Tag Archives: bani

Vreti un euro cu 5 lei?

Daca nu, dati-l jos pe Ponta!

Miercuri vin primele sanctiuni de la Uniunea Europeana. Monitorizarea justitiei si raportul asupra acesteia, prin asa-zisul “mecanism de colaborare” nu are cum sa iasa bine pentru Romania, cu atat mai putin cu cat guvernul Ponta si sa vrea nu mai are timp sa scoata abuzurile din Legea Referendumului si cele la adresa Curtii Constitutionale. Raportul il va prinde pe Ponta cu abuzurile pe masa.

FMI si UE au amanat pentru dupa referendum vizita in Romania. Agenda celor doua institutii cuprinde acorduri foarte stricte, iar amanarea poate aduce in sine restrictii la adresa modului cum Bucurestiul poate dispune de linia de credit din acordul cu FMI. Semniicatia acesteia poate fi maxima in cazul unei explozii a cursului de schimb, mai ales in conditiile in care tara trebuie sa si ramburseze bani din imprumuturile precedente.

Moodys a retrogradat Romania si i-a aplicat eticheta “credit negativ”. Cumulat cu declaratiile unor experti financiari din Londra si New York – presedinti de banci si de trusturi de investitii – care au pus diagnosticul ca leul va continua scaderea accelerata atat timp cat Romania va avea probleme de credibilitate, prognozele asupra monedei nationale au devenit pur si simplu imposibile. Este plauzibil un euro cu cinci lei chiar si inainte de referendum. Mai mult, leul putea sa atinga deja aceasta valoare dar nu a facut-o doar pentru ca e perioada vacantelor, iar circuitele financiare sunt mult mai reduse. Investitiile straine insa isi vor continua exodul. Ponta, chiar si cu Florin Georgescu alaturi, este complet incapabil sa dea un mesaj de continuitate, de credibilitate si de seriozitate. In ciuda unor prime discutii cu FMI in care a promis ca va continua termenii acordurilor precedente, toata lumea stie ca nu intentioneaza sa o faca si ca acele prime discutii au fost pentru a temporiza. In mod real, conform tuturor declaratiilor si angajamentelor politice pe care le-a facut catre proprii alegatori si catre sponsorii sai, el va ruina programul de insanatosire economica a Romaniei si va declansa inevitabil crize grave pe cursul de schimb.

Daca Ponta va rezista pana in toamna, Romania se va afla in situatia unei tari care isi spoliaza economia pentru razbunari politice si revanse. Inflatia si cursul de schimb vor fi mancat demult toate cresterile de pensii si de salarii promise. Este interesant cand vor vedea proprii sai alegatori ca au fost prostiti. Au remarcat deja asta? Vor vedea abia in toamna, cand cutitul le va ajunge la os? Sau se vor incapatana pana in primavara viitoare, cand falimentul tarii va fi complet?

Comunismul pentru minori. Ghidul presei nostalgice

O colectie de presa comunista pentru copii a fost recent publicata in mai multe articole de pe blogul lui aliulian de pe wordpress. Sunt prezentate publicatiile:

PIONIERUL: 1949-1953 | primul numar apare duminica 12 iunie 1949 | gazeta organ a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc [dupa modelul sovietic Pionir] | aparitie saptamanala | pret: 3 lei | format broadsheet, tiparita pe hartie de ziar, la 2 culori | pe langa propaganda aferenta, publica poezii si proza scurta, reportaje si informatii despre viata pioniereasca, jocuri logice si probleme de matematica  | ultimul numar 11 (199) apare pe 19 martie 1953 iar din 26 martie isi schimba numele in SCANTEIA PIONIERULUI (tot dupa model sovietic >> Pionierscaia Pravda). Detalii si ilustratii din Pionierul

SCANTEIA PIONIERULUI: 1953-1967 | primul numar a aparut pe 26 martie 1953 [ca numerotatie nr. 12 (200), in continuarea revistei PIONIERUL] | aparitie saptamanala | pret: 15/30 bani | format broadsheet, tiparita pe hartie de ziar, la 2 culori | 4/8 pagini | in septembrie 1967 SP isi inceteaza aparitia, ultimul numar 38 (1134) a aparut pe 20 septembrie 1967, in locul sau si CRAVATEI ROSII  aparand revista CUTEZATORII. Detalii, coperte si ilustratii din Scanteia pionierului

CRAVATA ROSIE: 1953-1967 | primul numar a aparut pe 1 aprilie 1953 [ca numerotatie nr. 7, in continuarea revistei LICURICI | aparitie bilunara | 24 pagini alb negru + 1 culoare | Format A4 | din mai 1954 devine lunara si trece la 32 de pagini  | revista a “pionierilor si scolarilor” editata de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc | in mai 1957 [numarul 6] aniverseaza 10 ani de la aparitie | In octombrie 1967 Cravata Rosie dispare, in locul sau si al ziarului Scanteia Pionierului [anterior Pionierul]  aparand revista CUTEZATORII Detalii despre Cravata rosie

LICURICI: prima revista pentru copii [din perioada comunista]; 1947-1953 | primul numar a aparut pe 12 aprilie 1947 [ironic, de Paste] | aparitie saptamanala | 16/20 pagini | apare pana in 1953 [18 martie] cand isi schimba denumirea in CRAVATA ROSIE [pe 1 aprilie 1953] 1949: de la nr.  101 isi schimba subtitlul in “revista scolarilor”, iar de la nr. 132 apare ca editor Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor  | in noiembrie 1949 apare doar un singur numar  [132 / 7 noiembrie] iar de la nr. 133 frecventa devine bilunara | 1950:  de la nr.  146 subtitlul  este “revista pionierilor si scolarilor” | 1951: are numerotare dubla, adica continua si vechea numerotare: 1(159)-24(182) | Licurici va fi insotita si de un supliment : “Jurnalul copiilor” devenit apoi cu titlul “Biblioteca Licurici”. Detalii Licurici

