Fran\u021ba are \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 mari probleme cauzate de votul uninominal. Sistemul de vot francez pentru parlament este \u00een dou\u0103 tururi, similar cu alegerea pre\u0219edintelui \u00een Rom\u00e2nia sau cu alegerile pentru primari p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd. Dac\u0103 \u00een primul tur exist\u0103 un candidat cu majoritate absolut\u0103 (peste 50%), el ia colegiul \u0219i alegerile se \u00eencheie. Dac\u0103 nu e cazul, se face un tur doi cu candida\u021bii cel mai bine clasa\u021bi \u00een turul unu \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103torul este direct ales \u00een parlament. F\u0103r\u0103 nicio compensare de liste \u0219i de reprezentativitate, cum este \u00een sistemul rom\u00e2nesc sau \u00een cel german. <\/p>\n\n\n\n
Sistemul francez a dus mult timp la parlamente mult mai solide dec\u00e2t peisajul politic. For\u021bele centriste, mai apte de colabor\u0103ri politice (pentru a atrage voturi suplimentare \u00een turul 2 au fost \u00een mod cert avantajate. Dar: 1) o mare gam\u0103 de manifest\u0103ri politice minoritare au r\u0103mas f\u0103r\u0103 o expresie politic\u0103 sau au fost subreprezentate \u0219i 2) for\u021bele centriste au ob\u021binut constant o suprareprezentare pe care au folosit-o pentru a promova (f\u0103r\u0103 acord politic) propria agend\u0103, fiind nep\u0103s\u0103toare la problemele ridicate de celelalte segmente sociale. Plus 3) \u00een contextul unei fragment\u0103ri teribile a spectrului politic francez de dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea vechiului sistem de partide, sistemul de vot francez a permis ani \u00een \u0219ir guvern\u0103ri minoritare, care reprezentau maxim o treime din popula\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Toate acestea au refulat \u00een alegerile din 2024 – cele europarlamentare \u0219i, \u00een mod special, cele anticipate, declan\u0219ate de Macron dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een europarlamentare. Rezultatul a dus la conturarea a trei poli politici perfect incongruen\u021bi. Iar o imposibilitate \u0219i mai mare este dat\u0103 de faptul c\u0103, sub mirajul c\u0103 un colegiu poate fi c\u00e2\u0219tigat cu 15-20% din voturi, reprezentan\u021bii politici refuz\u0103 s\u0103dialogheze \u0219i s\u0103 exploreze c\u0103i de mijloc.<\/p>\n\n\n\n
Sisteme de tip uninominal sunt \u00een mai multe mari state, \u00een special \u00een cele unde democra\u021bia modern\u0103 a fost \u00eencercat\u0103 pentru prima dat\u0103: Fran\u021ba, SUA, Marea Britanie. \u00cen celelalte \u021b\u0103ri, de regul\u0103, sistemele uninominale au avut via\u021b\u0103 scurt\u0103 (dac\u0103 au fost testate) \u0219i au dus rapid la blocaje de tipul celui care este azi \u00een Fran\u021ba. \u201eC\u00e2\u0219tig\u0103torul ia totul\u201d creeaz\u0103 mecanisme politice care pot e\u0219ua rapid \u00eentr-o tiranie a majorit\u0103\u021bii (nu este cazul Fran\u021bei de azi, dar un exemplu concret \u00eel poate da trumpismul) sau \u00eentr-o subreprezentare cronic\u0103 a unei game enorme de minorit\u0103\u021bi (da, acesta este cazul Fran\u021bei).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Rom\u00e2nia au fost mai multe variante de vot uninominal \u00een primele alegeri din secolul 19 \u0219i, recent, \u00een alegerile din 2008. Acest sistem a fost propus de Traian B\u0103sescu, pe atunci pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei \u0219i a fost supus unui referendum. Acel referendum a fost invalidat, ne\u00eentrunind pragul de participare minim\u0103 necesar\u0103, dar votul \u00een favoarea uninominalului a fost masiv. Ca urmare, \u00een Parlament a fost introdus un sistem electoral cu colegii uninominale (dar compensat, cu voturi care se redistribuiau \u00eentre partide pentru a nu exclude minorit\u0103\u021bile – de fapt, UDMR). <\/p>\n\n\n\n
Ce a propus Traian B\u0103sescu? Un vot pur uninominal, care s\u0103 \u00eei responsabilizeze pe ale\u0219i:<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Parlament a trecut un sistem cu modific\u0103ri esen\u021biale:<\/p>\n\n\n\n
Acest sistem de vot mixt nu a reu\u0219it reforma clasei politice (pe care o dorea B\u0103sescu), dar nici nu a dus la derapaje de sub\/suprareprezentare. \u00cen cazul acestora din urm\u0103, Rom\u00e2nia ar fi fost \u00een mod special vulnerabil\u0103, neav\u00e2nd, de exemplu, o arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 cum este cea din Statele Unite, care nu i-a permis lui Trump, \u00een primul mandat (\u0219i sper s\u0103 nu mai existe \u0219i un altul), s\u0103 impun\u0103 o tiranie a majorit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Personal, am votat \u00een favoarea votului uninominal. La acea dat\u0103, \u00een 2007, Fran\u021ba, UK \u0219i SUA nu aveau niciun fel de probleme legate de s\u0103n\u0103tatea democra\u021biei \u0219i sistemele lor politice p\u0103reau unele de succes. Mi se p\u0103rea firesc s\u0103 adopt\u0103m unul dintre aceste modele. Azi, v\u0103z\u00e2nd evolu\u021biile recente, m\u0103 bucur c\u0103 \u00eentregul demers a fost deturnat \u0219i c\u0103 votul uninominal a fost conceput de a\u0219a natur\u0103 \u00eenc\u00e2t a produs schimb\u0103ri majore f\u0103r\u0103 s\u0103 schimbe nimic.<\/p>\n\n\n\n
o analiz\u0103 Hotnews a sistemelor de vot din 2008<\/a><\/p>\n\n\n\n