Category Archives: Profetiile lui Ilie

Dinamo, campioana de toamna in 2011

Eliminarea din Uefa poate fi oportunitatea pentru un nou titlu in Stefan cel Mare. Argumentele sunt satrul bun de sezon, cu cinci victorii din cinci meciuri, doua dintre ele contra unor echipe (Otelul si Gaz Metan) care vor smulge puncte de la multe contracandidate la titlu. Ce urmeaza pentru Dinamo?

In primul rand plecarea lui Torje. Cu oricine va fi inlocuit, va fi un minus. Dinamo are insa un joc simplu si, chiar daca numarul contraatacurilor de calitate se va reduce, la fel ca si numarul centrarilor de calitate, va puncta totusi in meciurile “neutre”, cu echipe mici. In plus, calendarul e de partea dinamovistilor, mai ales dupa ce au fost eliminati din Europa. Practic, pe calendar, are doar doua contracandidate pentru titlul de campioana de toamna: cele doua echipe din Cluj.

Iata calendarul: etapa a 6-a cu Vaslui. Moldovenii il au accidentat pe Sanmartean, au inca indisponibilitati majore la nivelul lotului, si in primul rand pe linia de fund. In plus, cinci zile mai tarziu joaca primul meci din Liga Europa, contra celor de la Lazio, in deplasare. Este de asteptat sa nu fie suta la suta concentrati pe meciul din campionat. Dinamo are astfel prima sansa (2 solist), mai ales daca adaugam si cifrele golavaraj din acest sezon: 12-1 pentru Dinamo, 6-6 pentru Vaslui. Deci: un atac bun contra o aparare mediocra, plus o aparare foarte buna contra unui atac mediocru. In etapele urmatoare, Vasluiul, care e acum pe 8, cu 7 puncte din 15, va juca urmatoarele meciuri importante in campionat: la CFR, cu doua zile dupa intalnirea cu Lazio; cu Steaua acasa, cu cinci zile inaintea meciului cu Sporting Lisabona; la Astra, doua zile dupa meciul cu Sporting; urmat acasa de intalnirea cu Tg Mures, echipa cu aparare redutabila. Patru zile mai tarziu, returul cu Sporting, dupa care, la doua zile, alt meci cu jucatori atletici, la Medias. Pe 1 decembrie, Vaslui joaca acasa cu Lazio, iar in weekendul urmator intalneste Otelul. In fine, la 3 zile dupa returul cu Zurich, joaca acasa cu Rapid in ultimul meci al sezonului. Rezulta un numar de 6 meciuri in care Vasluiul poate pierde, fara a fi vreo surpriza, puncte importante sau chiar toate punctele.

Dupa intalnirea de la Vaslui, Dinamo are un derby bucurestean, pe 19 septembrie cu Rapid, in Stefan cel Mare. Meci de 1×2 daca nu tinem cont de programul Rapidului, care in joia de dinaintea meciului joaca la Tel Aviv cu Hapoel, un meci cu o miza mare in economia grupelor Ligii Europa. Chiar si asa, meciul ramane unul din cele mai grele ale sezonului, Rapid avand un lot cu rezerve valoroase, iar Dinamo s-ar putea resimti de pe urma absentei lui Torje. Totusi, per ansamblu, Dinamo are un plus de sansa, Rapid avand un atac care valorifica doar una din patru ocazii de gol. Dupa intalnirea cu Dinamo, pentru Rapid urmeaza un program ale carui puncte grele sunt: cu CFR Cluj acasa, patru zile mai tarziu cu PSV acasa, pe 22 octombrie cu Steaua afara, la trei zile dupa meciul cu Legia Varsovia. Returul cu PSV ii prinde, in finalul sezonului, pe rapidisti, intre deplasarile la Galati si la Vaslui. Meciuri grele mai pot fi cu Gazul si cu Pandurii sau cu Tg Mures, dar prind echipa bucureteana fara stress suplimentar legat de Liga Europa. In concluzie, pe hartie meciurile in care Rapid poate pierde puncte grele sunt 5.

