Tag Archives: constitutie

Supra-statul, made in Europe

Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume.

Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake
Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake

Europa la a doua tinerete

UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe capitole detine primul loc in lume si o moneda consolidata si in plina ascensiune – Uniunea Europeana a reusit sa readuca Europa pe o pozitie de forta dupa ce in ultimii 50 de ani evolutiile eonomice cele mai importante erau inregistrate la Washington, Tokyo sau in tarile exportatoare de petrol.

In timp ce americanii mai vorbesc inca de lumea veche si lumea noua, UE tocmai incearca sa devina cel mai nou stat din lume: isi pregateste o constitutie, intentioneaza sa aiba un singur minister de externe si doreste constituirea unui corp militar comun. Adaugati asta la situatia economica si veti obtine un subiect neplacut la Washington.

Pentru unii americani, indeosebi din sfera financiara, constituirea Uniunii Europene a aparut ca fiind o succesoare a Uniunii Sovietice: adica un rival al SUA. Inca de la primele eforturi a aparut clar ca noua Europa va refuza sa navigheze in siajul Washingtonului si ca va avea o capitala conventionala la Bruxelles si doua capitale politice, la Paris si la Berlin. Pozitia particulara a Marii Britanii, angajata doar partial in UE (mentine inca lira sterlina ca moneda nationala) in timp ce este cel mai intim stat al SUA (cele doua tari detin unitati militare si tehnologii de razboi comune) a facut ca Oceanul Atlantic sa fie o frontiera mai putin impermeabila si mai putin distincta.

Acelasi rol l-a jucat in ultimii ani si NATO care, pe harta vorbind, pare o reuniune a SUA si UE. Capitala e in Europa dar, prin statut, conducerea este dominata de americani. Din acest motiv, in timpul lui De Gaulle, Franta a si parasit pentru un timp alianta. Creata impotriva lui Hitler si a lui Stalin, Alianta Nord Atlantica traverseaza o criza de personalitate: nu gaseste nici un adversar clar impotriva caruia sa faca planurile de lupta. In ultimii zece ani NATO se extinde si aplicatiile sale se desfasoara cu adversari ipotetici. Multi dintre fostii adersari sunt acum tari membre.

In realitate lucrurile nu sunt nici atat de clare nici atat de dramatice ca in analiza. Dar tensiunile exista si daca ar exista un domeniu al psihologiei istoriei, doctor Freud al Capitalelor ar vorbi despre un complex al superioritatii si inferioritatii, abil disimulat prin sintagmele “lumea veche” si “lumea noua” prin care fiecare om politic intelege ce vrea.

(material publicat pe print in “Imaginea Romaniei” si lansat web in siteul nicuilie.eu/tigara/)

Curtea Constitutionala, o criza politica la pachet

Din punct de vedere constitutional, aproape toti romanii, inclusiv politicienii si judecatorii, suntem declarati analfabeti. Acesta este pe scurt mesajul transmis de existenta unei Curti Constitutionale. Altfel formulat: avem o Constitutie, un text de lege sfant ca Biblia pentru o natiune. Dar ea trebuie citita, ca Torra, numai de catre cei care pot decide prin interpretare ce scrie si ce nu scrie in ea.
Curtea Constitutionala nu este o inventie romaneasca. Toate statele au asemenea instante supreme care isi pot da cu parerea asupra Constitutiei. In America Amendamentele sunt asemenea surse de drept constitutional stabilite in instanta, in procese contra textului suprem. Curti constitutionale gasim si in statele germane, cu aceeasi mentiune ca membrii sunt juristi de cariera, promovati prin mecanisme profesionale, nu pe suport politic. In Austria, organismul similar este o institutie ceu 80 de functionari, dintre care doar unul este politician.
Nici macar asta nu au inventat romanii: CC controlata politic. De fapt sistemul romanesc este un import nefericit, sinmplificat si mai nefericit, al modelului din Franta. Nefericit pentru ca pune prea mare accent pe numirea politica. In fapt toti membrii sunt numiti politic de catre cele doua camere ale Parlamentului si Presedinte, pe o durata de noua ani, deci dubla fata de un mandat legislativ. Membrii sunt desemnati in cascada, cate trei la trei ani. Rezultatnta este ca peste 6 ani in CC majoritatea o vor avea judecatorii numiti de puterea de azi, desi majoritatea politica se va fi schimbat pana atunci. La fel, pana la anul trecut majoritatea o aveau judecatorii numiti in urma cu 6 ani, de catre PSD care, desi a pierdut puterea inca din 2004, a controlat CC pana in 2010. CC devine astfel un Parlament rezidual in care sunt reprezentate pana la 9 ani partide iesite din jocul puterii. Aceasta este o criza politica “la pachet” intrucat CC se manifesta, in practica, dincolo de prevederea teoretica a independentei politice a judecatorilor, ca o obstructie permanenta a deciziei parlamentare daca reflecta o realitate politica desueta, fie un mecanism de validare automata a legilor guvernului daca membrii CC sunt numiti recent.
Problema este ca “interpretii” de la CC nu citesc doar Constitutia, ci si alte surse de drept constitutional, precum sentinte ale tribunalelor internationale, tratate internationale sau legi interne care sunt uneori contradictorii. Asftel ca orice decizie a CC poate fi argumentata cu surse, chiar si deciziile contradictorii pe spete similare sau lipsa de decizie, ca in cazul suspendarii lui Basescu. Constitutia, la randul ei, este alterata fara a trece prin Constituanta sau printr-un referendum iar partidele folosesc Curtea doar ca pe un soldat din razboiul total de pe campul politic.