{"id":572,"date":"2009-05-30T17:38:31","date_gmt":"2009-05-30T15:38:31","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.nicuilie.eu\/?p=572"},"modified":"2009-05-30T17:38:31","modified_gmt":"2009-05-30T15:38:31","slug":"malaga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/malaga\/","title":{"rendered":"La Coloanele lui Hercule"},"content":{"rendered":"

Malaga-Torremolinos-Benalmadena-Estepona tur-retur, tur-retur<\/span><\/p>\n

129 km pana la Granada, 187 km pana la Cordoba, 219 km pana la Sevilla, 220 km pana la Cadiz, zecile de km pana in Ronda, proximitatea oraselor maure Jaen si Huelva, apropierea Tarifei si accesibilitatea Tangerului marocan fac din zona Costei del Sol una potrivita pentru variate \u201cexcursii de o zi\u201d. Din sud in nord (ceea ce nu inseamna prea mult) si din est in vest, ceea ce inseamna sute de kilometri, aglomerarea urbana piemontana si marina in acelasi timp este parcursa de mai multe ori in drumul catre capodopere almoharide sau gotic-baroc crestine, spre monumentele si minunile Andaluziei. Statiunile malagane devin din ce in ce mai familiare si ochiul gaseste repere si evolutii. Din goana autocarului, la granita dintre Benalmadena si Fuengirola, linie imaginara, un nou complex turistic cu elefanti de beton in marime naturala transformati in fantani arteziene, cu baruri in copaci si o discoteca \u201cafro\u201d, se constrieste, se finiseaza si se deschide pentru public in doar trei treceri pe langa. Orasele se construiesc si se innoiesc fara praf, fara a se inchide pentru turisti, printr-un accelerat proces de crestere dinlauntru, aducand o exuberanta edilitara, o frenezie arhitecturala. Verdele e pretutindeni si construirea unui nou complex de apartamente sau a unui nou hotel nu face decat sa creeze si mai mult spatiu natural deoarece o lege locala permite constructia doar pe un sfert din suprafata detinuta, restul fiind gradina.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Printre palmieri si pini marocani, printre arbori de cauciuc si alte esente rare, sute de hoteluri, si milioane de locuri de cazare, se deseneaza fiecare cu o personalitate proprie, cu ecouri antice sau super-moderniste, cu influente maure, alb-mediterane, rustic-iberice, baroc sau desprinse din Razboiul Stelelor sau din alte anticipatii. Trei, patru si cinci stele, hotelurile concureaza in gradini si bucatarii, in vinuri si design, se concureaza in antichitati si creaza o diversitate a ofertei apreciata de toate categoriile de turisti. Hotelurile isi personalizeaza nu doar fatadele si spatiile publice, piscinele si terenurile de sport, ci si camerele si serviciile pentru a face fata cat mai bine cerintelor publicului tinta caruia se dedica. Exista hoteluri pentru familii, altele pentru golf, altele pentru turismul de afaceri \u2013 dar toate au in vedere utilizarea optima a principalului capital al coastei \u2013 soarele, pus in valoare prin solarii si piscine, prin instalatii de jacuzzi, baruri deschise si gradini.<\/span><\/p>\n

Chiar in cele mai turistice dintre orasele, casele de locuit si blocurile de apartamente isi fac loc printre hoteluri. Plaja este elementul dominant si in Spania toate plajele sunt publice. Solariile sunt numeroase, porturile turistice dau o culoare fastuoasa, yahturile se incruciseaza cu micile traulere de familie, creionand o linie de interferenta urban-marina, cauza finala a atractiei pe care o exercita litoralul andaluz. In frontul doi de la mare catre munte se afla o linie aproape neintrerupta de terase, buticuri, restaurante, pizzerii, cluburi, cerveceria (berarii), magazine de suveniruri, case de moda, minimarketuri, discoteci. Dincolo de ele, si uneori in fata acestora, o prima linie de hoteluri, cu panorame splendide si a caror descriere in genere impinge spre superlative. Urmeaza, de la caz la caz, zone de case cu stradute inguste, de un lat de om, ticsite si ele de cafenele cu mese stradale, butiquri de marca, alte magazine, cluburi de noapte, restaurante flamenco, afise pentru corida; zone rezidentiale cu hoteluri inserate cu naturalete, amintind un vechi dicton al directorilor din bransa, ca hotelul este casa turistului care se afla departe de casa; supermarketuri, casinouri, restaurante, parcuri si complexe de distractii, discoteci si cluburi, unele tinute de personaje celebre, preferatul andaluzilor fiind Antonio Banderas, pronuntat dur, cu mandrie si violenta, amintind cele doua trasaturi ale cea ce strainii numesc spirit latin, suflet spaniol.<\/span><\/p>\n

