{"id":2990,"date":"2023-09-02T12:21:09","date_gmt":"2023-09-02T09:21:09","guid":{"rendered":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/?p=2990"},"modified":"2023-09-02T12:21:09","modified_gmt":"2023-09-02T09:21:09","slug":"filosofia-varstelor-generatiile-asa-cum-sunt-si-teoriile-despre-ele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/filosofia-varstelor-generatiile-asa-cum-sunt-si-teoriile-despre-ele\/","title":{"rendered":"Filosofia v\u00e2rstelor: genera\u021biile a\u0219a cum sunt \u0219i teoriile despre ele"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>O filosofie a v\u00e2rstelor, chiar dac\u0103 nu sistematizat\u0103, a existat \u00eentotdeauna \u0219i a fost deosebit de popular\u0103 \u00een perioada medieval\u0103. Principalul motiv al acestei filosofii populare a fost roata vie\u021bii, cu patru momente decisive de la na\u0219tere la moarte \u0219i cu prezum\u021bia c\u0103 primele dou\u0103 v\u00e2rste sunt unele ascendente pentru individ, iar ultimele dou\u0103 \u00eenseamn\u0103 dec\u0103dere. Motivul ro\u021bii vie\u021bii a fost preluat \u0219i \u00een iconografia cre\u0219tin\u0103, inclusiv \u00een bisericile rom\u00e2ne\u0219ti din secolele 18-19, de\u0219i maximum de popularitate s-a \u00eenregistrat \u00een zona Europei Centrale. De altfel, cele patru momente sunt prezumate \u00een multe dintre religiile lumii, oricare ar fi \u00een\u021belesul care li se d\u0103, \u0219i, adesea, exist\u0103 ritualuri de trecere dintr-un stadiu \u00een altul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Parte dintre antropologi, cu prec\u0103dere cei veni\u021bi din lingvistic\u0103, definesc cultura ca fiind valorile, credin\u021bele, cunoa\u0219terea sau practicile transmise de la o genera\u021bie la alta. \u00centr-o asemenea accep\u021biune, popular\u0103 \u00eendeosebi \u00een studiile africane, cultura este pur \u0219i simplu sinonimizat\u0103 cu genera\u021biile, f\u0103c\u00e2ndu-se abstrac\u021bie de materialitatea ei, de monumentalitatea ei \u0219i de autonomia hermeneuticii (imanen\u021b\u0103 sau transcendentalitate), lucruri de maxim interes \u00een g\u00e2ndirea european\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Totu\u0219i, r\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare fundamental\u0103: dac\u0103 genera\u021biile exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r sau sunt o fic\u021biune care idealizeaz\u0103 existen\u021ba v\u00e2rstelor. \u0218i, consecutiv: De ce este v\u00e2rsta un parametru esen\u021bial al cercet\u0103rii sociale? Sunt diferen\u021bele pe grupe de v\u00e2rst\u0103 relevante indiferent de subiect? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 v\u00e2rstele se suprapun cu genera\u021biile? Au ele \u2013 v\u00e2rstele sau genera\u021biile \u2013 propriul narativ intrinsec ce trebuie avut \u00een vedere \u00een proiectarea unei cercet\u0103ri sociale? Cum se ilustreaz\u0103, din punct de vedere antropologic \u0219i sociologic, \u201econflictul \u00eentre genera\u021bii\u201d \u0219i care este magnitudinea sa real\u0103? Exist\u0103 posibilitatea ca \u201eproblema genera\u021biilor\u201d \u0219i \u201eteoria genera\u021biilor\u201d s\u0103 fie tocmai un efect al studiilor demografice care s-au f\u0103cut \u00een ultimele decenii \u0219i s\u0103 aib\u0103 ca punct de plecare \u00eensu\u0219i mecanismul de colectare a datelor? Sau diferen\u021bele pe genera\u021bii\/grupe de v\u00e2rst\u0103 sunt unele reale, iar cercet\u0103rile demografice nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 le pun\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103?