Tag Archives: curtea constitutionala

“Deschideti usa! Politia! Am venit cu recensamantul!”

Asa-numitul “mini-recensamant” scos din joben de premierul Ponta si ministrul de interne Rus pentru a bloca institutiile statului ar urma sa se desfasoare cu angajati ai MAI care sa fie trimisi din usa in usa pentru a verifica dreptul de vot al fiecarui roman. Masura este aberanta din punctul de vedere al democratiei, schimband “regulile jocului” dupa “incheierea jocului” pentru singurul motiv ca USL refuza sa se recunoasca invins.

Si, in deja traditia guvernului Ponta, cabinetul incearca sa mascheze o aberatie cu o aberatie si mai gogonata. Intentioneaza sa treaca referendumul in spatele militienilor, pe care sa ii puna sa umble din usa in usa, ca pe vanzatorii de covoare.

Ce va urma? Daca nu iese cum vrea guvernul, pasul urmator va fi recensamantul cu mascati: “Deschideti usa! Politia!” Si apoi ar urma usi sparte, lacrimogene? Electorii incatusati si pusi sa voteze la urma mobila?

Gracias, don Barroso! Merci, M. van Rompuy!

Foaia de traseu pe care Consiliul Europei si Comisia Europeana, prin presedintii lor, van Rompuy si Barroso, au trasat-o lui Ponta este una mai mult decat satisfacatoare in conditiile date. Daca o completam cu tema pe care Ponta a adus-o pentru acasa, pentru Antonescu, in aceeasi valiza diplomatica, putem sa ne declaram suta la suta multumiti. Insa asta numai daca promisiunile facute de Ponta se vor respecta si daca, revenit la Bucuresti, nu va incerca sa-si dea aere de lider politic.

Ce i-a cerut Comisia Europeană lui Victor Ponta (in ziarul Adevarul)

AFP: UE îl somează pe Victor Ponta să restaureze puterile Curţii Constituţionale. Premierul promite că va da curs solicitărilor UE (pe Mediafax)

Masurile vizate: restabilirea in drepturi a Curtii Constitutionale, retragerea de catre guvern a ordonantelor ilegitime, neamestecul politic in justitie (Parchetul General, DNA sau gratieri), restabilirea legitimitatii Avocatului Poporului si a Regiei Autonome a Monitorului Oficial reprezinta o lista de masuri care, daca intr-adevar ar fi respectate de USL, ar insemna o adevarata reforma a acestor partide. Indicatiile conducerii UE sunt si mai dure, dar extrem de pertinente, in “micile amanunte” care fac parte din exigentele UE la adresa actualei puteri:

De asemenea, Guvernului României i se cere de către Executivul UE să se angajeze, în special la nivelul autorităţilor publice, că respectă independenţa justiţiei şi că va evita CRITICILE la adresa deciziilor sistemului judiciar.

Membri ai Parlamentului care au decizii definitive de incompatibilitate ori conflict de interese sau cu condamnări pentru corupţie SĂ DEMISIONEZE

Este greu de crezut ca politicienii USL vor avea decenta de a respecta acest angajament si cel mai probabil vor incerca diverse trucuri avocatesti prin care sa-l prosteasca pe fata pe Barroso. Personal, am fost surprins sa aflu ca Ponta s-a declarat de acord, ca si cum n-ar intelege macar ca e direct vizat, cu cerinta liderilor UE:

Ministrii care au probleme de integritate SĂ SE RETRAGĂ

Oricat de neutra si de diplomatica ar fi o asemenea formulare, ea include: plagiatul lui Ponta.

Ca simpatizant al lui Basescu si ca fost suporter al lui (sau invers) probabil ca am avut si o nuanta personala, una partizana poate, in reactia la sirul de masuri abuzive ale guvernului. Insa reactia de completa oripilare cred ca e perfect justificata si acum. Cu totii stim ca Basescu nu e vreun inger, ca poate starni resentimente puternice, dar nu a incalcat Constitutia. Cei care-l acuza au creat niste fantasmagorii in care nici ei nu cred. Pe care le-au recitat in Parlament constienti ca nici suporterii lor nu le cred: o prosteala pe fata. O batjocura. Au pus apoi in cap, cu acelasi aer de batjocura, o suma de legi importante ale statului de drept. Prin trucuri juridice si prin asa-zise legi-soparla. Totul executat cu graba unui iluzionist de balci.