STIINTA si CULTURA: 1949-1954 | revista editata de Societatea pentru raspandirea stiintei si culturii | aparitie lunara | in 1954 din comprimare SC si STIINTA SI TEHNICA pentru TINERET apare mult mai cunoscuta si longeviva STIINTA si TEHNICA. Detalii despre “Stiinta si Cultura”

Inflatia ca nano-revolutie


Poti face revolutie cu oameni in strada, cele mai spectaculoase revolutii asa sunt. Cu raniti, cu eroi si martiri. Sau poti face revolutii cu tipografia de bani. Aceste revolutii nu sunt spectaculoase, abia daca fac cateva titluri in publicatiile specializate, dar sunt cele mai numeroase.
Inflatia intr-o economie este definita ca exces de moneda fata de bunurile a caror tranzactie trebuie sa o mijloceasca. Are curbe, din punct de vedere economic, are proceduri, are mecanisme, are diagnoze si prognoze.
Interesanta cu adevarat este doar din punct de vedere social.
In mod normal, “pe economic”, este considerata un viciu al monedei, un defect structural care intervine in circulatia marfurilor pe niste disfunctionalitati ale pietei, pe incapacitatea de prognoza a acorilor economici sau pe nevoia guvernelor de a crea si finanta deficite. Indeobste statul, care este actorul economic care emite moneda, este creditat cu controlul inflatiei si deflatiei, lucru nu intotdeauna adevarat.
Ca mecanism, intr-o explicatie “pop”, inflatia functioneaza astfel (caz limita, cu titlu de exemplu): o economie produce 100 de bunuri cu valoarea “naturala” de 1000 de monede si mai tranzactioneaza capitaluri (imobiliare) in valoare naturala de 500 de monede. Pe piata ar trebui sa existe 1500 de monede prin care sa se efectueze toate tranzactiile. Numai ca la aceste valori, de unu la unu, nu se fac tranzactii, toti proprietarii de bunuri/imobile avand tendinta de a-si supraevalua proprietateatea si de a cere 2 monede pentru o valoare unitara naturala. Pe piata apar asadar si 3000 de monede prin care tranzactile se efectuaza la pretul vizat. Avem o inflatie de 100% si fiecare moneda valoreaza asadar doar jumarte din valoarea ei nominala. La acest palier inflatia este strict o chestiune contabila si moneda actioneaza omogen asupra tuturor marfurilor tranzactionabile. In mod real inflatia nu actioneaza omogen. Pe piata reala apar doar 500 de monede noi care actioneaza diferit asupra bunurilor si capitalurilor, facilitandu-le pe cele mai volatile si “devalorizandu-le” pe celelalte, cel emai expuse fiind capitalurile.
Inflatia e un lucru bun intr-o societate. Desi finantistii vorbesc adesea despre moneda in exces ca fiind “moneda rea”, ei sunt constienti ca pe o piata cu un echilibru perfect tranzactiile ar fi sporadice. In actuala criza economica ceea ce nu functioneaza este exact aceasta “suprafinantare” efectuata de state si banci. Fara moneda in exces, economia devine statica, promisiunile de cumparare/dobanzile prea mici sau prea mari, iar circuitul economic si social tinde spre consolidare a valorilor economice si deflatie.
In mod real, desi statele concep “strategii de lupta contra inflatiei”, inflatia este incurajata in mod permanent si se vizeaza doar stabilizarea ei in limite considerate tolerabile din punct de evdere economic si social. Prin inflatie castiga toti actorii economici activi si pierd toti cei statici. Iar activitatea inseamna, atat in filosofia economica, cat si in cea pozitivist-sociala, progres. Inflatia este asadar mecenismul prin care se dez-osifica o societate, sunt penalizate mostenirile si imobilizarile de capital si sunt valorificate si incurajate tehnologiile si tehnicile economice noi, inclusiv clasele si grupurile sociale prin care acestea se produc. Este, strict teoretic, o mini-revolutie sociala, o nano-revolutie indreptata impotriva establishmentului si a tendintelor acestuia de a deveni inert economic si conservator. Cu cat o economie este mai omogena, “mai perfecta”, cu atat aceste efecte sociale se produc mai eficient, eliminand, ca in SUA, necesitatea unor revolutii “catastrofice” in care decontarile economice de valoare sociala sa se produca intr-un stadiu unic si violent.

sursa foto: royalty free arhivafoto.ro

Jurnalistii, calaii presei scrise

Presa scrisa se afla in plina disolutie. Bugetele de publicitate pentru presa scrisa sunt la sfert fata de acum 2 ani. Alte surse de finantare (cum ar fi vanzarile directe) nici n-au contat prea mult vreodata, avand in vedere ca banii de la firmele de difuzare se iau dupa luni si ani de zile, in niste conditii complet nefavorabile ziarelor si revistelor. Contributiile directe, publicitatea mascata, subventiile guvernamentale si di partea oamenilor politici/oamenilor de afaceri, (toate acestea alcatuind latura obscura din finantarea presei) alcatuiesc de regula mai mult de jumate din bugetul anual al unei publicatii. In 2010, an lipsit de miza electorala si grevat de criza economica, acestea pur si simplu s-au evaporat.

Presa scrisa e in plina disolutie iar ce ma mira pe mine e ca multi jurnalisti se mira ca se intampla asta. Privesc fenomenul ca pe ceva exterior, ce li se face. In realitate este efectul logic al lipsei de deontologie si de profesionalism. Nu poti sa torni lături pe gatul cititorilor si sa ai si pretentia ca acestia sa dea bani pentru asta. Lipsa deontologiei este cea care a dus la scaderi remarcabile ale tirajelor in ultimii ani, constant, indiferent ca Romania se afla in crestere economica si ca retetele financiare erau pe crestere. Tirajele au scazut continuu, de la cateva sute de mii pe editie, cu un deceniu in urma, la cateva zeci de mii de exemplare. Vorbim de asa-zisa presa “Q”.

