Tag Archives: 2005

Razboiul din Iraq. Previziuni economice si politice

Razboi impotriva razboiului

Pretext: Saddam

O cruciada ciudata se desfasoara in mass media internationala. Spun cruciada pentru ca in diplomatia de varf, participantii se fanatizeaza in pozitiile lor pe zi e trece. Spun ciudata pentru ca zilele acestea s-au creat aliante ilogice (Franta si Germania alaturi de China si Rusia impotriva Americii si Angliei) si clatina legaturi care parea solide.

Nicu Ilie

Criza iraqiana nu este primul eveniment major dupa disparitia comunismului. Dar pentru prima data acum se pune in discutie soliditatea unor organisme internationale precum NATO sau UE. Rivalitate a lumii vechi cu lumea noua, asa cum se tachineaza marii ministri de externe? Vazuta dintr-un colt de Europa, criza pare a fi una care opune statele din sfera limbii engleze si celelalte state ale lumii. Orice se poate specula in anomalia acestei situatii si analistii internationali fac asocieri istorice, economice, geopolitice, antropologice fara nici un pic de mila dar si fara prea mult temei.

Un prim nivel de abordare este cel al legalitatii “razboiului preventiv”, iar acest lucru se dezbate in Consiliul de Securitate. Cu alte cuvinte, posibilitatea ca marile puteri sa poata declansa razboaie neprovocate, lucru pentru interzicerea caruia a luat fiinta ONU si mai ales Consiliul de Securitate. Propunerea americana ataca insasi constitutia Consiliului, chiar daca trucurile avocatesti fac ca acest lucru sa fie mai putin brutal. In aceasta faza a discutiei, Iraqul lui Saddam Hussein este subiect pasager. Oricare ar fi tinta, discutia trebuie purtata. Consiliul de Securitate a acceptat interventia americana in Afganistan fara tragere de inima, mai mult ca o compensatie a atacului din 11 septembrie. Nici atunci, ca si acum, nu existau indicii clare ca Osama bin Laden se ascunde in Afganistan, cum nu se stie nici acum unde se ascunde. Afganistanul a fost insa o tinta ieftina: tara e saraca, fara o istorie mondiala si lipsita de petrol – adica exact ceea ce nu este Iraqul. Un atac al americanilor tocmai in momentul cand Saddam s-a deghizat in porumbelul pacii ar compromite iremediabil pozitia de instanta mondiala a Consiliului de Securitate. Fara dovezi, declansarea unei reactii de forta ar fi doar un triumf al fortei.

Daca la Geneva se dezbate o problema de drept international, la Bruxelles se dezbate una de jurisdictie. Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume.

Europa la a doua tinerete

UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe capitole detine primul loc in lume si o moneda consolidata si in plina ascensiune – Uniunea Europeana a reusit sa readuca Europa pe o pozitie de forta dupa ce in ultimii 50 de ani evolutiile eonomice cele mai importante erau inregistrate la Washington, Tokyo sau in tarile exportatoare de petrol.

In timp ce americanii mai vorbesc inca de lumea veche si lumea noua, UE tocmai incearca sa devina cel mai nou stat din lume: isi pregateste o constitutie, intentioneaza sa aiba un singur minister de externe si doreste constituirea unui corp militar comun. Adaugati asta la situatia economica si veti obtine un subiect neplacut la Washington.

Pentru unii americani, indeosebi din sfera financiara, constituirea Uniunii Europene a aparut ca fiind o succesoare a Uniunii Sovietice: adica un rival al SUA. Inca de la primele eforturi a aparut clar ca noua Europa va refuza sa navigheze in siajul Washingtonului si ca va avea o capitala conventionala la Bruxelles si doua capitale politice, la Paris si la Berlin. Pozitia particulara a Marii Britanii, angajata doar partial in UE (mentine inca lira sterlina ca moneda nationala) in timp ce este cel mai intim stat al SUA (cele doua tari detin unitati militare si tehnologii de razboi comune) a facut ca Oceanul Atlantic sa fie o frontiera mai putin impermeabila si mai putin distincta.

