Tag Archives: cultura

Mari bloggeri ai tarii: Catalin Sturza

O cronica a blogurilor lui Catalin Sturza nu e ceva nou pe vreunul din blogurile mele. Am mai scris despre el pe vremea cand era un blogger activ, nu ca acum, cand posteaza un articol de Pasti, unul de Inaltare (nu stiu prea bine cand pica, insa cred ca n-a trecut si sper ca Sturza va posta pana atunci un articol; altminteri va trebui sa reeditez acest text cu formula “unul de Pasti, unul de Craciun).

C. S.Au trecut asadar vremurile in care Catalin Sturza pastorea 5 bloguri si-un twitter, la fel ca si cele cand pe twitt facea revolutii democratice prin diverse tari ale lumii, cum ar fi Moldova. Acum din reteaua sa mai fac parte 3 bloguri, momentan mai putin lungi si momentan mai mult late: unul pe persoana fizica, la Catalin Sturza.ro, Blog de jurnalist cultural; unul in reteaua de la Radio Romania, CulturaNet, unde publica editoriale si avanpremiere ale editiilor emisiunii sale de cultura digitala gazduita de Radio Romania Cultural; in fine nupriviacum, primul sau blog de pe wordpress care mai ramane in vigoare doar din motive sentimentale.

Cateva date biografice despre Catalin Sturza:

1. La Multi Ani, Catalin! (pentru ca azi sau ieri implineste 30 de ani);

2. Succes cu doctoratul si termina odata cu el! (e pasionat de literatura fantastica, Tolkien, chestii, si inteleg ca tema lucrarii de doctorat are habar de asta);

3. Servici usor! (recent si-a mai luat un job si la editura Curtea veche, pe care il adauga la colectia sa de contracte de munca si colaborari, din care mai fac parte Revista Cultura si Radio Romania Cultural);

Pe vremuri a mai prestat ca profesor de romana in scolile romanesti (un singur sezon), a lucrat la ICR, TVR si RRC, a colaborat cu Hotnews, cu edituri mari si mici, a scris cronica de carte, de film, de site, a facut traduceri, interviuri, a fost citat de nume mari din cultura si business, a fost dat la bac, ca subiect la romana-oral.

catalin-sturza

Linkurile prezente pe siteul lui Catalin Sturza il plaseaza intr-un cerc de prieteni din care fac parte: Robert Balan, Dorin-Liviu Bitfoi, Alex Radu, Mihai Fulger, Terorista, Tymos, Adrian Raspopa, echipa blogului Cultura (Mihai Iovanel, Teodora Dumitru), Florin Lazarescu, Rozana Mihalache, Florin Lazarescu, Paul Sandu, Gramo, Carmen Holotescu si, ultimul pe lista, cu voia dvs, cum zicea un personaj, EU.

Mari Bloggeri ai tarii: Cristian Teodorescu

http://wansait.com/tranzit/wp-content/uploads/2010/03/4.jpg Cristi Teodorescu a descoperit blogosfera in interes de serviciu, cu vreo 3 ani in urma cand, ca sef al sectiei de cultura de la Cotidianul, i s-a creat un blog inclus in reteaua de editorialisti ai publicatiei Realitatea-Catavencu.

Stilul nervos, succint, penetrant, ironic, capacitatea de a veni cu informatii noi si de a lucra articole elaborate si scurte in acelasi timp, pe care Cristi Teodorescu si-o rodase prin presa scrisa, cum de-o pilda fusese rubrica lui din Romania literara, l-a transformat intr-un blogger cu un rapid succes de public. Se poate spune ca Teodorescu fusese blogger toata viata, numai ca n-avea mare habar despre asta. El credea, pur si simplu, ca asa ceva s-ar numi “eseistica”.

Zonele de interes si de competenta pentru Cristian Teodorescu sunt politica si literatura. El insusi un scriitor marcant al perioadei contemporane, cu un roman fragmentar, “Medgidia”, care domina piata literara din 2009, Cristian Teodorescu are si o cariera impresionanta de gazetar si de jurnalist cultural. Dupa ce a facut parte din grupul junimist al lui Ovidiu Crohmalniceanu si a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, el s-a remarcat ca jurnalist la Scanteia Tineretului. Dupa ’90  talentele sale de publicist au fost valorificate si din postura de corespondent BBC, de redactor sef al revistei Cultura (la ICR), de director al editiei romanesti a publicatiei franceze Le monde diplomatique.