Tot mai multe stiri mediafax, abia cosmetizate (cu un continut 80% identic in toate cotidienele si saptamanalele), tot mai multa opinie violenta (nu spun pamflet, pentru ca prea putini au condei pentru asta), tot mai multa dezinformare, anchete-lisaj si manipulare. Nu e caracteristic doar presei scrise, ci si televiziunii. Dar televiziunea are cel putin avantajul de a fi gratuita. Daca pentru cititor/spectator/consumator de informatie singura varianta e de a fi dezinformat, cel putin sa primeasca “dezinformatia” pe gratis.

Falsele stiri, falsele evenimente, falsele probe prind intr-o prima instanta, pot chiar sa determine atitudini politice, dar cel care le-a lansat plateste in cele din urma. Asta e situatia presei scrise.

Informatia din patru surse a fost inlocuita cu informatia “pe surse”, deci anonima si neverificabila. Accentul pus pe informatii nu tine cont de agenda publicului, ci de aceea a publicatiei.

In practica, codurile deontologice functioneaza exact pe dos. Viata privata? – e mult mai savuroasa decat cea publica! Adevarul? – e o simpla fictiune, falsificabila, filosofii au dovedit-o! Minori legati de infractiuni? – poate nu e tocmai kusher sa prezinti asa ceva, dar publicul cere. Amanuntele morbide? – la fel. Un om e infractor doar cand justitia a spus-o? – cu justitia din Romania asta dureaza ani si nu poti avea atata rabdare. Cand o personalitatea injura sau insulta sau face mishto de o alta personalitate parca nici nu mai e nevoie de raspunsul celeilalte – decat daca si ea raspunde in acelasi limbaj. Nu in ultimul rand: stire fara exprimarea opiniei autorului? – ce e aia? – cine a mai vazut?

Ce vreau sa spun: nu in toate cazurile e vorba 100% de rea-vointa din partea jurnalistilor. In unele cazuri e doar prostie sau ignoranta. La urma urmelor, nici macar jumate din jurnalisti nu au studii de specialitate. Chestia e ca toate astea se aduna si – cu televiziunea gratuita in spate si internetul gratuit in  fata – presa scrisa se scoate singura din joc daca nu e in stare sa-si creeze un loc si o pozitie pe care sa le garanteze prin profesionalism.

Bani pe net – basic: Scrii articole si vinzi benere publicitare

Cel mai bine e ca inainte sa te apuci de asta sa iti faci un trust media si sa angajezi cateva zeci de redactori care sa lucreze pentru tine. Asta pentru ca ai nevoie de un trafic gigantic.

In momentul real, castigul mediu pe internetul romanesc, conform cifrelor raportate de cumparatorii de publicitate si conform unor auditari independente, este de cca 3,5 lei pe mia de vizite. Cifra e o medie a domeniului de afaceri, nu neaparat una la care se fac tranzactiile. Ea se obtine din impartirea cifrei de 20 de milioane de euro, la cat este estimata piata publicitatii in Romania per an, la cele cca 460 milioane de afisari pe saptamana. Basic: sunt doua forme de plata, CPM si CPC. La acestea se adauga multe alte tehnici, cum ar fi Flat Fee.

Note: piata nefiind una reglementata, dimensiunile ei sunt estimate cu marje mari. Astfel, exista sume de bani obtinute ca sponsorizari etc., nerelevate in datele oficiale. Nota 2: exista foarte multe siteuri de limba romana, unele cu un trafic consistent, care nu sunt monitorizate de auditorii de trafic. Nota 3: publicitatea online reprezinta doar o mica fractie din totalul veniturilor generate de internet si la care pot participa proprietarii de siteuri web (despre celelalte, in articolele care vor urma). Nota 4: majoritatea siteurilor nu vand publicitate.

Ca o concluzie: dealurile se fac in mod real la tarife nete cuprinse intre 0,5 lei si 5 euro, in functie de targhetarea siteului, calitatea vizitelor, agentia de publicitate, corporatia din care face parte, pachetul de servicii publicitare in care este inclus (ex. aparitii tv, aparitii radio si virale online), durata campaniei.

Nota esentiala: vanzarea directa de publicitate catre companii nu este ceva pe care sa te poti baza. Toate siteurile mari lucreaza cu agentii de publicitate. Pentru a fi luat in portofoliul acestora, un site trebuie sa aiba un minimum de 5000-20000 de unici pe saptamana. In plus, de cand a aparut criza, unele dintre companii, precum Intact Interactive, au renuntat la intreg portofoliul extern si lucreaza numai cu siteuri din trustul Intact (gsp, antena1, jurnalul).

Despre Open Platform si alte sisteme de sindicalizare a spatiilor publicitare, in articolul urmator.

Bani pe net – Basic: Scrii articole si faci bani cu Google

Cheia: sa scrii articole bune, complete, cat mai satisfacatoare pentru vizitatorii siteului si care, in plus, sa directioneze spre cumpararea de articole din cele publictate la tine pe site.

Cum se face: Pasul 1. Iti inregistrezi un domeniu cat mai al tau posibil si cu un nume care sa reflecte domeniul despre care vrei sa scrii. Ideal, iti inregistrezi un domeniu .ro, care e circa 40 de euro, depinde de unde il iei. Pretul e pe viata. Daca vrei ceva mai ieftin, iti iei un domeniu .info, . biz, .net sau din cele mai noi (mobi etc). Pretul e tot asa, depinde de furnizor intre 1-10 euro, dar pe an. Daca vrei ceva gratuit, blogspotul este una din putine platforme de acest tip care permite si monetizarea, evident ca prin Google Adsense. WordPress e bun, e excelent, dar daca nu e domeniu autogazduit, nu poti face bani cu el (e posibil sa iti iei domeniu de la ei, dar sa il gazduiesti in alta parte, pe un server platit. Alte variante sunt sa lucrezi pe un subdomeniu luat gratuit cu tot cu gazduire, cum ar fi pe 3x.ro sau serverele pluto, unde ti se insereaza obligatioriu niste reclame din server, dar poti vinde si tu altele. O alta varianta ar fi si colaborarea cu regionis.info care e interesat sa isi extinda reteaua de subdomenii si traficul, si care, deci, pune toata platforma tehnica la dispozitie gratuit, dar numai pentru proiecte aprobate de adminii retelei. Este posibila si preluarea in parteneriat a unora dintre subdomeniile existente, cum ar fi oameni, cetate, star sau domenii regionale pe judete/orase. Contact aici.