Mi-am dorit atunci ca Uniunea Europeana sa intervina si sa stopeze aceste derapaje, aceasta avalansa de ilegalitati cu fatada legala.

Suspendarea lui Basescu: o problema de IQ

Acum imi doresc sa vad si respectate acele exigente ale UE. Pana atunci nu pot sa ma bucur, nici nu pot spune ca traiesc intr-o tara normala sau intr-una in curs de normalizare.

Institutia Curtii Constitutionale, prost croita si pervertita prin numirile politice ale judecatorilor ei, va trebui schimbata in curand;

Curtea Constitutionala, o criza politica la pachet

Constitutia, le fel, pentru ca textul fundamental nu mai corespunde actualului statut al tarii si viitorului statut al cetatenilor. Dar aceste schimbari nu se pot  face pe genunchi, in patru zile, si nu pot avea ca principiu ideologic belirea lui Basescu. Daca este lasat sa o faca, Guvernul Ponta schimba niste institutii proaste intr-unele execrabile. Iar ce am scris acum nu are nicio legatura cu PDL, PSD, UDMR, PNL.

Consider firesc ca USL, si orice alt partid sau alianta, sa doreasca obtinerea puterii politice si sa lupte pentru asta prin orice mijloace legale si legitime. Asta insa inseamna sa nu minta pe fata, sa nu fuga de raspundere, sa nu intimideze, sa nu prosteasca electoratul in fata. Sunt lucruri elementare fara de care ne scufundam in evul mediu. Iar, daca problema celor 7 ani de-acasa, a unei minime decentze, diverse probleme psihice sau pur si simplu un IQ prea scazut ii impiedica pe politicienii de la Bucuresti sa stie ce e complet rau si ce e complet incorect, atunci este de datoria cetatenilor, dar si a Uniunii Europene, sa ia atitudine si sa determine repunerea lucrurilor intr-o linie dreapta.

PS: Adaug un comentariu care nu imi apartine si care a aparut in Washington Post:

Contrarily, Mr. Ponta is also promising his E.U. interlocutors that he will stick to Romania’s international agreements, including one with the IMF. But the financial market’s view of his rhetoric has been reflected in the plunging value of Romania’s currency and a rise in its borrowing costs. Sooner or later, Romanians will discover that, as in the rest of Europe, there is no quick or easy solution to their economic problems — especially when it involves short-circuiting democracy. (s.m.)

http://www.washingtonpost.com/opinions/romanias-repressive-moves/2012/07/13/gJQAFPmniW_story.html

Pagina mea pe siteul revistei Cultura

In noua structura a siteului revistei Cultura, pagina mea poate fi accesata la adresa http://revistacultura.ro/nou/pagina-de-autor/?nume=nicu+ilie

La data acestui articol, titlurile prezentate in pagina de autor Cultura sunt:

  1. Arta, marele „bubble“ (2). Focus pe economia picturii – din 2011-04-14
  2. Arta, marele „bubble“ (1). Un triptic dogmatic si o concluzie – din 2011-04-07
  3. Despre internetul fara (inter)„fata umana“ – din 2011-03-31
  4. Critica justitiei pure – din 2011-03-04
  5. Inflatia ca nano-revolutie – din 2011-03-10
  6. Oamenii, un rest matematic al Educatiei – din 2011-03-03
  7. Curtea Constitutionala, o criza politica la pachet – din 2011-02-24
  8. Letargia bufnitei batrâne – din 2011-02-17
  9. 19articole

  10. Internet pentru literatură.02 – din 2009-09-24
  11. Civiliza]ia la pragul P2P – din 2008-01-10
  12. Tiparul de argint – din 2008-07-17
  13. Codrul, frate (…) cu românul – din 2008-07-10
  14. Mic tratat de somn – din 2007-09-06
  15. A se legaliza marijuana! – din 2007-06-28
  16. Exportul de civilizatie – din 2007-05-24
  17. Sectia 7 CNA – din 2007-05-17
  18. Mai, animalelor! – din 2007-04-19
  19. 16% Tariceanu – din 2007-04-12
  20. Majoritatea premierului si majoritatea presedintelui – din 2007-03-15
  21. Tu cata bataie poti sa iei? – din 2007-03-01
  22. o-> – din 2006-12-21
  23. Articol scris in pauza unui meci de „FIFA“ – din 2006-12-21
  24. Elitismul unui top – din 2006-11-30
  25. („Diavolul se imbraca de la Prada“) – din 2006-10-26
  26. Bastardul ca manifest anarhist – din 2006-09-28
  27. Stick it! Conspiratia papusilor Barbie – din 2006-09-21
  28. „Doamna din apa“ sau Religiile de unica folosinta – din 2006-09-14