<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i termenul (\u0219i conceptul) nu este unul nou, totu\u0219i abia foarte recent au ap\u0103rut (importate din psihologie) instrumente pentru descrierea \u0219tiin\u021bific\u0103 a genera\u021biilor. Totodat\u0103, omniprezen\u021ba statisticii \u00een lumea de azi ofer\u0103 suportul pragmatic al acestui concept de psihologie social\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Originea studiilor dedicate genera\u021biilor dateaz\u0103 de acum un secol. (Normal, recenzen\u021bii temei au g\u0103sit argumente pentru a merge mult \u00een vechime \u0219i a o lega de Socrate, Platon \u0219i Aristotel.) Termenul de \u201egenera\u021bie\u201d a ap\u0103rut \u00een sociologia francez\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului 19 (Auguste Comte, Antoine Augustin Cournot) \u0219i a fost teoretizat \u00een anii 1920 de Fran\u00e7ois Mentr\u00e9, Karl Mannheim \u0219i Jos\u00e9 Ortega y Gasset. Descris\u0103 ca fiind o cohort\u0103 de oameni cu v\u00e2rste similare, genera\u021bia este privit\u0103 ca un produs local \u0219i istoric al unor evenimente politice \u0219i sociale care marcheaz\u0103 adolescen\u021ba \u0219i tinere\u021bea cohortei respective \u0219i care, astfel, \u00eei calibreaz\u0103 comportamentul \u0219i alegerile pe toat\u0103 durata vie\u021bii. Ini\u021bial, doar r\u0103zboaiele \u0219i r\u0103zboaiele civile erau privite ca fiind capabile s\u0103 defineasc\u0103 o genera\u021bie, dar, ulterior, lista a fost completat\u0103 cu alte evenimente sociale (mi\u0219carea pentru drepturile civile, 1968-ul) sau fenomene (apari\u021bia erei digitale).<br>Studiul genera\u021biilor a devenit cu adev\u0103rat relevant abia \u00een anii 1990, iar generalizarea s-a datorat unor best-seller-uri contestabile \u0219tiin\u021bific. <\/p>\n\n\n\n<p>Ast\u0103zi se pune semnul egal \u00eentre Teoria genera\u021biilor \u0219i Teoria Strauss-Howe, dup\u0103 ce c\u0103r\u021bile semnate de William Strauss \u0219i Neil Howe, \u201eGenera\u021bii: istoria viitorului Americii din 1584 \u00een 2069\u201d (1992) sau \u201eAscensiunea milenialilor: urm\u0103toarea genera\u021bie m\u0103rea\u021b\u0103\u201d (2000) au dominat timp de decenii topurile de v\u00e2nz\u0103ri (este drept, dup\u0103 cum remarca David Greenberg \u00een \u201ePolitico\u201d, la categoria \u201edivination\u201d pe Amazon). Totu\u0219i, dincolo de o cert\u0103 not\u0103 protocronist\u0103 dat\u0103 de unele asocieri for\u021bate \u0219i de lipsa rigorii \u0219tiin\u021bifice, capacitatea explicativ\u0103 a teoriei Strauss-Howe dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult nivelul dacopatiei de la noi. Cel mai important este c\u0103 a stabilit \u0219i a impus termeni unanim cunoscu\u021bi azi \u0219i folosi\u021bi \u00een studii cu un caracter \u0219tiin\u021bific din ce \u00een ce mai pronun\u021bat: genera\u021bia X, millennials, genera\u021bia Z. Totodat\u0103, a stabilit o mecanic\u0103 ce va denumi genera\u021biile viitoare (desemnate, dup\u0103 Z, cu literele alfabetului grecesc).<br>Strauss \u0219i Howe au integrat \u0219i au adaptat la spa\u021biul saxon, complet\u00e2ndu-le \u0219i cu un vizionarism specific dreptei americane, toate ideile majore care, \u00eenaintea lor, circulaser\u0103 \u00een cercul restr\u00e2ns al sociologiei. Genera\u021bia se p\u0103streaz\u0103 \u00een cadre istorice \u0219i localizate (\u00een grani\u021bele unor state-na\u021biune) \u0219i, \u00een continuare, este considerat ca decisiv momentul intr\u0103rii genera\u021biei pe pia\u021ba ideilor \u0219i pe pia\u021ba muncii. <\/p>\n\n\n\n<p>Urm\u00e2ndu-l pe Fran\u00e7ois Mentr\u00e9, care, \u00een 1920, construise \u00een spa\u021biul francez o istorie a genera\u021biilor, Strauss \u0219i Howe rea\u0219az\u0103 istoria anglo-saxon\u0103 \u0219i american\u0103 \u00een propria paradigm\u0103, rezult\u00e2nd o lectur\u0103 a epocilor care relev\u0103 cicluri de 20-30 de ani \u0219i puncte de cotitur\u0103 corelate nu doar cu evenimente istorice sau dezvolt\u0103ri sociale, ci \u0219i cu oamenii prin care acestea s-au manifestat. Pentru a defini dinamica genera\u021biilor, Strauss \u0219i Howe au preluat de la Ortega y Gasset o teorie a v\u00e2rstelor pe care au dezvoltat-o \u00een forma unor arhetipuri istorice (\u00een linii mari, asem\u0103n\u0103toare celor patru temperamente teoretizate de Hipocrate) \u0219i stadii de evolu\u021bie social\u0103 care descriu via\u021ba fiec\u0103rui om \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 \u0219i a fiec\u0103rei genera\u021bii \u00eentr-o succesiune istoric\u0103 presupus\u0103 a avea o mare rigiditate.