Pasul 2 – abia aici am ajuns. Gazduire. Vezi pentru oferte siteurile graficante.ro, comersant.ro, ghesi.ro. Astea sunt pe servere din Romania, ceea ce garanteaza viteza metropolitana pentru locuitorii din marile orase ale Romaniei care, in mod normal, vor fi vizitatorii tai. O lista mai completa de servere puteti gasi pe director. In genere, preturile sunt foarte diferite, functie de tipul de oferta si adtele tehnice. Ele pot varia de la cateva zeci de euro pe an la cateva zeci de euro pe luna, in cazul serverelor dedicate. Pentru incepatori recomand variante de gazduire cat mai ieftine, de preferinta din Romania, cu un minim 2GB spatiu pe hard. Recomandare 2: primul contract incheiati-l pe 3-6 luni, nu pe un an. Abia dupa aceasta perioada veti vedea traficul real, banda si fiabilitatea serverului si veti putea decide in cunostinta de cauza care este cea mai buna varianta de gazduire pentru siteul dvs. Hosturile gratuite sunt si ele variante (vezi si Pasul 1).

Pasul 3. Inca nu ati scris primul articol. Dar mai aveti de pus un script pe server (cum ar fi WordPress sau Joomla – recomand WP). Puteti sa cereti si un script special pentru dvs unui webmaster. Costa cateva sute de euro (circa 3) si nu va ajuta cu mai nimic, dimpotriva. Unde ar trebui sa lucrati cu un webmaster ar fi pe actualizarea scriptului gratuit (romanizare, particularizare samd). Pana si alegerea unui skin poate fi o problema daca nu sunteti de specialitate dar, cu ceva efort, va puteti descurca si singuri. Daca nu, scoateti 50-100 euro din buzunar si solicitati ajutorul cuiva care e de meserie. Puteti sa ma contactati si pe mine (contact) sau dati pe google si gasiti sunte de oameni care zic ca stiu sa faca treaba. Cateva zeci dintre ei chiar stiu.

Pasul 4. Primul articol. De-acum incepe distractia. De-acum incepe sa va placa. Ce mai trebuie sa aveti in vedere: ca primul cititor al siteului este spiderul de la google. Si ca trebuie sa va optimizati articolele pentru a fi prietenoase si cu cititorii-om, si cu cititorii-masina. Ca unii fara altii nu se poate. Partea cu optimizarea nu e nici ea foarte simpla, dar gasiti zeci de tutoriale pe net sau va poate ajuta prietenul webmaster de la pasul 3.

Pasul 5. Contract cu Google adsense. Exista zeci de agentii de publicitate in care va puteti inscrie darAdsense e singura recomandare de foarte mare incredere. Apartine lui Google si deci e puternic, serios si de incredere. Insa, da bani putini. O mie de vizitatori face cam 10 centi, pe medie. Aveti asta in vedere. Alti ofertanti de publicitate nu ofera nici atat iar putinii bani contabilizati risti sa nu ti-i iei niciodata. Companiile autohtone nici nu te iau in discutie daca nu ai cateva zeci de mii de vizitatori pe zi si o nisa stricta. (De fapt, in zile ca acestea, nu te iau in discutie decat daca faci parte dintr-un mare trust media sau esti prieten cu patronul). Cam asta e tot ce trebuie sa stiti la inceput. Inchei cu traditionala urare “Happy Blogging” si promit ca revin si cu modalitati mai usoare de facut bani pe net.

Hotnews


Hotnews.ro este unul dintre rarele proiecte media de succes din Romania, finantate din bani europeni. De-a lungul timpului a avut momente cand a fost nr. 1 in trafic pe segmentul publicatiilor online / portaluri de stiri, dar a fost in cele din urma batut de portalurile televiziunilor de stiri, ex. Realitatea TV.

In ceea ce priveste orientarea politica, hotnews are o tendinta de dreapta, fara a fi pus in slujba unui partid sau a unui candidat. La nivelul informatiilor oferite, tratamentul politic al stirilor hotnews este in general neutru, fiind unul dintre cele mai decente canale de media din tara.

Patronajul siteului este asigurat de un numar de tineri oameni de afaceri, brokeri (cu interese in SIF-uri) sau jurnalisti proveniti din mass media economica. Actionariatul Hotnews este urmatorul: Cristian Sima (10%) ,  Manuela Preoteasa (35%), Margarit Timbolschi (30%) Andrei Woinaroski (20%) si Tereza Salistean (5%).

Din management mai fac parte: Dan Popescu, Diana Salistean, Nadir Yususf, Marian Dinu, Marius Petrescu si Irina Balica. Pe editorial, coordonatorii sunt Cristian pantazi si Dan Tapalaga.

