Acum o sut\u0103 sau o mie de ani, b\u0103tr\u00e2nii erau pu\u021bini, iar locul lor \u00een societate era unul extrem de important. Ei tezaurizau cea mai mare parte a cunoa\u0219terii \u0219i energiei necesare bunului mers al societ\u0103\u021bii. Totodat\u0103, ei reprezentau un important model de succes: b\u0103tuser\u0103 moartea \u00een condi\u021biile \u00een care v\u00e2rsta medie a popula\u021biei era sub 30 de ani. Un om care ajungea la 60 sau 80, pe l\u00e2ng\u0103 noroc, dovedise instincte bune sau o pronun\u021bat\u0103 inteligen\u021b\u0103 practic\u0103. De asemenea, tehnologiile se schimbau lent, \u00een sute de ani, iar b\u0103tr\u00e2nii de\u021bineau o competen\u021b\u0103 bine probat\u0103 \u0219i o cultur\u0103 profesional\u0103 care \u00eei f\u0103cea un tezaur vivant. Lucrurile s-au schimbat radical \u00een ultimele decenii.<\/p>\n\n\n\n
extrase din dosarul Teoria \u0219i retorica genera\u021biilor<\/p>\n\n\n\n
Teoria Strauss-Howe are meritul de a oferi, \u201e\u00e0 coup d\u2019oeil\u201d, o perspectiv\u0103 inteligibil\u0103 a societ\u0103\u021bilor. Totu\u0219i, stabilind \u00een lini\u0219tea biroului etichete \u0219i atribute unor cohorte \u0219i comunit\u0103\u021bi, o asemenea generalizare for\u021bat\u0103 nu este suficient de sensibil\u0103 la vectori sociali, la dinamica unor idei, la grupuri de interese transgenera\u021bionale, \u00eens\u0103 dependente de v\u00e2rst\u0103. Astfel, dac\u0103 genera\u021bia 1950-1959, din care fac parte Bill Gates \u0219i Steve Jobs, avea o pondere infim\u0103 de entuzia\u0219ti ai tehnologiei, un asemenea vector a crescut de la genera\u021bie la genera\u021bie (sau de la grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103 la grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103) p\u00e2n\u0103 la o pondere arhi-majoritar\u0103 \u00een perioada recent\u0103. Totu\u0219i, prezum\u021bia c\u0103 ea ar cuprinde ast\u0103zi totalitatea tinerilor este una exagerat\u0103 chiar \u0219i dac\u0103 reducem universul de referin\u021b\u0103 la popula\u021bia statelor dezvoltate. Pentru a trece de predicatele plate \u0219i (mai mult sau mai pu\u021bin) abuzive este necesar\u0103 segmentarea genera\u021biilor pe vectori culturali urm\u0103ri\u021bi transgenera\u021bional. O alt\u0103 problem\u0103 fundamental\u0103 a teoriei S-H este c\u0103 nu are un aparat pentru obiectivarea intereselor specifice v\u00e2rstelor (ca exemple, b\u0103tr\u00e2nii sunt interesa\u021bi de pensii, tinerii de educa\u021bie, p\u0103rin\u021bii, dintr-un alt unghi, tot de educa\u021bie), iar aceste interese se activeaz\u0103, indiferent de apartenen\u021ba la genera\u021bii, prin intrarea dintr-o v\u00e2rst\u0103 \u00een alta (\u00een m\u0103sura \u00een care v\u00e2rstele sunt constantele pentru care sunt calibrate diverse institu\u021bii sociale \u0219i politice). Pandemia de coronavirus este un alt exemplu \u2013 prin ac\u021biunea ei asupra grupelor de v\u00e2rst\u0103, nu asupra genera\u021biilor culturale (aici discu\u021bia fiind mai complex\u0103 \u00eentruc\u00e2t afectarea \u021bine \u0219i de nivelul general al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei, care este un factor dependent de cultura administrativ\u0103). Prin urmare, v\u00e2rstele au o realitate intrinsec\u0103, statuat\u0103 juridic \u0219i cutumiar, iar tabloul general indic\u0103 numeroase momente c\u00e2nd ele cap\u0103t\u0103 prevalen\u021b\u0103 asupra psyche-ului genera\u021bional, fie el conceput pe cohorte atotcuprinz\u0103toare sau pe vectori sociali.