Dupa intalnirea cu giulestenii, Dinamo joaca cu Petrolul, Chiajna, Ceahlaul si Brasov, unde poate pierde puncte numai din intamplare. Pe 29 octombrie se deplaseaza la Cluj pentru a intalni Universitatea. Meciul este foarte greu datorita numerosilor fosti dinamovisti de la Cluj si datorita orgoliilor unei echipe care atenteaza si ea la titlul de campioana de toamna. Bucurestenii au totusi prima sansa, fiind o echipa mai mobila. Pentru U Cluj, care are zece puncte dupa primele 5 meciuri, inaintea meciului cu Dinamo sunt programate 3 meciuri in care face mari performante daca castiga mai mult de un punct, iar dupa Dinamo la doua etape, intalneste CFR, un alt meci extrem. In fine, pe final de tur, primeste acasa pe Otelul si pe Vaslui, alte meciuri in care victoria va fi foarte dificila. In total: cinci meciuri care pornesc cu x solist si doua de 1×2, dar dezechilibrate usor in favoarea adversarilor.

La fel si pentru Dinamo, dupa meciul cu U Cluj are prima intalnire din acest sezon de Liga I in care nu porneste ca favorita: cel cu CFR Cluj, in Gruia. Un egal ar fi un rezultat bun pentru Dinamo datorita combativitatii superioare a ardelenilor. In principiu, meciul va fi decis de arbitraj, un arbitru care va lasa jocul dur favorizand o victorie a CFR, in timp ce unul care va fluiera toate infractiunile si va acorda o multime de cartonase ar favoriza scorul nul sau o victorie a dinamovistilor. CFR este principalul contracandidat al lui Dinamo in turul campionatului. Ratand cupele europene, CFR are totusi siguranta financiara acordata de cele 10 milioane de euro castigate anul trecut si are o echipa agresiva, capabila de victorii in fata echipelor mari. Ca si Dinamo, are avantajul de a nu-si consuma energia in meciuri internationale si de a juca un singur meci pe saptamana. Astfel, pentru CFR marele pericol sunt echipele defensive, nu candidatele la titlu. Astfel, CFR porneste ca favorita in meciurile etapelor 6-9 in care joaca cu Otelul la Galati, cu Vasluiul la Cluj si cu Rapidul la… Rapid, mai ales ca aceste echipe au in aceasta perioada meciuri importante in Liga Europa. Intr-un fel, meciuri mai grele sunt cele de la sfasitul lui octombrie, cu Ceahlaul in Gruia si cu Brasovul la Brasov. In noimebie, in etapa de dupa Dinamo, CFR joaca cu U Cluj, un derby local in care e favorita, totusi, pe hartie. In decembrie, trei meciuri care pot fi grele din cu totul alte motive fiecare: cu Mioveni acasa, daca Ilie Stan va putea sa “cimenteze” o “autobaza”; cu Steaua, pe care o prinde intre doua meciuri europene; si cu Astra, poate cel mai greu meci al lunii. In concluzie, CFR, care are deja 6 puncte pierdute, are 6 meciuri de 1×2 (in care e totusi favorita) si alte minim doua cu X solist. Daca va reusi victorii in meciurile cu echipele mici si defensive, CFR are mari sanse pentru unul din primele doua locuri (conform calculelor hartiei).

Dupa CFR, Dinamo intalneste Sibiul acasa, Mioveniul in deplasare si Steaua acasa. Meciul este de 1x, Steaua fiind  o echipa defensiva in acest an, fara a compensa printr-o forta a contraatacului. In plus, in joia de dinaintea meciului din Stefan cel Mare, Steaua joaca in deplasare cu Schalke, find obosita si de calendar, si de avion. Si inaintea meciului cu Dinamo, pentru echipa lui Gigi Becali programul european creaza un handicap in campionat: joaca cu Gaz Metan inaintea turului cu Schalke, iar cu Pandurii imediat dupa. Pe 1 octombrie intalneste Otelul, imediat dupa meciul de la Larnaka. Joaca turul cu Maccabi Haifa intre meciurile cu Vaslui si cu Rapid. Dupa returul cu Haifa intalneste acasa Chiajna care va juca la egal. Inaintea returului cu Schalke se deplaseaza la Brasov, iar dupa intalneste Dinamo. O saptamana mai tarziu joaca acasa cu CFR, dupa care intalneste Larnaka si, in ultimul meci al anului calendaristic, Sibiul, venit sa mai scoata un punct. In concluzie, sunt doar trei-cinci meciuri in care Steaua poate obtine cu usurinta toate punctele, si minim 6 in care poate pierde toate punctele. In acest moment, Steaua are deja 5 puncte deficit fata de liderul campionatului.