Acelasi rol l-a jucat in ultimii ani si NATO care, pe harta vorbind, pare o reuniune a SUA si UE. Capitala e in Europa dar, prin statut, conducerea este dominata de americani. Din acest motiv, in timpul lui De Gaulle, Franta a si parasit pentru un timp alianta. Creata impotriva lui Hitler si a lui Stalin, Alianta Nord Atlantica traverseaza o criza de personalitate: nu gaseste nici un adversar clar impotriva caruia sa faca planurile de lupta. In ultimii zece ani NATO se extinde si aplicatiile sale se desfasoara cu adversari ipotetici. Multi dintre fostii adersari sunt acum tari membre.

In realitate lucrurile nu sunt nici atat de clare nici atat de dramatice ca in analiza. Dar tensiunile exista si daca ar exista un domeniu al psihologiei istoriei, doctor Freud al Capitalelor ar vorbi despre un complex al superioritatii si inferioritatii, abil disimulat prin sintagmele “lumea veche” si “lumea noua” prin care fiecare om politic intelege ce vrea.

Porumbeii

Partizanii solutiilor pacifiste sunt numiti in media engleze “porumbeii”. Franta este doar contextual o campioana a pacii in momentul de fata. Miscarile pacifiste au cuprins intreaga lume, strangand milioane de participanti atat la Bagdad cat si la Londra cat si in indepartata Australie. Oameni care au vreo miza in razboiul contra Iraqului dar mai ales oameni care n-au nici de pierdut, nici de castigat, s-au reunit in marsuri uriase. Se intampla ceva la Washington daca asemenea manifestatii trec neobservate cand despre un miting precum cel din piata Tien Amen Casa Alba a facut metri cubi de comunicate.

Lumea intreaga pare reunita nu pentru a salva Iraqul ci pentru a salva SUA de ea insasi.

Razboiul: implicatii economice

Prea putine dintre analize contextualizeaza razboiul si situatia economicca. Cele mai previzibile evolutii sunt ca dolarul va scadea atata timp cat se mentin tribulatiile in privinta razboiului, care sunt o nota proasta pentru capacitatea Casei Albe dar ar putea avea efecte catastrofale pe termen scurt asupra economiei americane sau asupra unor ramuri ale sale.


Dupa izbucnirea razboiului, cel mai important factor va deveni petrolul. Daca inlocuirea regimului de la Bagdad nu va fi efectuata rapid, urmata de o pacificare totala, statele exportatoare de petrol vor gasi motive pentru a forta cresterea pretului acestuia. Impactul asupra comertului mondial ar fi slabirea euro si a yenului, monede bazate pe arealuri economice lipsite de resurse proprii de petrol, si o stabilizare a dolarului care are in spate rezerve de petrol sigilate in Statele Unite si are o pozitie privilegiata de acces la petrolul unor mari producatori precum Arabia Saudita si Kuwait din zona Golfului dar si Venezuela sau Mexic din America Latina. O alta problema legata de petrol va fi dupa cucerirea Iraqului. Chiar daca Saddam va distruge mari capacitati, resursele sale raman in continuare uriase iar tara va avea nevoie de mari cantitati vandute in scurt timp pentru a efectua reconstructia. Cine va pune mana pe aceste resurse? Anglia, ca tara care a detinut protectoratul Iraqului timp de 50 de ani inainte de independenta, are mari motive s-o faca, la fel ca si legatara sferelor de influenta coloniala ale sale, Statele Unite.

Bomba kurda

Daca Turcia va fi mana pe care Washingtonul o va folosi pentru a scoate castanele din foc, impactul actiunii nu se poate restrange la Iraq. Turcia ar urma sa primeasca mandat asupra zonelor kurde din nordul Iraqului. O scurta privire istorica arata cat de incendiara este situatia.