Blogul sau face parte din reteaua Voxpublica, sustinuta de grupul Realitatea-Catavencu, si poate fi citit la adresa http://voxpublica.realitatea.net/teodorescu.

Articole populare pe blogul lui Cristi Teodorescu:

  • Următoarea şedinţă de guvern, la Maglavit! (628 vizualizări)
  • UPDATE: Cristi Teodorescu are inca un blog, in reteaua de bloguri Catavencu. El poate fi vazut la adresa teodorescu.catavencu.ro. In acelasi timp, isi pastreaza blogul de pe VoxPublica.

    Mari Bloggeri ai tarii: Mihai Iovanel

    http://wansait.com/tranzit/wp-content/uploads/2010/03/viviana_03_dimineata_iovanel.jpg

    Mihai Iovanel este blogger de cativa ani, numai ca nu are un blog personal.

    Unul dintre cei mai activi si mai penetranti critici literari “de ultima generatie”, unul din cei doi copii-teribili ai criticii (alaturi de Marius Chivu), Iovanel are o privire limpede, dura si lipsita de complexe care i-a adus numeroase polemici in “sanul literaturii romane” si a atras asupra lui numeroase atacuri resentimentare. De asemenea, articolele lui din revista Cultura si de pe blogul revistei provoaca reactii vii si genereaza comentarii, cele mai sensibile topicuri fiind cele legate de literatura noua si de critica veche, dar si cele cu substrat politic, Iovanel fiind unul dintre rarii tineri intelectuali de stanga.

    Ca jurnalist cultural, numele lui Mihai Iovanel este legat de revista Cultura, Adevarul literar si artistic, Gandul, cuprinzand cel mai adesea cronici de carte si articole de teorie si interpretare culturala. Ca blogger, Iovanel este legat de blogul revistei Cultura, unde semneaza atat in nume propriu cat si sub pseudonimul colectiv Cultura.

    Implicat in activitatea Academiei Romane, si in proiecte ca Dictionarul Genaral al Literaturii Romane, Mihai Iovanel este perceput ca fiind un apropiat al fostului presedinte al Academiei, Eugen Simion. Alte personalitati apropiate de Iovanel sunt Daniel Cristea-Enache, Teodora Dumitru, acad. Augustin Buzura, Catalin Sturza, Florina Parjol, Cristian Tudor Popescu si Andrei Terian. Dintre personalitatile cu care a polemizat sau la adresa carora a avut articole (intens) critice se remarca Nicolae Manolescu, Carmen Musat si Marta Petreu.

    Huminternetul sau Despre cum e cu putinta ceva vechi

    articol publicat in revista Cultura, in dosarul Internet pentru literatura.02. Vezi si blogul revistei
    Tema dosarului este modul in care literatura poate coabita cu internetul, ce are de facut, ce dificultati si oportunitati pentru piata de carte au aparut in contextul noilor tehnologii.

    Unu la mana: literatura poate fi servita de noile arte, nu e in mod necesar victima. Zilele astea, seria Twilight a devenit best sellerul mondial, cu un suport film si new media impresionant. Sigur, vorbim de un alt fel de literatura.

    In ceea ce priveste productiile de arta literara, ar fi absurd sa ne dorim ca vreo opera sau site cu productii literare sa tina primul loc in trafic.ro. Nici pe hartie, publicatii ca Literatorul sau Ramuri nu s-au batut vreodata cu Gazeta sporturilor sau Cancan.