<\/p>\n\n\n\n<p>vezi articolul complet \u00een revista Cultura<br><a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/3879\/\">Teoriile \u0219i retorica genera\u021biilor<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O filosofie a v\u00e2rstelor, chiar dac\u0103 nu sistematizat\u0103, a existat \u00eentotdeauna \u0219i a fost deosebit de popular\u0103 \u00een perioada medieval\u0103. Principalul motiv al acestei filosofii populare a fost roata vie\u021bii, cu patru momente decisive de la na\u0219tere la moarte \u0219i cu prezum\u021bia c\u0103 primele dou\u0103 v\u00e2rste sunt unele ascendente pentru individ, iar ultimele dou\u0103 \u00eenseamn\u0103 dec\u0103dere. Motivul ro\u021bii vie\u021bii a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":558,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[4059,4061,4066,4065,4063,4062,3191,4064,4060],"class_list":["post-2990","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-filosofie-pop","tag-filosofia-generatiilor","tag-filosofia-varstelor","tag-filosofie-contemporana","tag-magic","tag-ritualuri-de-trecere","tag-ritualuri-sociale","tag-ritualuri-urbane","tag-roata-vietii","tag-teoria-generatiilor"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2009\/05\/image114.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pa83eN-Me","jetpack-related-posts":[{"id":1231,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/letargia-bufnitei-batrane\/","url_meta":{"origin":2990,"position":0},"title":"Letargia bufnitei batrane*)**)","author":"Nicu Ilie","date":"decembrie 2, 2010","format":false,"excerpt":"De 50 de ani filosofia a murit sau e cataleptica. Ultimele contributii relevante au fost cele din analiza limbajelor complexe, cu aplicabillitate in cibernetica. Se poate deci spune, fara a fi complet superficiali, ca scopul final al filosofiei a fost aparitia computerelor, indepartarea gandirii de om, externalizarea sa. Dupa anii\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eEseu\u201d","block_context":{"text":"Eseu","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/eseu\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":1790,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/batranetea-aspecte-comerciale\/","url_meta":{"origin":2990,"position":1},"title":"Batranetea, aspecte comerciale","author":"Nicu Ilie","date":"decembrie 9, 2011","format":false,"excerpt":"Bismark a inventat o schema Ponzi. Pe romaneste: sistemul de pensii a fost, din start, un joc piramidal de tip Caritas (minus banditismul). Intotdeauna sistemul, de la crearea sa in 1888, s-a bazat pe extinderea bazei de contributori. Demografia a ajutat asigurarile de batranete, la sfarsitul sec 19 si in\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eFilosofie pop\u201d","block_context":{"text":"Filosofie pop","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/filosofie-pop\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/12\/pensii_in_lume-600x3371.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/12\/pensii_in_lume-600x3371.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/12\/pensii_in_lume-600x3371.