surogat de credinta ii raspunde un surogat de intelepciune – teatrul liturgic -, democratia e inlocuita in strada de circul electoral. Produsul lui Iisus, ca si produsul lui Solon, este caricaturizat pretutindeni si singurul care e a-tot-triumfator e produsul lui Pascal.

Curtea Constitutionala – componenta politica

Curtea Constitutionala a fost in ultimii ani una dintre cele mai active si mai invocate institutii ale tarii, in contextul in care grupurile parlamentare ale puterii si opozitiei sunt diferentiate doar printr-un echilibru fragil, de cateva voturi. In mod teoretic, Curtea Constitutionala este o umbrela a democratiei, componenta ei fiind deasupra partidelor politice si intereselor de partid, putand asadar sa se pronunte cu o tatala obiectivitate. In mod real, membrii Curtii Constitutionale sunt numiti prin decizie politica, fiind in multe cazuri chiar membri de partid. Legatura lor cu formatiunile sau entitatile politice se mentin cel mai adesea, votul acestei institutii in cele mai delicate momente ale exercitiului democratic din Romania evidentiind ca magistratii au fost incapabili sa treaca peste interesele de partid.

In mod real Curtea Constitutionala e un miniparlament raliat la formatiunile politice, nu deasupra lor. Modul de numire a membrilor acestei institutii reflecta polarizarea politica existenta: ei sunt numiti pe o perioada de 9 ani, cate 3 o data, fiind numiti unul de catre Presedinte, unul de catre Senat, unul de catre Camera Deputatilor. Astfel, PSD, care a detinut in doua mandate (1992-1996 si 2000-2004) puterea absoluta (Presedintie, Senat si Camera) a numit cei mai multi dintre membrii Curtii Constitutionale, tot acest partid (in formula FDSN) numind si membrii initiali, de la constituirea Curtii Constitutionale. Astfel, multi mebri prezenti sau din trecut ai CC au fost politicieni cu mare vizibilitate in PDSR si chiar in PCR. O lista scurta include nume ca Petre Ninosu, Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Miklos Fazakas, Acsinte Gaspar.

In prezent, PSD si PNL controleaza inca un numar mare din magistratii Curtii Constitutionale. Totusi, PDL a reusit sa impuna si el cativa judecatori, ultimii doi in aceste zile. Iata componenta actuala a Curtii Constitutionale si formatiunile politice care ii sustin pe judecatori:

1. PETRE LAZAROIU – PDL: numit in 2008 si reconfirmat in 2010. Nominalizarea apartine presedintelui Traiana Basescu. Cazul sau este unul special. A fost numit in mod extraordinar, dupa moartea lui Petre Ninosu inainte ca acesta sa isi termine mandatul de judecator al Curtii. Ninosu fusese numit de presedintele Iliescu, astfel incat nominalizarea a revenit noului presedinte. Lazaroiu a avut deci un prim mandat de inlocuire a lui Petre Ninosu, de doar doi ani, ceea ce a facut posibil un al doilea mandat, regular. Petre Lazaroiu a fost propus presedintelui de catre membrii societatii civile, zona reprezentata de Alina Mungiu Pippidi si Monica Macovei.

2. ION PREDESCU – PSD: fost senator PSD de Dolj si ministru al justitiei in Cabinetul Vacaroiu. In 2004 a fost numit in CC, fiind sustinut de catre Senat. Omul din spate: Nicolae Vacaroiu, pe atunci presedinte al Senatului. Mandatul sau expira in 2013.

3. ACSINTE GASPAR – PSD: fost om de incredere al lui Nicolae Ceausescu (pentru care conducea serviciul juridic al Consiliului de Stat, organul care redacta toata legislatia comunista), Gaspar a devenit deputat PSD de Valcea. Ulterior, a fost ministru pentru relatia cu Parlamentul in Cabinetul Nastase. A devenit membru al Curtii in 2004, numit de Presedinte. Personajele politice carora le datoreaza ascensiunea: Ion Iliescu si Adrian Nastase. Are mandat pana in 2013.

4. ASPAZIA COJOCARU – PSD: cu o biografie incarcata, fiind acuzata pentru colaborarea cu Securitatea si avand pe numele sau un scandal privind falsificarea unor diplome universitare (vezi Hotnews), judecatorul Aspazia Cojocaru nu a avut o activitate de om politic, dar presa a afirmat ca, pe linie de Securitate, a fost recrutata si coordonata de Rodica Stanoiu, cea care era Ministru al Justitiei la numirea Aspaziei Cojocaru. desemnarea ei la CC a fost facuta in 2004 de catre Camera Deputatilor. Mandatul ii exprira in 2013.