    Obiectiv vorbind, cartea de hartie are multe lucruri sa reproseze internetului. Dar criza ei nu a inceput cu Apple sau Bill Gates iar problemele ei de adaptare sunt numeroase si greu de solutionat. In mod paradoxal, ceea ce ucide cartile este chiar iluminismul pe care ele, candva, l-au provocat. Democratizarea societatilor, alfabetizarea in masa si tehnologiile de entertainment, propunand o cantitate uriasa de opere de o intensivitate diferita, au dus la portionarea pe nise din ce in ce mai destructurate a publicului de carte. Si mai nociv a fost acel efect al antiimperialismului care a stipulat ca superioritatea culturii franceze in fata celei malgase e o prejudecata si ca perspectiva culturala trebuie sa fie una egalitarista. Efectul naspa a fost ca orice subcultura a capatat acelasi respect si acelasi disrespect in cadrul populatiei modale si ca a disparut chiar aspiratia spre intensivitatea culturala. O doamna Bovary azi nici macar nu mai incearca sa imite vreun orizont de cultura sau civilizatie, ei fiindu-i suficienta cultura-manea din care provine.

    Un alt suport de care se bucura cartea, pe langa respectul public, era cel al mecenatelor. Aruncata intr-o economie de consum, pusa in Kaufland intre reviste glossy si papetarie, cartea este un ostatic de lux cazut cumva intre curba cererii si cea a ofertei. Ea nu este capabila, si nu poate fi, sa se intretina economic fara ajutorul stipendiilor de care a beneficiat de pe timpul lui Virgilius si pana la Sadoveanu si Preda.

    Ca importanta, abia al treilea suport al cartii este hartia. Abia aici, abia pe acesta il poate sau nu il poate inlocui internetul, CD-ul, DVD-ul, LCD-ul. Iar abundenta de initiale tehnice care a invadat spatiul public a adus alte probleme specifice, greu solubile si ele. Primul ar fi dificultatea protejarii dreptului de autor. Internetul, asa cum e el azi, e un gigantic folclor. Nici macar colosi economici ca Ted Turner sau MTV nu isi pot proteja satisfacator drepturile intelectuale pe care le detin. (Bube in legislatia internationala, plus un posibil conflict cu drepturi ale omului, nu detaliez). Cum ar putea un debutant sa se protejeze impotriva piratarii?: doar producand chestii prea putin interesante, care nu merita piratate.

    Problema doi cu suportul digital este vizibilitatea. Mediile digitale sunt ca niste animalute sepia: dotate cu inteligenta, colorate cand cameleonic, cand strident, capabile de multe lucruri surprinzatoare dar cu un creier greu de localizat si lipsite de coloana vertebrala. Google este in acest moment singurul vehicol mondial si singura calauza in transbordarile dintr-o parte in alta a internetului. Dar nici Google nu este o coloana vertebrala, ci un intestin al marelui organism tentacular. Toate directionarile SEO (ale motoarelor de cautare si ale Google care este cel mai cel) sunt unele de analiza cantitativa a traficului inregistrat. Nimic despre valoare, nimic despre calitatea umana a utilizatorului. Orice posesor de calculator e un vot. Iar in lipsa unei interpretari inteligente si axiologice a traficului (o sa scriu o chestie rautacioasa), tehnologia se poate reproduce doar pe ea insasi, nu poate produce valoare. Ca sa punctez mai clar rautatea: tehnica e o cutie craniana, nu un creier.

    Cum ar putea capata vizibilitate o mica productie intelectuala? Cum s-ar putea ea distinge ca un nucleu de interes in acest internet nevertebrat si locuit de prosti? Singurul raspuns posibil in acest moment este: prin cartelizarea celor interesati de valorile clasice, printr-un Huminternet (Human Intelligence Internet), un net selectat (credibil) de oameni. Doar prin concentrarea interesului, masa de oameni interesati de literatura poate deveni relevanta si din punct de vedere SEO, iar artele pot capata (o oarecare) vizibilitate. Posibilitatea e insa una prea putin practica, dat fiind ca o asemenea cartelizare nu ar tine cont de criterii estetice, generatii, interpretari, bisericute, cercuri.