Dinamo incheie anul cu doua meciuri dificile, cu Astra si cu Tg. Mures in deplasare, pe 10 si 17 decembrie. Factorul decisiv va fi cel meteo, terenurile proaste dezavantajand echipa cainilor rosii, care va trebui sa atace. Chiar si in conditii optime ale terenurilor, meciurile sunt grele, cu echipe fizice, diferenta putand fi facuta de faze fixe sau contraatacuri. Totusi, Dinamo porneste favorita si are prima sansa. In concluzie, cu 5 victorii din 5 meciuri si cu 6 puncte in fata CFR, dinamovistii sunt principalii candidati la castigarea turului. Cele mai grele meciuri ale cainilor vor fi cele cu U Cluj, CFR si Astra, in derbiurile cu rivalii traditionali fiind avantajati de oboseala acestora si de corelarea meciurilor cu cele din cupele europene.

Marea provocare pentru dinamovisti este de a-l inlocui cu succes pe Torje si de a obtine centrari de o calitate similara. Solutii sunt, mai ales daca Dinamo mai aduce unul sau doi jucatori pe acel post. Subtirimea lotului este un alt risc pentru Dinamo, cu un impact mult mai mic acum, dupa ce au ratat Europa League. In plus, solutii pentru banca de rezerve pot fi si tinerii de la Dinamo II care au un inceput de sezon aproape la fel de bun ca si liderii Ligii I.

Un clasament probabil pentru finalul lunii decembrie 2011 este: Dinamo pe primul loc, CFR Cluj pe doi, Rapid pe trei, U Cluj pe patru, Steaua pe cinci, cu Astra si Gaz Metan impartind locurile urmatoare cu Vaslui, Otelul, Pandurii si Brasov.

________________________________________________

UPDATE 28.12.2011: S-a verificat. Profetie indeplinita.

Clasementul final in iarna, dupa finalul turului si prima etapa din retur are urmatoarea configuratie a primelor locuri:

1 Dinamo Bucuresti 40
2 CFR 1907 Cluj 39
3 Rapid Bucuresti 37
4 Steaua Bucuresti 32
5 Oţelul Galaţi 31

U Cluj a fost surpiza “in jos”, care a rasturnat topul 10 previzionat. Sepcile rosii s-au clasat abia pe locul 8. Pentru detalii despre turul acestui campionat, precum si pentru statistici, vezi blogul Fotbal – analize si statistici

Criza ca o ceapa

E greu de crezut ca o criza de vara va ajunge in forta si in toamna, cand oamenii vin cu chef de munca din vacanta.

Prabusirea burselor internationale, urmare a retrogradarii ratingului de tara al Americii, este putin probabil sa devina una cronica din mai multe motive: in primul rand pentru ca este un puseu financiar, fara legatura cu statul si economia lui. Este, mai degraba, un semnal politic pentru campaniile electorale care urmeaza sa inceapa in SUA, Franta si Germania.

Un alt motiv important pentru care criza burselor ar trebui sa fie una de scurta durata, indiferent de intensitatea ei, este ca banii care pleaca din bursa nu au unde sa se duca decat tot pe piata financiara. Pur si simplu nu exista un ciorap suficient de mare in care sa incapa sumele extrase acum. Ar fi, deci, vorba despre ajustare pe piata financiara si migrarea investitiilor dinspre titluri de stat si companii cu expunere pe titluri de stat sau cu expuneri majore cu statele spre titluri cu o alta structura de risc.

Motivul crizei bursiere este iesirea dintr-un mit financiar, acela ca statele au risc zero. Constientizarea faptului ca si cele mai mari state din lume pot ajunge in blocaj de plati si aparitia spectrului falimentului unor mega-puteri a insemnat schimbarea plusurilor si minusurilor de pe hartile de risc pe care le folosesc companiile financiare pentru plasarea investitiilor.