Pagina se va actualiza automat cu alte articole publicate in revista Cultura. In acest moment, tin o rubrica permanenta, “Filosofie pop”, cu o tematica generala de antropologie si semiologie, care se doreste un “out the box thinking”. Parte a acestor texte, editii initiale sau extinse ale textelor publicate in Cultura pot fi regasite si pe acest blog, in sectiunile Eseu si Filosofie pop.

Curtea Constitutionala, o criza politica la pachet

Din punct de vedere constitutional, aproape toti romanii, inclusiv politicienii si judecatorii, suntem declarati analfabeti. Acesta este pe scurt mesajul transmis de existenta unei Curti Constitutionale. Altfel formulat: avem o Constitutie, un text de lege sfant ca Biblia pentru o natiune. Dar ea trebuie citita, ca Torra, numai de catre cei care pot decide prin interpretare ce scrie si ce nu scrie in ea.
Curtea Constitutionala nu este o inventie romaneasca. Toate statele au asemenea instante supreme care isi pot da cu parerea asupra Constitutiei. In America Amendamentele sunt asemenea surse de drept constitutional stabilite in instanta, in procese contra textului suprem. Curti constitutionale gasim si in statele germane, cu aceeasi mentiune ca membrii sunt juristi de cariera, promovati prin mecanisme profesionale, nu pe suport politic. In Austria, organismul similar este o institutie ceu 80 de functionari, dintre care doar unul este politician.
Nici macar asta nu au inventat romanii: CC controlata politic. De fapt sistemul romanesc este un import nefericit, sinmplificat si mai nefericit, al modelului din Franta. Nefericit pentru ca pune prea mare accent pe numirea politica. In fapt toti membrii sunt numiti politic de catre cele doua camere ale Parlamentului si Presedinte, pe o durata de noua ani, deci dubla fata de un mandat legislativ. Membrii sunt desemnati in cascada, cate trei la trei ani. Rezultatnta este ca peste 6 ani in CC majoritatea o vor avea judecatorii numiti de puterea de azi, desi majoritatea politica se va fi schimbat pana atunci. La fel, pana la anul trecut majoritatea o aveau judecatorii numiti in urma cu 6 ani, de catre PSD care, desi a pierdut puterea inca din 2004, a controlat CC pana in 2010. CC devine astfel un Parlament rezidual in care sunt reprezentate pana la 9 ani partide iesite din jocul puterii. Aceasta este o criza politica “la pachet” intrucat CC se manifesta, in practica, dincolo de prevederea teoretica a independentei politice a judecatorilor, ca o obstructie permanenta a deciziei parlamentare daca reflecta o realitate politica desueta, fie un mecanism de validare automata a legilor guvernului daca membrii CC sunt numiti recent.
Problema este ca “interpretii” de la CC nu citesc doar Constitutia, ci si alte surse de drept constitutional, precum sentinte ale tribunalelor internationale, tratate internationale sau legi interne care sunt uneori contradictorii. Asftel ca orice decizie a CC poate fi argumentata cu surse, chiar si deciziile contradictorii pe spete similare sau lipsa de decizie, ca in cazul suspendarii lui Basescu. Constitutia, la randul ei, este alterata fara a trece prin Constituanta sau printr-un referendum iar partidele folosesc Curtea doar ca pe un soldat din razboiul total de pe campul politic.