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x"},"classes":[]},{"id":1890,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/varstele-strazii\/","url_meta":{"origin":2990,"position":2},"title":"Varstele strazii","author":"Nicu Ilie","date":"ianuarie 17, 2012","format":false,"excerpt":"Ca sustinator al unor reforme radicale, mai radicale chiar decat a izbutit actuala putere, mai rapide si mai determinante, n-am avut niciodata nicio indoiala ca acestea sunt asumate de populatie. Ca, desi in sondaje, opozitia iesea castigatoare (oricine ar fi populat sau intruchipat respectiva opozitie), romanii sustin, de fapt si\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eOpinie\u201d","block_context":{"text":"Opinie","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/opinie\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/proteste26.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1188,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/parlamentul-papusilor-rusesti\/","url_meta":{"origin":2990,"position":3},"title":"Parlamentul \u201cPapusilor rusesti\u201d","author":"Nicu Ilie","date":"septembrie 29, 2010","format":false,"excerpt":"Nicu Ilie Curtea Constitutionala are \u00een acest moment un singur membru: reprezentatul UDMR. Numele persoanelor care ocupa aceste functii nu este important \u00een articolul de fata. Institutia are, de fapt, noua membri, c\u00e2te trei reprezentanti ai Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui. \u00cen fapt, ea a fost conceputa (si ar fi\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eFilosofie pop\u201d","block_context":{"text":"Filosofie pop","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/filosofie-pop\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":1558,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/profitul-un-viciu-al-contabilitatii\/","url_meta":{"origin":2990,"position":4},"title":"Profitul, un viciu al contabilitatii","author":"Nicu Ilie","date":"august 24, 2011","format":false,"excerpt":"Productia nu presupune profit. Asta ar trebui sa fie o axioma, dar e doar un paradox. Sa ma explic: poti face foarte bine profit fara nici un fel de productie, chiar si fara comert sau fara a presta vreun serviciu. Specul\u00e2nd \u00een Forex, de exemplu. Sau cumpar\u00e2nd si rev\u00e2nz\u00e2nd proprietati\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eFilosofie pop\u201d","block_context":{"text":"Filosofie pop","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/filosofie-pop\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/08\/opec-600x3541.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/08\/opec-600x3541.jpg?resize=350%2C200 1x, https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/08\/opec-600x3541.jpg?resize=525%2C300 1.5x"},"classes":[]},{"id":1432,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/pagina-mea-pe-siteul-revistei-cultura\/","url_meta":{"origin":2990,"position":5},"title":"Pagina mea pe siteul revistei Cultura","author":"Nicu Ilie","date":"aprilie 16, 2011","format":false,"excerpt":"In noua structura a siteului revistei Cultura, pagina mea poate fi accesata la adresa http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pagina-de-autor\/?nume=nicu+ilie La data acestui articol, titlurile prezentate in pagina de autor Cultura sunt: Arta, marele \u201ebubble\u201c (2). Focus pe economia picturii - din 2011-04-14 Arta, marele \u201ebubble\u201c (1). Un triptic dogmatic si o concluzie - din\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eRecomandari\u201d","block_context":{"text":"Recomandari","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/recomandari\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/04\/viva_la_evolucion.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]}],"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2990"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2991,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2990\/revisions\/2991"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media\/558"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}