Pe acest fond de ajustare a portofoliilor reale a intervenit suprareactia pietei (este stiut ca piata financiara este una isterica), plus fondurile speculative futures care speculeaza si pariaza orice: o crestere isterica la fel de bine ca si o scadere isterica.

In concluzie: o parte dintre banii extrasi din burse zilele astea se vor duce spre aur, piata de arta si alte bunuri cu valoare intrinseca, cele despre care se spune ca numai cresc, nu si scad, dar care au dezavantajul de a creste greu, in zeci de ani. O alta parte a sumelor, o parte mica, va fi pusa efectiv la ciorap, extrasa din economie si din campul financiar si tezaurizata efectiv. Aceasta se va degrada cel mai rapid, daca va fi tinuta in moneda (pentru ca in urmatorii ani vom avea inflatie globala), sau va duce la un oarecare profit daca va fi tinuta in bunuri de valoare (aur, arta etc.). Insa cei mai multi bani se vor intoarce in economie, fie prin mecanisme bursiere (pe o structura ajustata a titlurilor, cu riscurile actualizate), fie prin investitii diecte, fie prin investitii intermediate bancar. Oamenii au nevoie de profit si dividende, iar economia inca le permite. Indiferent de atacurile speculative, de recalculari si de “criza statelor”, profitul este inca posibil si tentant.

In concluzie: piata le va oferi statelor posibilitatea de a se reforma in urmatorul ciclu electoral si de a lua decizii prin care finantele sa sprijine economia, nu sa intre in conflict cu aceasta. Criza bursiera ar urma sa isi piarda amplitudinea la inceputul toamnei si sa revina pe plus in functie de calendarul electoral din statele majore. Criza Chinei, anuntata pentru inceputul anului viitor cred ca se amana si ea. Daca economia e o ceapa, prin criza bursiera se mai strica inca unele foi de la suprafata, la fel ca si in “criza bancilor”, dar fara a strica, deocamdata, miezul si fara a afecta sanatatea intregului fruct.

O criza majora (astea toate sunt profetii, asa cum e titlul rubricii sub care public acest material) este de asteptat in circa cinci ani, daca statele nu vor intelege modificarile majore din economiile lumii si nu vor trece la politici financiare prudentiale dupa tot dezmatul populist al guvernelor din ultimul deceniu.

SUA si Romania pe frontul din Iraq

De la 1 iunie 1991 s-a desfiintat Tratatul de la Varsovia si Romania a ramas un stat fara nici un angajament militar. Totusi aplicatiile militare la care a participat au fost mai numeroase ca oricand in ultimii zece ani. Parte a fortei internationale de pace delegata de ONU pentru a pacifica regiunea Golfului dupa atacarea Kuwaitului de catre Iraq, trupele romane au primit in 1990 prima misiune de lupta dupa incheierea celui de al doilea razboi mondial. A urmat partiociparea in alte misiuni de pace, cele mai multe organizate de NATO, dar toate cu aprobarea Organizatiei Natiunilor Unite. Dintre misiunile in care trupele romane au actionat fara a sprijini misiuni ale NATO se remarca Somalia, unde a fost detasat un grup de politie militara.

Misiunile MApN in cadrul fortelor de mentinere a pacii internationale, onduse de NATO, s-au accentuat in ultimul timp, numarul de militari implicati a devenit mai mare, frecventa implicarii a cresccut si ea, ca si diversitatea tipului de misiuni. In acdrul misiunilor internationale, oficiali NATO au declarat ca punctele tari ale Romaniei sunt spitalele de campanie, trupele de geniu si detasamentele de politie militara. Dincolo de importanta strategica efectiva, cel mai important este girul politic, dovada ca misiunile sunt agreate si de state foste comuniste.