Sediu publicatiei este in centrul Bucurestiului, Calea Victoriei 21-23 (langa Politia Capitalei si Magazinul Victoria). Telefoanele Hotnews anuntate pentru contact sunt: Tel: (+40) 21 314.88.12 Fax: (+40) 21 314.88.15

Iata cum arata intreaga caseta tehnica:

Redactia Hotnews.ro

  • Cristian Pantazi – redactor sef – cristian.pantazi[at]hotnews.ro
  • Dan Tapalaga – editor coordonator (Actualitate, Politic) – dan.tapalaga[at]hotnews.ro

Actualitate

  • Adrian Novac – coordonator Actualitate – adrian.novac[at]hotnews.ro
  • Dumitrina Galantonu – redactor Actualitate – dumitrina.galantonu[at]hotnews.ro
  • Marius Mihaiescu – redactor Actualitate – marius.mihaiescu[at]hotnews.ro
  • Alina Neagu – redactor Actualitate – alina.neagu[at]hotnews.ro
  • Viorela Marin – redactor Actualitate – viorela.marin[at]hotnews.ro
  • Luminiţa Pârvu – reporter detasat la Parlament – luminita.parvu[at]hotnews.ro
  • Attila Biro – reporter Actualitate – attila.biro[at]hotnews.ro
  • Bety Blagu – producator multimedia – bety.blagu[at]hotnews.ro
  • Ion Baiaş – coordonator Editia de noapte – ionut.baias[at]hotnews.ro
  • Victor Cozmei – redactor Editia de noapte – victor.cozmei[at]hotnews.ro
  • Roxana Bobolicu – redactor Revista presei – roxana.bobolicu[at]hotnews.ro
  • Mihai Cimpoeşu – redactor Revista presei – mihai.cimpoesu[at]hotnews.ro
  • Taut Codrin – redactor Revista presei – codrin.taut[at]hotnews.ro

Economie

  • Costin Ionescu – editor coordonator (english HotNews, Media) – costin.ionescu[at]hotnews.ro
  • Ioana Morovan – senior editor (Fonduri europene, Legislatie UE) – ioana.morovan[at]hotnews.ro
  • Anne-Marie Blajan – editor (Afaceri europene, Politica externa) – annemarie.blajan[at]hotnews.ro
  • Marian Chiriac – senior editor (Energie) – marian.chiriac[at]hotnews.ro
  • Vlad Barza – redactor (IT, Auto) – vlad.barza[at]hotnews.ro
  • Adrian Vasilache – redactor (Telecom, Asigurari, Imobiliare) – adrian.vasilache[at]hotnews.ro
  • Dragos Comache – redactor (Finante, Companii, Actualitate) – dragos.comache[at]hotnews.ro
  • Camelia Moga – redactor (Media, Publicitate) – camelia.moga[at]hotnews.ro

Sport

  • Adrian Ilincescu – reporter – adrian.ilincescu[at]hotnews.ro
  • Lucretia Andriev – reporter – lucretia.andriev[at]hotnews.ro

HotStudent:

  • Magda Barascu – redactor – magda.barascu[at]hotnews.ro
  • Andreea Flintoaca – reporter – andreea.flintoaca[at]hotnews.ro

Comunitate

  • Lucian Popescu – senior editor – lucian.popescu[at]hotnews.ro
  • Ramona Florea – senior editor – ramona.florea[at]hotnews.ro

Colaboratori

  • Miruna Cajvaneanu – corespondent Italia
  • Dani Rockhoff – corespondent Germania
  • Vlad Mixich – redactor colaborator
  • Olga Popescu – redactor colaborator
  • Iulia Blaga – redactor colaborator
  • Cosmin Navadaru – redactor colaborator
  • Alex Sima – redactor colaborator
  • Carla Dinu – redactor colaborator

Marketing, Vanzari, PR

  • Dragos Manac – manager proiecte speciale – dragos.manac[at]hotnews.ro
  • Ana Maria David – coordonator proiecte speciale – ana.david[at]hotnews.ro
  • Silvia Balaban – traffic manager – silvia.balaban[at]hotnews.ro
  • Ana Vasilache – project manager – ana.vasilache[at]hotnews.ro
  • Monica Brandusescu -PR manager – monica.brandusescu[at]hotnews.ro
  • Un rol important in pozitionarea Hotnews pe piata media romaneasca il au blogurile pe care le gazduieste sau promoveaza. Ele se constituie intr-o retea de editorialisti care dau greutate si valoarea intregului produs hotnews. O lista a acestor bloggeri include pe:

    Crupierul, omul care face norocul

    O mana se roteste usor prin aerul transpirat. Fruntile oamenilor se intorc dupa ea, de parca n-ar fi suficcient s-o urmareasca din privire. Este Mana Norocului… de fapt a crupierului. In numai 10 rotatii de bila, cu complicitatea ruletei, oamenii de la masa vor da lovitura sau, dimpotriva, vor ramane stana de piatra, sa nu vada nimeni cat de mult i-a afectat pierderea. Jocul cu emotiile a inceput si bila alearga spre numarul norocos.

    Iosefini ar fi un crupier prost

    Clientul a castigat iar dealerul se bucura de parca ar lua bani, nu ar da. “Asa e in meseria asta, spune Albert Toteanu, crupier cu vechi state, trebuie sa-l faci pe client sa se simta bine indiferent daca pierde sau castiga. In fond, vine in casino sa se distreze”.

    Asupra calitatilor necesare, toata lumea e de acord. Iosefini ar fi un crupier prost. Meseria nu sta in capacitatea de a amesteca pachetul de carti in moduri nemaivazute, de a arunca bila pe la spate sau de a numara banii in cateva fractiuni de secunda. Toate acestea tin de spectacol. Esenta meseriei e relatia cu clientul, sa glumesti cu glumetii, sa fii taciturn cu sobrii, sa fii simpatic cu toata lumea. “Crupierii sunt oameni banali, spune Peter Taylor de la Casino Palace. Au venit in meserie fara motive speciale, majoritatea in urma unor anunturi in ziare. Ei trebuie sa aiba un contact bun cu clientul, sa aiba “pielea groasa” (uneori sunt insultati fiindca oamenilor nu le place sa piarda). Sa fie diplomati, sa stie and sa zambeasca si cand nu. Unii clienti ajung sa prefere anumiti crupieri fiindca le place persoana lor”.

