Toledo, note de subsol istoric

Califatul european si Regii Catolici

Plantatiile de maslini ale muntelui fac buna vecinatate cu palmierii si cocotierii coastei iar regiunea intreaga pare o uriasa gradina botanica. Plante care in Romania cresc doar in ghivece si balcoane ajung aici la dimensiuni la care cu greu mai pot fi recunoscute: leandrii sunt uriasi iar ficusii par stejari tineri. Coasta e verde dar cu un mare efort uman care a dus la irigatii, fantini arteziene si cortine de apa intr-o traditie deopotriva europeana si araba, ca si arhitectura, ca si istoria, ca si oamenii.

Andaluzia a fost timp de 700 de ani provincie musulmana. A fost primul si ultimul pamant stapanit in Europa de catre arabi. Dar istoria au inceput-o aici fenicienii si cartaginezii, intemeitori, intre altele, ai orasului Malaga. Primul regat iberic a fost cel al lui Amilcar, dictator cartaginez exilat si al carui fiu, Hanibal, a fost primul cuceritor al Romei. Latinii au cucerit si ei peninsula, dupa o suta de ani de lupte, iar Sevilla, centru de comert pentru metalele rare, a devenit unul dintre cele mai importante orase romane. Vandalii, al caror regat din nordul Africii fusese spulberat de bizantini, au preluat puterea in Spania, si-au stabilit capitala la Toledo si au schimbat numele vechi al provinciei romane, Beatica, cea fericita, cu unul nou: Andalusia.

Vizigotii au venit din nord si au intemeiat primul regat crestin iberic. Anul 711 l-a adus in Spania pe marocanul Tarik, cel al carui nume a ramas aupra celei mai cunoscute stramtori din lume (Gibraltar sau Gebbel-al-Tarik, adica Muntele lui Tarik), erou musulman chemat in Spania sa “razbune onoarea” fiicei guvernatorului de Ceuta, violata de ultimul rege vizigot. Dupa fuga acestuia, marocanii, care aveau in frunte o dinastie araba inrudita cu Profetul Mahomet, au cucerit Spania pana la Pirinei si au intemeiat, cu sediul la Cordoba, un emirat care avea sa urce in timp pana la rangul de califat, egaland in importanta Bagdadul, Damascul sau Cairo. Spaniolii de azi recunosc ca in timpul stapanirii arabe crestinii au fost bine tratati si au avut libertatea religioasa si de cult, putand chiar sa faca o cariera in administratie, constructii sau arte. Exista chiar un nume, mozarab, pentru crestinii cu pozitii sociale de frunte, acestia adaugandu-se unui numar foarte mare de evrei atrasi de comertul cu Africa si de liberalismul califilor spanioli. Nu aceeasi a fost opinia crestinilor spanioli de la sfarsitul evului mediu pentru care granita dintre religii era de netrecut. Din regatul Asturiei, tara basca, avand centre la Gijon si Oviedo, singurul stat peninsular necucerit de musulmani, a plecat Reconquista, recucerirea tarii. A fost un razboi intre religii dar si unul nord-sud, stapanirea araba fiind impinsa incet-incet pana in Marea Mediterana. Dupa ce au pierdut Cordoba si Sevilla, musulmanii au renuntat la restul Spaniei, au fortificat Andalusia si au incercat sa creeze un ultim paradis la Granada, cu un picior de pod in Malaga, pierdute si acestea. Ultimul emir a predat cheia capitalei Regilor Catolici, Isabela de Castilia si Ferdinand de Aragon, si a plecat din paradis cu lacrimi in ochi: “Plangi ca o femeie daca n-ai stiut sa lupti ca un barbat”, i-a spus regina-mama. Anul: 1492, acelasi in care Columb ajungea in Lumea Noua, repede confiscata de Spania care s-a unificat, si-a cucerit independenta si a devenit o superputere mondiala aproape in acelasi timp. Spaniola a devenit cea mai raspandita limba din lume dupa ce conquistadorii au supus America din Canada pana in Tara de Foc. Cantitati uriase de aur si argint s-au scurs din tanarul continent in Caraibe si de acolo, vamuite de pirati si de corsarii englezi si francezi, in Regatul Catolic, Spania. Nepotul Regilor Catolici, Carol Quintul, a fost incoronat peste Austria si Tarile de Jos, intemeind ceea ce credea ca va deveni Regatul Universal. Marile bogatii ale lumii noi au dus la inflorirea tuturor artelor dar inchizitia pe de o parte, expulzarea negustorilor arabi si evrei pe de alta parte, proasta administrare de asemenea, au dus la inflatie, mizerie si saracie. Spania avea sa dea in curand faliment, Coroana intrand in imposibilitate de a plati marile credite contractate la negustori italieni sau olandezi cu care isi finanta expeditiile in Indii. Sudul, si in primul rand Sevilla, s-a bucurat si de opulenta primului secol “american”, acesta fiind locul unde ancorau caravelele incarcate cu bunastare, si de decaderea si mizeria falimentelor. Astfel, dupa alungarea arabilor, nordul a castigat peninsula, capitala s-a mutat la Madrid iar Andaluzia a devenit o provincie ca oricare alta, ba poate mai saraca decat celelalte. Dupa ce peste o mie de ani a reprezentat cea mai importanta parte a Iberiei, in secolul XX populatia, si asa destul de redusa, a migrat in partile nordice, in Castilia si Catalunia, mai industrializate, pentru a scapa de mizeria de acasa. Lucrurile s-au schimbat insa radical in ultimele decenii, de dupa Franco. Restaurarea familiei regale, pentru care spaniolii au un adevarat cult, a dus la stabilitatea economica a tarii iar ultimii ani, dupa integrarea in Uniunea Europeana, au dus la prosperitate. In sud, guvernul a realizat, beneficiind si de fonduri europene, o infrastructura comunicationala moderna si eficienta, cu autostrazi gratuite in toata provincia andaluza, iar concesionari particulari, mari trusturi de constructii britanice sau din lumea araba, ridica practic o noua Europa pe bordura nordica a Mediteranei. “Turismul este principala sursa de venituri a regiunii, dar afacerile imobiliare sunt adevarata industrie de aici”, spune un reprezentant al patronatului turistic din Costa del Sol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.