In cazul unui razboi in Iraq, la care ar urma sa nu participe NATO ca organizatie si nici ei mai importanti membri europeni ai aliantei, importanta trupelor romane ar reste subsantial dar tot din punt de vedere poltic. In plan militar, impactul va fi acela al deplasarii unui numar mai mare de trupe, dar respectandu-se in general armele implicate si pana acum: spitale de campanie, trupe de politie militara care sa asigure spatele frontului si trupe de geniu care sa demineze terenuri cucerite si sa dezamorseze capcane. La acestea, in lipsa uor aliati europeni ai SUA, Romania mai poate deplasa trupe de infanterie si blindate, efetiv combatante, dar porbabilitatea este redusa datorita faptului ca nu exista inca o totala interoperativitate cu cele americane iar standardele tehnologice ale armamementului specific romanesc este inferior celui iraqian si net inferior celui american. In plus, concentrarrea de forte ale SUA pare suficienta pentru a nu mai fi nevoie si de alti participanti de front. Mai importante par infrastructurile romanesti, in special aeroporturile militare de la Fetesti, Kogalniceanu (Constanta) si Bucuresti ca baza pentru aprovizionarea trupelor aflate in lupta. Romania poate fi, in perspetiva actuala, si teritoriul de regrupare al solatilor americani din rezerva strategica sau pentru ei retrasi din lupta pentru refacere daca razboiul va dura mai mult decat spera Washingtonul.

Cum va arata Razboiul 2003

Analistii militari americani au atras atentia ca o tara nu poate fi cucerita si un regim politic nu poate fi shimbat din avion. Planurile militare intocmite de ameriani sunt previzibile si doar amanuntele aplicative si calendarul misiunilor mai au statut de informatii secrete. Prima parte a razboiului urmeaza sa semene cu operatiunea Furtuna Desertului, respectiv sa constea din anihilarea mijloacelor de aparare antiaeriana a Iraqului prin atacul cu rachete si avioane invizibile a statiilor radar si bateriilor antiaeriene identificate prin satelit. Ar urma un bombardament pe scara larga a teritoriului iraqian care in prima faza se va concentra asupra aeroperuruilor militare si a ultimelor mijloace de aparare antiaeriana ramase pentru ca americanii sa cucereasca suprematia aerianaa. Apoibombardamentele se vor orienta asupra concentrarilor de trupe si fortificatiilor terestre. Faza a doua a razboiului va consemna atacul la sol, cu trupe terestre si aeropurtate care vor ataca dinspre Arabia Saudita si Kuwait (din zona Golfului Persic unde exista deja cea mai mare concentrare de trupe) dar si din nord-vest (Turcia). Daca negocierile cu Iranul se vor finaliza, Iraqul ar putea fi atacat prati din toaate tarile vecine (cu exeptia Siriei), ceea ce necesita un numar mult mai mare de infanteristi, fiind posibila implicarea trupelor romanesti in aceasta faza de operatiuni, cel putin ca rezerva strategia sau trupe de suport. De asemenea, americanii ar deshide lupta la sol si in alte regiuni decat aceste fronturi deschise pe granite, prin desanturi de infanteristi marini care sa anihileze punte de rezistenta prin actiuni de commando, sa faca imposibila regruparea iraqienilor in formatiuni eficiente si sa zadarniceasca actiunil;e de gherila previzibile daca americanii vor ocupa centru desertic al tarii. Intr-o asemenea perspectiva, iraqienii s-ar putea regrupa in muntii de la granita u Turcia si de la granita cu Iranul, zona unde populatia majoritara este predominant de origine kurda. daca se va ajunge la o asemenea situatie, la operatiunile contra gherilei iraqiene ar urma sa partiipe si disidentii kurzi (care doresc stat national independent de Iraq) sau trupe turcesti (care intentioneaza anexarea Kurdistanului iraqian) dar este posibila si implicarea trupelor romanesti de vanatori de munte ale caror capacitati si pregatire au fost evidentiate de oficiali NATO.

Asadar Romania ar urma sa partiipe la un razboi contra lui Saddam cu infrastructuri, spitale de campanie, trupe de geniu si politie militara – daca razboiul va fi de scurta durata si Saddam va fi zdrobit cu rapiditate; si cu trupe de infanterie, blindate si vanatori de munte – daca razboiul se va prelungi.

Nicu Ilie , preluare de pe www.nicuilie.eu, sectiunea documentar. Articol publicat in publicatia print “Imaginea ROmaniei” in preziua invadarii Iraqului de catre americani. Ilustratia este ulterioara.