    Asta la o analiza programatica. La o analiza tehnica, vad ca literatura si artele traditionale subutilizeaza toate debuseele de care ar putea beneficia, fie ca e vorba despre unelte tehnologice sau economice: ratingul superior acordat de motoarele de cautare siteurilor din categoria arta-cultura, sponsorizarile din partea marilor, micilor companii si ale persoanelor particulare, existenta unor organisme seculare ca ministere, muzee, biserici si institute. Chiar daca e mic, avantajul etatist creat pentru cultura ar putea fi unul semnificativ daca el n-ar fi consumat in naivitati economice, sterilitati tehnice si fripturisme.

    Am pastrat pentru final un aspect de analiza programatica. Este vorba de dispretul oamenilor de cultura pentru, cum ar zice Harry Potter, “incuiati”. Cultura si arta, cartile, ideile, nu mai pot alege sa stea intr-un loc al lor, pe un piedestal de unde sa vina sa le ia unul si altul, cine ajunge sau trece pe-acolo. Ideile trebuie sa aiba o atitudine proactiva. Trebuie gasite si trebuie inventate punti cu populatia modala fara de care parnasianismul actual nu e numai falimentar, ci si vicios. Pentru ca daca ideile se substrag din uman, refuza sa serveasca umanul, e un colaps al civilizatiei, nu doar al culturii.

    Ca sa raspund intr-un final si temei acestui dosar despre cum internetul poate ajuta literatura: portaluri culturale credibile (unul-doua bucati), incurajarea unor platorme mai protective cu drepturile de autor (ex. e-paper), coalizarea unor publicatii din nisa culturala (rivale in interiorul ei), promovarea unei etici financiare (reguli de buna purtare, cum ar fi un click pe reclama de pe siteurile culturale). Plus pasi facuti si maini intinse spre populatia modala, in special spre adolescenti.

    Si acum un “the end” sententios: cartea de hartie e dusa. Obiectual si functional, ea e legata de nevoile sociale ale evului mediu (pe care le-a reflectat Guttenberg) si de posibilitatile tehnice ale primei industrializari. Cartea va fi peste 20 de ani ca un timbru sau ca un talger de argint: un obiect gustat doar de colectionari. Se va vorbi atunci despre arta tipografica. In ceea ce priveste arta literara, singura ei sansa e gasirea unei cai de a coabita cu internetul.

    NICU ILIE, DTP, jurnalist, webmaster

    vezi toate materialele din cadrul acestui dosar: partea 1, partea 2

    Ziare si reviste cu litera F

    Revista Cultura

    http://revistacultura.ro/inacestnumar.jpgSite oficial: www.revistacultura.ro

    Blogul revistei: www.revistacultura.ro/blog/

    Saptamanal cultural editat de

    • S.C. Media Casa Press S.R.L., parte a trustului INTACT. Presedinte: Camelia Voiculescu
    • si Fundatia Culturala Romana

    S. C. MEDIA CASA PRESS S.R.L.
    Director General: Gabriela Vranceanu Firea
    Director Executiv: Radu Preda
    Director productie: Sorin Stoian

    Redactor-sef: Augustin Buzura
    Redactor-sef adjunct: Angela Martin
    Secretar general de redactie: Cristina Rusiecki
    Redactori: Catalin D. Constantin, Daniel Cristea-Enache, Teodora Dumitru, Mihai Iovanel, Cornelia Maria Savu, Catalin Sturza, Andrei Terian
    Layout: Nicu Ilie
    Tehnoredactare: Ionescu Maximilian George, Carmen Corbu (Dobreperun Media)
    Corectura: Nina Pruteanu, Olga Sandu
    Assistant Manager: Valeria Pavel

    Redactia: Calea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucuresti,
    Tel.: 021 318 81 06/2310
    Fax: 021 318 81 06/2311
    e-mail: culturafcr AT yahoo.com, culturafcr AT gmail.com

    UPDATE: Din 2012 sprijinul editoarial al SC MEDIA CASA PRESS si al Trustului de Presa “INTACT” a fost retras, iar revista Cultura este editata exclusiv de Fundatia Culturala Romana

    Test de inteligenta sau cultura? Ghici ce e?

    Poza asta am primit-o insotita de urmatorul text:

    Continue reading Test de inteligenta sau cultura? Ghici ce e?