    Crupierii (baieti sau fete) sunt toti tineri. “In meseria asta, spune Mirela Carstea, nu poti imbatrani”. Unii promoveaza in schema casinoului, altii mai pleaca in strainatate sau pe vase de croaziera, altii se apuca de alte meserii. Mirela Cartea vrea sa faca psihologie si crede ca actuala ei ocupatie o va ajuta suficient de mult. Anterior a fost translator de engleza, dar castiga mult mai prost. Acum castiga bine (pe statul de plata, care nu depinde de ruleta) si se considera un caz fericit: viata pe care trebuie sa o aiba un crupier, mai mult de noapte sau numai de noapte, erodeaza si distruge multe relatii – dar nu pe a Mirelei. Sotul ei ii este coleg de munca. Vin impreuna la serviciu, pleaca impreuna, isi iau libere impreuna: “Ce daca, spune ea, nu esti libera sambata si duminica, ce, numai atunci poate fi weekend? Weekendul este cand vrei tu sa fie”.

    La locul de munca, instructia e de front. La fiecare 20 de minute, crupierii de la mese sunt schimbati si li se da o pauza de 20 de minute. Cand parasesc masa de joc, daca au fost la un joc de carti sunt obligati sa bata din palme ca sa arate ca nu au carti ascunse in maneca. “Automatismul ajunge asa de mare, spune Peter Taylor, incat ajungi sa aplauzi chiar si cand te ridici de la masa din bucatarie”. Buzunarele crupierilor, zisi si dealeri, sunt, conform legii, cusute, pentru a nu indesa acolo carti sau cipuri (jetoane valorice). Schimbul la mese are ceva din schimbul garzii regale. In casinourile care se respecta, prin regulament de ordine interioara se fixeaza lar culoarele pe cae crupieii trebuie sa iasa, cum sa mearga fara a intoarce capul, ce tinuta si ritm sa adopte. Doar pasul de defilare lipseste. In regulamentul de ordine interioara totul e legiferat, de la tipul de zambet necesar, la algoritmul in care trebuie jucat orice joc, de la interdictia de a juca in alte casinouri, in calitate de client, la cea de a divulga numele clientilor.

    Clientii

    “Palaria asta mi-am luat-o cu banii castigati la carti, spunea Mark Twain, insa cu banii pierduti puteam sa-mi cumpar un iaht”. Este dificil de spus ce anume atrage clientii intr-un casino. Raspunsul cel mai la indemana ar fi dorinta de astig. “Casinoul este un complex de distratie, spune Radu Bantea de la Casino Victoria. Oamenii vin pentru joc, pentru eleganta locului, pentru mancarea buna si pentru a fi vazuti in casino”. Asa fiind, te si intrebi daca nu cumva secretomania asupra clientilor este conceputa tomai pentru a provoca interesul public. Pentru ca asa s-a aflat ca Vanghelis, celebrul vanzator de aur din Bucuresti, era un jucator atat de patimas incat in casinourile bucurestene si-a omorat averea inainte de a se sinucide, ca in romanele de aventuri. Tot exemple de jucatori pasionati sunt Vasile Ianul si Fane Spoitoru.

    Pasionatii sunt doar o categorie (cea mai numeroasa) din clientela unui casino. Ei sunt baza afacerii. Interesul casinoului este unul singur: sa tina jucatorul la masa cat mai mult pentru ca asa, indiferent de fluctuatiile norocului, ajunge in cele din urma sa piarda. Or, dintre toate categoriile, pasionatii sunt cel mai usor de captivat. Ceilalti vin, dau lovitura sau nu dau lovitura, si pleaca.

    O alta categorie sunt curiosii, cei care vin doar sa vada cum merg lucrurile. Acestia sunt si cei mai comozi, dar si cei mai instabili dintre clienti. La urma vin “matematicienii”, jucatori care si-au elaborat tot felul de scheme de succes, care isi noteaza serii intregi toate numerele obtinute la o masa, le analizeaza acasa in liniste, le trec prin formule din teoria probabilitatilor, se duc si joaca la sigur. Deseori pierd. Insa niciodata nu renunta. Exista gata elaborate mai multe asemenea scheme de noroc, martingale pe numele lor, dintre care mai usoara e “martingala saracului”, aplicabila doar la ruleta. Esentialul e miza la “sanse egale”: rosu sau negru; mic sau mare; par sau impar. Sansa de castig este de aproape 1/2. Daca iese castigator, e OK, jucatorulk isi ia castigul si isi vede de treaba. Daca pierde, mizeaza din nou pe acelasi loc dublul mizei pierdute – si asa la infinit pana cand numaru iese castigator. Exista in probabilitate (si orice sistem de joc o verifica) legea numerelor mari care prevede ca la o serie mare de trageri sansa practica tinde sa devina egala cu cea teoretica. Impotriva acestui gen de joc, care le-ar transforma in victime sigure, cazinourile au luat masura introducerii unei mize minime si a unei mize maxime, limitandu-se astfel posibilitatea la numai 4-6 dublari consecutive ale mizei (depinde de la casino la casino). Cele mai indragite de cunoscatori sunt cazinourile u distanta cat mai mare intre minim si maxim, dand astfel serii cat mai lungi, dar nici chiar aici formula nu e operationala intrucat serii de 17 de aceeasi culoare nu sunt tocmai rare iar recordul mondial e de 35.