Fascinanta este zona Estepona-Marbella, cu al sau Puerto Banus, port sportiv cu vase de cea mai buna calitate, cu un standing ridicat. Cladirile, ca si locatarii, sunt de o mare bogatie. Buticurile din jur vand articole de marca, magazinele propun cumparatorilor doar masini decapotabile si yahturi de cateva tone. Numarul locuitorilor, rezidenti si temporari, depaseste cu greu zece mii dar localitatea are cateva reviste proprii, de buna calitate grafica, dedicate vietii mondene din localitate si anunturilor imobiliare cu vile de-a gata.<\/span><\/p>\n

Malaga, desi ca localitate este situata in marginea complexului urban, este nucleul care domina toata coasta. Importanta sa este nu doar administrativa, ci si ca izvor cultural. In centrul sau, in spatele unei mari catedrale construita in stilul barocului spaniol, mai putin valoroasa decat altele dar cu un ansamblu estetic mai echilibrat si mai elaborat decat acestea, se afla Muzeul Picasso. Acesta a fost inaugurat anul trecut la doar cateva sute de metri de casa in care s-a nascut si a trait prima copilarie pictorul cubist, beneficiind de donatiile urmasilor lui Picasso si valorificand o intentie a acestuia din anii \u201950, cand nu a putut fi realizata datorita opozitiei franchiste. Muzeul a fost deschis in Palatul contilor Buenavista, o cladire istorica, fost turn medieval restaurat in maniera romana, cu un atrium larg, pe doua nivele. Aceasta reflecta, intr-un mod mai putin planificat, intreaga istorie a urbei. Cu ocazia lucrarilor pentru muzeu, in subsolul constructiei au fost gasite fundatii latine si feniciene, amintind de primii intemeietori si primii cuceritori ai cetatii. Plantatiile de vita de vie (vinul rosu de Malaga fiind unul lichid, aromat, baubil, printre cele mai celebre din lume), trestie de zahar si maslini au facut din Malaga nu doar un port important al lumii vechi, ci si un mare oras mediteraneean. Importanta sa s-a mentinut si in timpul stapanirii maure, perioada din care pastreaza numeroase fortificatii care urca muntele din fata portului pana la inaltimile panoramice pe care le detinea castelul Gibralfaro, Muntele Farului. Strazile inguste, pavate cu marmura pe toata lungimea lor, cu trotoare despartite de sosea doar prin benzi de alta culoare, sinteza arhitectonica dominata de barocul spaniol si arabesc, ambele de o mare bogatie a detaliului, fac din Malaga un oras particular, intim si cosmopolit, impietrit parca intr-un belle-epoque al sau, din care isi extrage permanent esentele. Oamenii sunt comunicativi si adesea cei care par locuitori se dovedesc englezi sadea iar spaniolii au un aer de pasageri. Limbile reflecta realitatea etnica si auzi adesea cuvinte romanesti soptite printre celelalte cuvinte dintr-o limba esperando inventate adhoc de numerosii si diversii vizitatori.<\/span><\/p>\n

Barajul lingvistic nu se dovedeste unul important pentru romani care au adesea surpriza sa fie mai bine intelesi atunci cand vorbesc romana in magazine decat cand incearca o limba internationala.<\/span><\/p>\n