Curtea Constitutionala – componenta politica

Curtea Constitutionala a fost in ultimii ani una dintre cele mai active si mai invocate institutii ale tarii, in contextul in care grupurile parlamentare ale puterii si opozitiei sunt diferentiate doar printr-un echilibru fragil, de cateva voturi. In mod teoretic, Curtea Constitutionala este o umbrela a democratiei, componenta ei fiind deasupra partidelor politice si intereselor de partid, putand asadar sa se pronunte cu o tatala obiectivitate. In mod real, membrii Curtii Constitutionale sunt numiti prin decizie politica, fiind in multe cazuri chiar membri de partid. Legatura lor cu formatiunile sau entitatile politice se mentin cel mai adesea, votul acestei institutii in cele mai delicate momente ale exercitiului democratic din Romania evidentiind ca magistratii au fost incapabili sa treaca peste interesele de partid.

In mod real Curtea Constitutionala e un miniparlament raliat la formatiunile politice, nu deasupra lor. Modul de numire a membrilor acestei institutii reflecta polarizarea politica existenta: ei sunt numiti pe o perioada de 9 ani, cate 3 o data, fiind numiti unul de catre Presedinte, unul de catre Senat, unul de catre Camera Deputatilor. Astfel, PSD, care a detinut in doua mandate (1992-1996 si 2000-2004) puterea absoluta (Presedintie, Senat si Camera) a numit cei mai multi dintre membrii Curtii Constitutionale, tot acest partid (in formula FDSN) numind si membrii initiali, de la constituirea Curtii Constitutionale. Astfel, multi mebri prezenti sau din trecut ai CC au fost politicieni cu mare vizibilitate in PDSR si chiar in PCR. O lista scurta include nume ca Petre Ninosu, Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Miklos Fazakas, Acsinte Gaspar.

In prezent, PSD si PNL controleaza inca un numar mare din magistratii Curtii Constitutionale. Totusi, PDL a reusit sa impuna si el cativa judecatori, ultimii doi in aceste zile. Iata componenta actuala a Curtii Constitutionale si formatiunile politice care ii sustin pe judecatori:

1. PETRE LAZAROIU – PDL: numit in 2008 si reconfirmat in 2010. Nominalizarea apartine presedintelui Traiana Basescu. Cazul sau este unul special. A fost numit in mod extraordinar, dupa moartea lui Petre Ninosu inainte ca acesta sa isi termine mandatul de judecator al Curtii. Ninosu fusese numit de presedintele Iliescu, astfel incat nominalizarea a revenit noului presedinte. Lazaroiu a avut deci un prim mandat de inlocuire a lui Petre Ninosu, de doar doi ani, ceea ce a facut posibil un al doilea mandat, regular. Petre Lazaroiu a fost propus presedintelui de catre membrii societatii civile, zona reprezentata de Alina Mungiu Pippidi si Monica Macovei.

2. ION PREDESCU – PSD: fost senator PSD de Dolj si ministru al justitiei in Cabinetul Vacaroiu. In 2004 a fost numit in CC, fiind sustinut de catre Senat. Omul din spate: Nicolae Vacaroiu, pe atunci presedinte al Senatului. Mandatul sau expira in 2013.

3. ACSINTE GASPAR – PSD: fost om de incredere al lui Nicolae Ceausescu (pentru care conducea serviciul juridic al Consiliului de Stat, organul care redacta toata legislatia comunista), Gaspar a devenit deputat PSD de Valcea. Ulterior, a fost ministru pentru relatia cu Parlamentul in Cabinetul Nastase. A devenit membru al Curtii in 2004, numit de Presedinte. Personajele politice carora le datoreaza ascensiunea: Ion Iliescu si Adrian Nastase. Are mandat pana in 2013.

4. ASPAZIA COJOCARU – PSD: cu o biografie incarcata, fiind acuzata pentru colaborarea cu Securitatea si avand pe numele sau un scandal privind falsificarea unor diplome universitare (vezi Hotnews), judecatorul Aspazia Cojocaru nu a avut o activitate de om politic, dar presa a afirmat ca, pe linie de Securitate, a fost recrutata si coordonata de Rodica Stanoiu, cea care era Ministru al Justitiei la numirea Aspaziei Cojocaru. desemnarea ei la CC a fost facuta in 2004 de catre Camera Deputatilor. Mandatul ii exprira in 2013.

5. TUDOREL TOADER – PNL: Nu a fost membru de partid si a fost numit in CC de catre grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor. El a avut un prim mandat interimar, dat fiind ca a fost numit dupa demisia unui membru al Curtii, in 2006. Din 2007 detine propriul mandat, care va expira in 2016.

