Tag Archives: arta plastica

Batranete fov

Jazz vizual pe o tema din Horia Bernea, lucrarea “Batranete fov” simplifica pictura si fotografia pana la un punct in care ele pot colabora si re-semnifica. Am gasit genial amestecul de cromatica vivid si tonuri de pamant din Bernea, precum si suprafata expusa, cruda, a panzei. Le-am completat grafic, in cheie caricaturala, si le-am subpus unei fotografii de expresie facuta in fata unui bloc din Berceni, in care regaseam acelasi amestec de vivacitate intentionala, de curiozitate si interes, si aceeasi imobilitate de fond, incremenire de atitudini si gesturi, repetate fervent si cotidian, intr-o permanenta iscodire a vesnicei si imuabilei stiri zilnice.

Lucrarea este multplicata in 12 exemplare de autor.

Apus de soare dupa blocurile gri

Lucrarea face parte dintr-o serie de opere digitale in care am incercat noi modalitati de valorificare a vechilor pictori romani, prin mixajul tusei lor in opere postmoderne, capabile sa comunice simplu si rapid omului de azi.

In Apus de soare dupa blocurile gri am utilizat tuse impresioniste din peisaje si portrete romanesti,mixate pe un instantaneu dintr-un cartier nordic al Bucurestiului. Evident, am facut si o extrem de transparenta trimitere spre hip-hop si celebrul refren al celor de la BUG Mafia.

Lucrarea a fost imprimata in 12 variante, exemplare de autor. Ea a fost reprodusa in numarul 349 din revista Cultura.

Cimitirul Bellu – un non-stop cu autoservire pentru hotii de arta

O inventariere facuta in urma cu cativa ani indica un numar minim de 250 de opere de arta de mare valoare incluse in monumentele funerare din cimitirul Bellu. Era insa doar o mica parte din vechiul patrimoniu al cimitirului, cea mai mare parte a operelor de arta fiind deja furate. Primul inventar al acestor opere s-a facut abia in anii 2000, dupa un deceniu de furt salbatic.

“Foarte multe lucrari au fost furate fara ca nimeni sa se sesizeze sau sa se planga. Indeosebi bronzurile, au fost instrainate cu regularitate: tot ce depasea 20 de cm, tot ce poate fi expus intr-o colectie. Dupa Revolutie s-a furat tot.” – sustinea fostul director al cimitirului, Radu Dumitru, care intentiona transformarea acestuia intr-un panteon national.

Cimitirul a fost infiintat dupa 1852, pana atunci bucurestenii ingropandu-si mortii in curtile bisericilor. Acesta este si principalul motiv pentru care numarul bisericilor din Bucuresti este atat de mare. Existau si cateva cimitire publice, in afara orasului, dar acestea erau folosite numai pentru inmormantarea saracilor si a celor “fără căpătâi”. Locatia aleasa pentru noul cimitir municipal, care a fost un element important de modernizare a Romaniei, a fost mosia bisericii ridicate de boierul Bellu cel Batran, la Piata Pieptanari. In cimitir au fost ingropati, dupa 1858, mari personalitati artistice si politice ale Romaniei, incepand cu Mihai Eminescu si pana la Amza Pellea, Toma Caragiu si Nichita Stanescu. Monumentele funerare au fost concepute de arhitecti si sculptori importanti, intre acestia Frederic Storck, Lidia Kotzebue, Oscar Han, Ion Mincu, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Milita Petrascu, Carol Storck, Arthur Verona si Constantin Baraschi.

UPDATE

Cimitirul Bellu a intrat din mai 2011 intr-un circuit turistic al cimitirelor europene.