La inceputul secolului XX, Iraqul facea parte din ramasitele Imperiului Otoman. O buna parte din influenta o cucerisera britanicii, atrasi nu de petrol ci de vechea stralucire a orasului Califilor, Bagdad. Anglia era stat protector traditional pentru Imperiul otoman. Primul razboi mondial a gasit insa cele doua state in tabere rivale. La sfarsitul razboiului, Anglia a impartit cu Franta cea mai mare parte a teritoriului, infiintand state mai mult sau mai putin arbitrare ca Palestina, Liban, Siria, Iraq. Cele mai multe dintre aceste state au avut in urmatorii ani mari conflicte de frontiera si sunt in razboaie nesfarsite. La crearea lor s-a tinut insa cont de unele traditii etncice si culturale care au fost in buna parte apreciate de lumea araba. O populatie nu si-a gasit insa atunci statul ei: populatia kurda, care dupa estimarile unor militanti kurzi totalizeaza astazi 22 milioane de oameni. Aceasta este impartita intre trei state: Turcia, Iraq si Iran.

Nesupusi si lisiti de unitate, kurzii sunt un mar al disputei si un fenomen de subductie a placilor seismice ale zonei. Sprijinul aordat lor sau dorinta de a-i cuprinde intr-un singur stat a fost cauza a trei razboiae deschise si a mai multor razboaie civile, masacre si miscari teroriste sau gheriliere.

In Turcia kurzii se plang de deznationalizare. Cea mai importanta forta de rezistenta kurda de aici este PKK, al carui lider, Ocalan, a fost capturat de turci dupa 20 de ani de lupta. Ei acuza armata turca de genocid in 1985 si in 1992. Drepturile de folosire ale limbii proprii sunt, dupa unele surse, limitate, dupa alte surse, interzise. In Iraq, dupa mai multe razboaie civile, kurzii detin constitutional statutul de a doua natiune a tarii, cu drepturi egale cu ale arabilor. Acest statut nu a impiedicat insa alte doua conflicte majore cu armata lui Saddam, si zeci de revolte locale. In Iran nu au drepturi specifice, religia fiind considerata singura prioritate a statului.

Un mandat turc asupra zonei kurde va crea aici un permanent teatru de lupta, regiunea fiind dorita si de Iran. In plus, kurzii nu lupta doar impotriva statelor care ii domina, ci si unii impotriva altora.

Razboiul: consecinte religioase

Bagdadul este unul dintre cele mai importante locuri sfinte ale lumii musulmane, fiind timp de o mie de ani resedinta califilor, cele mai mari figuri ale religiei musulmane. In plus, orasul a fost cucerit de musulmani sub conducerea lui Ali “Leul lui Dumnezeu”, ginerele Profetului si cel mai iubit personaj al musulmanilor. El simbolizeaza fanatismul in lupta pentru victoria Coranului.

Locurile sfinte au o importanta deosebita in religia musulmana, care este una destul de simpla sub aspect ritual si nu are sfinti canonizati sau o cultura a facatorilor de minuni. Acestea sunt inlocuite cu un devotament special fata de locurile in care au trait oameni considerati modele ale bunilor credinciosi. De un devotament special in lumea musulmana se bucura Bagdadul, al doilea loc sfant ca importanta dupa Mecca, capitala traditionala a islamului si detinator al unora dintre cele mai importante moschei din lume.

O eventuala distrugere a orasului intr-o campanie de bombardamente ar arunca in aer lumea musulmana si ar genera in mod cert un val de faantism antiamerican si antieuropean ale carui forme sunt imposibil de prevazut.

Protejat de moscheile Bagdadului ca de un scut antiracheta, Saddam pare a avea zilele numarate. Criza Iraqului a facut sa observam mai atent, in marile capitale ale lumii cercuri de interese si tensiuni care arata schimbari majore pe termen mediu.

“La rascruce de vanturi”, Iraqul este o provocare zonala, una etnica si una religioasa. Este o provocare economica si geopolitica. Criza iraqiana n-a aratat inca ce arme ascunde Saddam, ci doar cat de fragila poate fi lumea. Lucrurile sunt insa atat de complexe incat toate analizele devin adevarate. Si asta pentru ca nu exista inca nici un adevar complet ci doar o uriasa evolutie gigantica si interesanta, petrecuta pe fata.

Imaginea Romaniei, 2003. Preluare de pe nicuilie.eu, sectiunea Documentar