    O regula nescrisa a jucatorilor spune ca daca ai castigat pe un numar, iei castigul dar lasi miza pe loc. Dealtfel, sala de joc e mai populata in superstitii decat casa unei vrajitoare. Fiecare jucator are stilul si fixurile sale. Unii se plimba de la o masa la alta, jucand la 3-4 mese in acelasi timp, alergand de colo-colo sa-si stranga castigul si sa-si arunce pariul. Altii, dimpotriva, sunt foarte calmi, punandu-si insa mainile pe ohi ori de cate ori se aude sunetul bilei picand pe numere, nesuportand atata emotie. Mai sunt si asa-numitele “pariuri strigate”, “call bets”, in care, chiar in ultimul moment inainte ca dealerul sa anunte “No mere bets, thank you” (Nu se mai fac jocuri, multumim), jucatorul arunca miza undeva pe masa si strigasectorul de numere spre care crede el ca se va indrepta bila. Asemenea jucatori viseaza roata ruletei, chiar daca numerele sunt dispuse aleator, ei putand intotdeauna sa-ti recite vecinii unui numar, care sunt orfanii (in lateralele vecinilor lui zero) si care este tierul (partea opusa a cilindrului).

    Majoritatea clientilor de casino din Romania sunt straini. “La noi in casino, spune Burt Rao, directorul de la Casino Victoria, proentul acestora este de 65-70%: chinezi, italieni, greci, arabi, turci, japonezi, indieni…, nici n-ai crede ca sunt atatea rase in Romania. Oricum, casinoul e cel mai cosmopolit loc. Pe acest fond a aparut fenomenul junkets, al evreilor care vin in Romania numai si numai pentru a juca. In tari mai puritane, ca Israelul si statele arabe, jocurile de noroc sunt riguros prohibite, asa ca nativii pasionati sunt siliti sa plece pentru a juca in statele vecine. Aceasta este una dintre cauzele pentru care Bucurestiul a devenit una dintre capitalele gamblingului mondial, cu un total de 210 licente de asino dar cu doar vreo 10 suficient de mari pentru a intra in discutie. Restul au o carpeta pe perete, trei mese si o atmosfera clocita.

    666

    Suma numerelor de pe roata unei rulete este 666, numarul Satanei. Jucatorii glumesc: “Pai ce, banul nu este ochiul dracului?” Pentru majoritatea celor neinitiati, in casino se petrec numai lucruri rele. Filmele alimenteaza aceasta prejudecata: pedale ascunse sub masa, magneti si alte inventii diabolice pentru a influenta bila de la ruleta, dar si crupieri prea indemanatici. “Am colegi care se lauda ca pot da numere, spune Albert Toteanu, sau macar zone, dar astia sunt in general incepatorii. Eu nu zi asa, macar sa stiu sa feresc doua numere, sa nu dau niciodata in ele, atunci as shimba soarta casinoului.

    Institutia nici nu are nevoie sa triseze pentru a avea un castig sigur, decat daca vrea unul foarte mare si foarte rapid. Dincolo de noroc si ghinion, casinoul are portia sa de castig rezervat care iese din diferenta de plata a primelor (se opreste o taxa de 1/35 din castig) sau din alte mii “puncte ale casei”, cum este numarul 0 la “sanse egale” unde, nefiind nici mare, nici mic, nici rosu, nici negru, nici par, nici impar, pierd toti cei care au mizat pe aceste categorii si castiga “banca”. Mai exista si sisteme de joc in care clientii joaca intre ei, crupierul servesete cartile si opreste o mica parte din castig, dar asemenea pratii nu sunt prea populare intrucat “joc eu impotriva ta si la final ne trezim ca am pierdut amandoi si in castig e numai casa, care nici macar n-a jucat”.

    Despre casinouri se spun multe, inclusiv ca ar fi spalatorii de bani. Statul a decis supraimpozitarea acestei activitati tocmai pe considerentul ca multi din banii casinourilor evadeaza si nici o politie nu se pricepe sa le dea de urma. Masura introducerii de camere de luat vederi care inregistreaza fiecare partida nu a dus la nici un rezultat, din moment ce politistii care controleaza inregistrarile se pricep la jocuri ca la pilotat avioane. Chair casinourile care au fost inchise pentru nereguli financiare, cum este West Casino, au fost prinse u nereguli ca neinregistrarea limuzinei de protocol. Pe partea de jocuri, nimic.

    Operatori ai diavolului sau ai sfintei sanse, crupierii sunt oameni care schimba destine. Culmea e ca lor nu le pasa. Ei se cconsidera niste tehnicieni pusi sa aplice niste reguli de manual: “la Black Jack (un fel de 21), daca ai carti mai mici de 16, regulamentul te obliga sa tragi. daca ai carti egale cu 17 sau mai mari, regulamentul spune sa te opresti”. Nici un crupier nu se simte jucator. El e altceva, un maestru de ceremonii. In timp ce imparte lumea intre castigatori si looseri, gandul lui e la pauza de 20 de minute care va sa vina.

    Indicele “Pretul Miresei” la tiganci

    Simileasca, Flamanda, Ciorani – cartierele tiganesti se inlantuie pe spinarea Carpatilor, acolo unde Lantul se indoaie si isi scutura nichelul de dealuri pana in Baragan.

    Flamanda este in Ramnicu Sarat, la buza dinspre dealuri a orasului, asezata direct pe sosea, fara garduri la case sau cu insailaturi de gard adunate din resturi. Tiganii locului sunt laieti, cu obieceiul cositoritului si al farmecelor, dar si mai ocupati cu ratacirea lemnului din munte. Locuri de  munca nu-s iar principala protectie sociala este sperierea gainilor de prin curti de la oameni pentru o friptura iute in cuptorul de cositor sau pentru a da nas unui ceaun de ciorba incarcat cu barabule.

    Femeile poarta inca rochii colorate, cate doisprezece-treisprezece pe timpul asta cu cele de matase pe deasupra si cele de flanela in loc de underware. Barbatii sunt inca mustaciosi cu exceptia “germanilor” care odata cu masinile stricate aduc din Occident si ceva staif : o toala mai moderna, o tunsoare mai curata, o vorba nemteasca pe care o amesteca in romana metisata cu rromali.