6. VALENTIN-PUSCAS ZOLTAN – UDMR: fost senator UDMR de Covasna, a fost numit la CC in 2007, fiind propunerea Senatului. Mandatul sau e valabil pana in 2016.

7. AUGUSTIN ZEGREAN – PDL: fost senator de Bistrita-Nasaud pe lista FSN, apoi PD, Zegrean a fost numit de presedintele Traian Basescu ca judecator la Curtea Constitutionala in anul 2007. Mandatul sau expira in 2016.

8. IULIA ANTONELLA MOTOC – PDL: Nu a avut o activitate de partizanat politic, dar este sotia ambasadorului roman pe langa Uniunea Europeana. Este singurul membru al Curtii Constitutionale care are experienta lucrand in domeniul unor organizatii internationale. Mandatul ei incepe in 2010 si va expira in 2017.A fost numita de Senat.

9. MIRCEA STEFAN MIHNEA – PDL: magistrat si universitar clujean, Stefan Mihnea nu are cunoscute activitati politice. A fost ales de Camera Deputatilor in 2010 iar mandatul sau e valabil pana in 2017.

Deci: PDL controleaza, incepand de astazi, 4 judecatori de la Curte; PSD a pierdut doi judecatori si mai are numai 3, PNL 1 judecator si UDMR 1 judecator. In termeni de majoritate, PDL si UDMR au, impreuna, 5 judecatori, ceea ce le confera o majoritate. Totusi, cum deciziile Curtii pot fi luate prin voturile a minim 7 judecatori (2 pot lipsi, intrunindu-se totusi plenul), pot exista si contexte in care PSD ar putea avea inca avantaj.

In alta ordine de idei, urmatoarele numiri la Curtea Constitutionala vor fi facute (daca nu vor exista demisii sau decese) in  2013, cand toti cei 3 judecatori numiti de PSD vor avea mandatul expirat. Ei ar urma sa fie inlocuiti de catre un alt judecator desemnat de Traian Basescu si alti doi judecatori desemnati de actualul Parlament. PSD ar putea pierde, in 2013, intregul control asupra Curtii Constitutionale.

De notat: Curtea Constitutionala, in perioada in care a fost controlata de PSD, a avut numeroase decizii controversate, viciate de politic. Totusi, abuzurile propriuzise, flagrante, au lipsit. Astfel, CC a refuzat sa anuleze alegerile prezidentiale din 2009, desi ele au fost contestate chiar de catre PSD. In alte contexte, cum ar fi suspendarea presedintelui Basescu, Curtea a avut raspunsuri confuze, capabile sa permita abuzul de putere al Parlamentului, dar fara sa justifice un asemenea demers.

Basescu si Radoi

Saptamana asta pe cine suspendam? Vreun fotbalist sau pe presedintele tarii? Si cate etape?

Au sosit noi inregistrari video? Ia sa-l sunam si pe Porumboiu, sa ne zica si el o parere! Domnu’ Porumboiu, va rugam sa nu inchideti!

In fotbal totusi lucrurile sunt cat de cat normale: cei care decid suspendarile sunt niste tipi (indivizi) care nu joaca. Daca in fotbal ar fi la fel ca in politica, jucatorii Rapidului ar putea sa suspende echipa adversa (Steaua, Dinamo) chiar in timpul derbyului. La pauza eventual, Copos s-ar putea duce la vestiarele oaspetilor si sa le spuna: v-am anulat golurile pe care le aveti in fata noastra si, mai mult, sunteti suspendati pentru restul meciului. Pentru restul campionatului. Pa! Sunteti retrogradati.

Badoi ar putea sa-i spuna lui Nicolita: nu ti-am putut da urechi, esti suspendat.

Totusi, cand e suspendat Radoi, nu ne scade nici ratingul de tara, nici macar indicele UEFA. Cand e suspendat presedintele, da. Leul va deveni mai usor in buzunar, preturile mai mari, creditele mai costisitoare, euro va redeveni vanat, casele mai scumpe iar masini vom putea cumpara doar de la Tariceanu. Toate astea nu se pot intampla cand e suspendat Nicolita, pe drept sau pe nedrept.ÂÂ

Daca jucatorul Basescu rupea piciorul vreunui adversar, suspendarea sa nu parea absurda. Dar Tariceanu si-a rupt singur piciorul, Gioana isi rupe singur picioarele iar UDMR e obisnuit sa mearga numai pe picioarele altora. Basescu a facut doar faulturi de joc. Nici macar de galben. De aici si pana la 322 de cartonase rosii, e mult. E imoral. E scarbos. Iar pe inregistrarile video se vede clar ca cel care a pus mana pe minge in careul Romaniei e jucatorul cu nr. 2, fundasul Tariceanu.