5. TUDOREL TOADER – PNL: Nu a fost membru de partid si a fost numit in CC de catre grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor. El a avut un prim mandat interimar, dat fiind ca a fost numit dupa demisia unui membru al Curtii, in 2006. Din 2007 detine propriul mandat, care va expira in 2016.

6. VALENTIN-PUSCAS ZOLTAN – UDMR: fost senator UDMR de Covasna, a fost numit la CC in 2007, fiind propunerea Senatului. Mandatul sau e valabil pana in 2016.

7. AUGUSTIN ZEGREAN – PDL: fost senator de Bistrita-Nasaud pe lista FSN, apoi PD, Zegrean a fost numit de presedintele Traian Basescu ca judecator la Curtea Constitutionala in anul 2007. Mandatul sau expira in 2016.

8. IULIA ANTONELLA MOTOC – PDL: Nu a avut o activitate de partizanat politic, dar este sotia ambasadorului roman pe langa Uniunea Europeana. Este singurul membru al Curtii Constitutionale care are experienta lucrand in domeniul unor organizatii internationale. Mandatul ei incepe in 2010 si va expira in 2017.A fost numita de Senat.

9. MIRCEA STEFAN MIHNEA – PDL: magistrat si universitar clujean, Stefan Mihnea nu are cunoscute activitati politice. A fost ales de Camera Deputatilor in 2010 iar mandatul sau e valabil pana in 2017.

Deci: PDL controleaza, incepand de astazi, 4 judecatori de la Curte; PSD a pierdut doi judecatori si mai are numai 3, PNL 1 judecator si UDMR 1 judecator. In termeni de majoritate, PDL si UDMR au, impreuna, 5 judecatori, ceea ce le confera o majoritate. Totusi, cum deciziile Curtii pot fi luate prin voturile a minim 7 judecatori (2 pot lipsi, intrunindu-se totusi plenul), pot exista si contexte in care PSD ar putea avea inca avantaj.

In alta ordine de idei, urmatoarele numiri la Curtea Constitutionala vor fi facute (daca nu vor exista demisii sau decese) in  2013, cand toti cei 3 judecatori numiti de PSD vor avea mandatul expirat. Ei ar urma sa fie inlocuiti de catre un alt judecator desemnat de Traian Basescu si alti doi judecatori desemnati de actualul Parlament. PSD ar putea pierde, in 2013, intregul control asupra Curtii Constitutionale.

De notat: Curtea Constitutionala, in perioada in care a fost controlata de PSD, a avut numeroase decizii controversate, viciate de politic. Totusi, abuzurile propriuzise, flagrante, au lipsit. Astfel, CC a refuzat sa anuleze alegerile prezidentiale din 2009, desi ele au fost contestate chiar de catre PSD. In alte contexte, cum ar fi suspendarea presedintelui Basescu, Curtea a avut raspunsuri confuze, capabile sa permita abuzul de putere al Parlamentului, dar fara sa justifice un asemenea demers.

Oamele politice

Femeile din politica sunt cam proaste. Trebuie s-o spuna cineva destul de clar. Nu toate – doar 80-90% din ele. Si cu asta, plus ca nu dau nume, ar trebui sa scap de orice proces de calomnie.

Sigur – femeile in politica sunt necesare, si n-o sa fac glumele alea pe care marlanii le fac la adresa Elenei Udrea, de pilda.

Sunt necesare pentru ca ponderea lor sociala trebuie reflectata, si nu doar oarecum, ci la nivelul de performanta care sa reprezinte interesele largi ale populatiei feminine, statutul social al acestora etc. Chiar nu fac misto, sunt foarte convins ca o democratie e schioapa si vicioasa daca femeile nu ar putea ocupa functii de varf in administratie, partide etc.

Dar inventarea unor femei politice cu orice pret, numai sa iasa la numar si, cantitativ, sa indeplinim niste criterii europene de reprezentare, ne-a facut sa favorizam tot felul de gâshte care au inundat canalele de stiri si care, atunci cand deschid gura, nu te fac decat sa gandesti la o expresie prostuta, de cartier: “oame”. Fetele astea sunt simple copii nereusite ale oamenilor politici pe genunchii carora au crescut. (Expresia a fost folosita la modul figurat).

Aceste lucruri trebuie spuse clar.

Si o idee pentru final: cred ca daca cititorii acestui blog ar posta nume de “oame politice” nu ar fi tocmai calomnie. Voi ce credeti?