Dac\u0103 realitatea genera\u021biilor a ajuns s\u0103 fie pus\u0103 sub \u00eentrebare tocmai datorit\u0103 popularit\u0103\u021bii discursului pe aceast\u0103 tem\u0103 (\u0219i a integr\u0103rii sale \u00een \u201epop culture\u201d), mediul academic a c\u0103utat c\u0103i alternative pentru a p\u0103stra conceptul \u00eentre cele de interes \u0219tiin\u021bific. O asemenea abordare apar\u021bine colectivului care a redactat lucrarea multilingvistic\u0103 \u201eGenera\u021bii. Politici genera\u021bionale \u0219i rela\u021bii intergenera\u021bionale\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2016 la editura Universit\u0103\u021bii din Konstanz: cineva apar\u021bine unei genera\u021bii dac\u0103 se autopercepe sau este perceput ca apar\u021bin\u00e2nd acelei genera\u021bii. Dispare astfel nevoia de a stabili (arbitrar) grani\u021be temporare fiec\u0103rei genera\u021bii, precum \u0219i cea de a stabili grani\u021be fizice. Genera\u021bia este recuperat\u0103 ca fenomen eminamente cultural, chiar dac\u0103 are amprent\u0103 economic\u0103 \u0219i politic\u0103. Problematica temei este redus\u0103 la termeni care \u00een Rom\u00e2nia \u00eel evoc\u0103 pe Noica: \u201eCredin\u021ba c\u0103 ceva \u00abnou\u00bb ar putea evolua \/ s\u0103 fie generat din ceva existent st\u0103 la baza cuv\u00e2ntului \u00abgenera\u0163ie\u00bb. Este crucial faptul c\u0103 aceast\u0103 \u00abnou\u0103\u00bb genera\u021bie este distinct\u0103 de cele existente anterior \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, are caracteristici comune cu acestea din urm\u0103\u201d.
Descrierea genera\u021biilor fiind relativizat\u0103 la aplicarea unor criterii de apartenen\u021b\u0103 sau de participare, focusul trece de la grupuri la rela\u021bii: \u201econflictul intergenera\u021bional\u201d, \u201edialogul intergenera\u021bional\u201d, \u201eechitatea intergenera\u021bional\u0103\u201d, \u201esolidaritatea intergenera\u021bional\u0103\u201d. Nu toate au aceea\u0219i natur\u0103 \u0219i aceea\u0219i relevan\u021b\u0103, exist\u00e2nd, chiar \u0219i la nivel conceptual, o tensivitate care domin\u0103 \u00eentregul domeniu. \u201eO caracteristic\u0103 a retoricii intergenera\u021bionale este structura antagonic\u0103 \u00eentre idealizare (solidaritate) \u015fi amenin\u0163are (conflict), unde diferen\u0163ele sunt adesea dramatizate\u201d, spun autorii. O alt\u0103 tensiune fundamental\u0103 este cea dintre \u201egenez\u0103\u201d-\u201ecrea\u021bie\u201d-\u201eprocrea\u021bie\u201d, care constituie originea termenului, \u0219i \u201econtinuitatea \u0219i ciclicitatea\u201d genera\u021biilor, suprafa\u021ba lor cultural\u0103, care domin\u0103 conceptul \u00een uzul s\u0103u actual. Totodat\u0103, conceptul social al genera\u021biei este o extrapolare imprecis\u0103 a conceptului familial de genera\u021bie, unde folosirea sa e clar\u0103 \u0219i precis\u0103: p\u0103rin\u021bii sunt o genera\u021bie, copiii alta. Astfel, av\u00e2nd o semantic\u0103 proprie redus\u0103, dominat\u0103 de uzul metaforic, genera\u021bia (\u0219i studiul genera\u021biilor) se dezvolt\u0103 interdisciplinar, prin tensiuni, polivalen\u021be \u0219i ipoteze euristice.<\/p>\n\n\n\n