Arbitrii de la Curtea Constitutionala, despre care toti zic ca sunt cumparati de diferiti jucatori, au intervenit si ei dupa competente: centralul a aratat penalty, dar n-a spus pentru cine. Un tusier a aratat offside, altul a aratat gol. Arbitrul de rezerva a luat cartonasele rosii de la central si le-a dat jucatorilor, sa le imparta ei. Cam asta e viata politica.

Noi nu avem macar un fotbal curat. Suporterii se omoara, reporterii sunt ologiti, arbitrii au un standing de viata de om corupt, comisiile de disciplina numai ca nu poarta culorile cluburilor pe care le apara. Dar fotbalul nostru e incomparabil mai curat decat politica.

In politica, fluieraturile tribunei pur si simplu n-au contat niciodata. Dar nu mai conteaza nici macar fluierul arbitrilor straini.

Nicu Ilie

Publicat initial pe 19.04.2007 la adresa hrnicu.weblog.ro

Sa nu se revizuiasca! Primesc!

Sunt dintre partizanii lui Basescu, si nu de acum, de la referendum, ci de dinainte de a fi primar. Dar sunt impotriva modificarii Constitutiei. Nu faci o asemenea schimbare pentru un om. Anii cand se faceau legi supreme in stat pentru ca Iliescu sa ia al treilea, al patrulea, al cincilea mandat, sper eu ca au trecut. Nu conteaza ca Basescu nu vrea mandate in plus, ci prerogative in plus. Nu schimbi actul fundamental al tarii pentru un om.
Schimbarea Constitutiei ar fi oportuna pentru actuala, subliniez, actuala conjunctura. Dar si mai bune ar fi niste alegeri anticipate.
In alta ordine de idei, blocajul dintre cele doua institutii – parlament si presedinte – e bun pentru o tara imatura cum e a noastra, pentru o lume politica precara precum a noastra. Tentatia abuzului e permanenta pentru majoritatea politicienilor, nici nu poti sti pentru care dintre ei. Apoi sa nu uitam ca ai nostri nici n-au fost toata viata oameni politici – ci doar de cand “s-au ajuns”. Ei nici macar nu s-au nascut liberi – s-au nascut sub dictatura. Ei nici macar nu sunt pentru prima data intr-un partid politic – au fost in PCR. Nu putem sa le pretindem sa fie liberi, responsabili si profesionisti. Sau: le putem pretinde, dar nu ne putem astepta de la ei sa fie la inaltimea pretentiilor noastre.
Solutia, cred eu, nu implica schimbarea Constitutiei. Ea e buna cum e, tocmai pentru ca-i blocheaza pe toti sa aiba o putere prea mare. Singura mea nemultumire nu-i legata de Constitutie, ci de Curtea Constitutionala. Aceasta este o girueta politica, nu un organism care sa inspire incredere. Ea ar trebui sa vegheze si sa impiedice citirile abuzive ale Constitutiei, cum a fost si cazul “322?.
Rezum: nici republica parlamentara, nici prezidentiala, pentru ca ar insemna sa dam toata puterea intr-un singur loc si sa expunem tara la abuzuri necontrolate (acum cel putin sunt controlate). Ar trebui intarit si stabilizat ce avem: prin vot uninominal s-ar mai slabi puterea sefilor de partide si s-ar diminua combinatorica de culise care se bazeaza pe o singura realitate – aceea ca parlamentarii sunt simple masini de votat dispozitiile date de seful ierarhic. Apoi: Prin alegeri anticipate s-ar rezolva problema majoritatii parlamentare a guvernului (pe de o parte) si faptul ca parlamentul este in conflict de optiuni cu populatia (pe de alta parte). Si prin nu stiu ce tehnica s-ar imbunatati calitatea Curtii Constitutionale iar legea suprema ar fi scutita de tot felul de tertipuri, chichite si trucuri avocatesti.