Inrudirea lingvistica este avuta in vedere si de unii dintre directorii de hotel din statiunile malagane care misca antena satelit pentru a capta posturi tv romanesti. Este una dintre modalitatile de apropiere catre turistii din tara noastra dupa ce, din acest an, trei agentii de turism, Ali Baba Tours, Paradox Travel si Global Business Travel au lansat in comun un program turistic pentru aceasta destinatie, cu transport saptamanal prin intermediul unor curse charter, 7 nopti cazare (turistii putand alege intre 3, 4 si 5 stele) si programe de vacanta pentru regiunea Europei care detine numarul record de zile fara nor. Pe langa \u201cpachetul de baza\u201d, care include transport, cazare si masa, sunt disponibile si excursii organizate in celelalte puncte de maxim interes, marile orase andaluze.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Malaga-Torremolinos-Benalmadena-Estepona tur-retur, tur-retur 129 km pana la Granada, 187 km pana la Cordoba, 219 km pana la Sevilla, 220 km pana la Cadiz, zecile de km pana in Ronda, proximitatea oraselor maure Jaen si Huelva, apropierea Tarifei si accesibilitatea Tangerului marocan fac din zona Costei del Sol una potrivita pentru variate \u201cexcursii de o zi\u201d. Din sud in nord (ceea […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[19],"tags":[153,255,301,330,474,476,502,648,952,977,1355,1401,1428,1707,1712,1723,1809,1811,1821,1848,1998,2231,2256,2300,2311,2488,2662,2802,2829,2888,3027,3357,3457,3593,3678,3745,3749,3894,3916,3973,3974],"class_list":["post-572","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-reportaj","tag-afro","tag-andalusia","tag-antonio-banderas","tag-arbori-de-cauciuc","tag-baroc","tag-baruri","tag-benalmadena","tag-cadiz","tag-cordoba","tag-costa-del-sol","tag-el-andalus","tag-estepona","tag-excursii","tag-golf","tag-gotic","tag-granada","tag-hotel","tag-hoteluri","tag-huelva","tag-imobiliar","tag-jaen","tag-malaga","tag-marbella","tag-masini","tag-maure","tag-muzeul-picasso","tag-palatul-buenavista","tag-picasso","tag-plaja","tag-port","tag-puerto-banus","tag-sevilla","tag-spania","tag-tarifa","tag-torremolinos","tag-turism","tag-turisti","tag-vinul-de-malaga","tag-vizitatori","tag-yaht","tag-yahting"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/sa83eN-malaga","jetpack-related-posts":[{"id":564,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/calatorie-in-el-andaluz\/","url_meta":{"origin":572,"position":0},"title":"Calatorie in El Andaluz","author":"Nicu Ilie","date":"mai 27, 2009","format":false,"excerpt":"Pe aici au intrat arabii in Europa si tot de aici a plecat Columb sa adauge lumii un nou continent. Provincia Malaga si Costa del Sol reprezinta una din zonele cu o istorie de mare anvergura si cu un prezent fluid, in plina dezvoltare. Turismul este industria predilecta a coastei\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":566,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/toledo\/","url_meta":{"origin":572,"position":1},"title":"Toledo, note de subsol istoric","author":"Nicu Ilie","date":"mai 28, 2009","format":false,"excerpt":"Califatul european si Regii Catolici Plantatiile de maslini ale muntelui fac buna vecinatate cu palmierii si cocotierii coastei iar regiunea intreaga pare o uriasa gradina botanica. Plante care in Romania cresc doar in ghivece si balcoane ajung aici la dimensiuni la care cu greu mai pot fi recunoscute: leandrii sunt\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":570,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/costa-del-sol\/","url_meta":{"origin":572,"position":2},"title":"Costa del Sol","author":"Nicu Ilie","date":"mai 29, 2009","format":false,"excerpt":"Coasta Soarelui Spania este tara europeana cu cele mai mari venituri din turism. Peninsulara, tara este in primul rand o inlantuire de coaste si plaje mediteraneene, cele atlantice, la nord de Portugalia, in tarile basce, fiind cu faleze inalte, lipsite de plaje si mai putin dezvoltate turistic. La Mediterana, din\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":574,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/granada-impresii-de-calatorie\/","url_meta":{"origin":572,"position":3},"title":"Granada, impresii de calatorie","author":"Nicu Ilie","date":"mai 31, 2009","format":false,"excerpt":"Un plagiat reusit al Paradisului La sol, temperatura e tinuta in frau doar de aerul umezit cu fantini arteziene, cate doua-trei intr-o singura piata, de magazinele si restaurantele cu aer conditionat si de bisericile si edificiile publice cu ziduri groase, racoroase. La cativa kilometri distanta, vizibil in toata maretia sa,\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":580,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/sebes-drum-nou-pe-valea-frumoasei\/","url_meta":{"origin":572,"position":4},"title":"Sebes: Drum nou pe Valea Frumoasei","author":"Nicu Ilie","date":"iunie 16, 2009","format":false,"excerpt":"Cu cincizeci de ani in urma, Blaga spunea ca eternitatea s-a nasccut la sat. Acum, satul in care s-a nasut Blaga s-a mutat el insusI la oras. Cine mai are timp de lururi eterne? Lancramul, satul poetului-lebada, a ajuns o suburbia cuminte a Sebesului. Casele cu iz sasesc, cu ziduri\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":578,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/sevilla-lui-colon\/","url_meta":{"origin":572,"position":5},"title":"Sevilla lui Colon","author":"Nicu Ilie","date":"iunie 2, 2009","format":false,"excerpt":"Sub numele de Colon spaniolii il desemneaza pe unul dintre cei mai importanti eroi ai lor, italianul Cristofer Columb. Din Sevilla, pe raul Guadalquivir, a plecat mica sa escadrila de veliere in prima mare calatorie a lumii crestine, cea care a avut drept punct final arhipelagul Caraibe si a dus\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]}],"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/572","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=572"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/572\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=572"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=572"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=572"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}