    Acum zece ani miresele se tocmeau in mahala pe cai, pe roti de caruta, pe bordeie, pe radiocasetofoane, functie de frumusetea fetei de galbenul banilor innodati in par sau de puterea familiilor. Acum preturile au explodat. Doar cele mai natange se tocmesc pe un jaf de Dacie de talcioc. Dulcineele fac bani buni, numarati in laba bulibasei, direct in valuta dupa cum s-au adunat in casa ginerelui. Preturile difera, dupa intelegere, nu exista mercurial. Nici nevasta, nici dorinta nu sunt vandute la kil. Potriveala o fac parintii, asistati de bulibasa, in reuniuni de petit care nu sunt decat ceea ce vor sa fie: un troc traditional, un contract barter. “Uite, iti dau limba aia de pamant de la sosea”. “Da, da’ fata-i tare frumoasa, seamana leit sora-sa cand s-o face mai mare, mai pune !” “Pai ce sa mai pun ca am pus” “Sa stii c-o vrea s-alu Gheocelu…”.

    Dragostea tiganeasca e fara zapusala, baietii de 12 ani se trezesc insurati cu fete de 14 ani, mai mari ca ei si de statura. Se trezesc mutati in aceeasi casa desi nunta urmeaza peste cativa ani, pentru ca soacra mare sa-si pazeasca si sa-si aprere investitia. Se bat mirii cu miresele pe jucarii sau pe bunatati de-ale gurii, iar ele desi mai zdravene ca ei, accepta bataia in virtutea rolului de nevasta pentru care  se educa. O asemanea nunta petrecuta dupa doi sau trei ani de adolescenta intamplata sub aceeasi plapuma, seamana mai mult a incest, tineri insuratei fiind mai degraba frati vitregi decat barbat cu femeie.

    Cea mai prost vanduta mireasa s-a pretuit la 8 milioane si ceva de-ale gurii, dar la pretul asta, putin peste 300 de parai pot cumpara tiganci doar tiganii. Mai mult chiar, laietele se vand numai la laieti, linguraresele numai la lingurari iar spoitoarele numai la spoitori. Legile sunt de cand lumea, putin le pasa lor ca am intrat in mileniul trei.

    La preturile de dumping se vand tiganele numai cand e dragoste mare la mijloc, faptuta, sau cand intelegerea e bazata intre familii. Pretul femeii este mai mult de complezenta, plata unui obicei. “Fara banii astia ar simti ca mireasa e furata nu cumparata, spune un orasean, dar macar nevasta vor sa o aiba si ei a lor, ca din furat traiesc destul”.

    Nuntile se fac pe spete, numai intre tigani de acelasi fel, dar geografia nu impiedica intemeierea familiilor. Barbatii din zona, mai numerosi, alearga dupa femei din Giurgiu sau din Galati si bat Baraganul dupa frumoasa din campia adormita. Fetele se arvunesc de mici, aproape de la nastere dar multe nunti se sparg la tocmeala si astfel au si veneticii  o sansa. De altfel cei care alearga dupa cumparaturi nu sunt mirii ci tatii lor,  care fug un an in Germania, mai fac un transport de blonde la Instambul (numai fete albe, numai romance: atunci cand tiganii nu sunt romanizati ei nu inchiriaza niciodata femei dintr-ale lor) si stang bani de neveste pentru feciori.

    Nunta tiganeasca se face zile  la rand si ea incepe joia. De sfarsit se sfarseste cand se termina: bautura, haleala, lozul de agatat in vioara ciripitorului. Mireasa isi pune voal alb la rochia de perzea si dantuie de cati bani face.

    O femeie bengoasa si o nunta misto e o afacere grea pe un cap de tigan. Dar sata este fala in trib. Investitiile in spoiala la casa sau in tencuirea ei cu un blazon de ciment sunt nimic pe langa o tiganusa cum le place lor : durdulie, foarte juna, mai alburie la fata si cu un par de smoala natur.

    via tigara.nicuilie.eu

    Evenimentul zilei – ce a fost si ce-a ajuns

    Sub conducerea lui Ion Cristoiu si un manageriat din care nu lipsea Cornel Nistorescu, o echipa plecata de la Expres Magazin punea bazele unei publicatii care a revolutionat presa cotidiana din Romania.

    Noul cotidian, cunoscut si ca Bulina Rosie, datorita siglei sale de forma rotunda, a lansat presa de senzational in Romania si a facut epoca pe langa celelalte ziare cu articole terne, gigantice, insipide, de sorginte postcomunista. Scriitura vie, articolele scurte, cu titluri adesea mai mari decat continutul stirii, erau ceva nou si benefic pe langa alte cotidiene care aveau in epoca un stil rigid si invechit.

    Evenimentul zilei a aparut in 1992 si a fost o scoala pentru numerosi ziaristi mari din presa de azi. Totusi, stilul sau senzationalist a dus adesea la stiri aberante, dintre care legendara a ramas Gaina care a nascut pui vii. Amanunte despre acest subiect pe wikipedia.

    Epoca de glorie a ziarului a fost in primii ani de aparitie, topul de vanzari fiind atins in 1993. Din 1997 Ion Cristoiu a renuntat la conducerea publicatiei, primind o mare compensatie financiara. Locul sau a fost luat de Cornel Nistorescu. Sub conducerea acestuia, Evenimentul a fost restructurat, latura senzationalista estompata iar cotidianul a reusit performanta, in anii 2000-2004 de a fi practic singura publicatie cu tiraj mare care facea o opozitie reala contra puterii PDSR care, prin premierul Adrian Nastase, controla draconic presa prin campaniile publice pe bani multi, derulate in majoritatea cotidienelor. Aceasta a fost o metoda prin care multi patroni de presa au cumparati de premierul Nastase si performanta Evenimentului de a ramane o voce destul de izolata in a acuza abuzurile puterii este cu atat mai meritorie. Ziarul fusese achizitionat, inca din 1998 de un trust german care il avea pe Emil Hurezeanu printre consilieri.

    Continue reading Evenimentul zilei – ce a fost si ce-a ajuns