{"id":2848,"date":"2023-01-06T11:31:51","date_gmt":"2023-01-06T11:31:51","guid":{"rendered":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/?p=2848"},"modified":"2023-01-05T11:36:23","modified_gmt":"2023-01-05T11:36:23","slug":"marele-experiment-romanesc-capitalism-fara-capital","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/marele-experiment-romanesc-capitalism-fara-capital\/","title":{"rendered":"Marele experiment rom\u00e2nesc: capitalism f\u0103r\u0103 capital"},"content":{"rendered":"\n

Capitalul este o problem\u0103 cronic\u0103 a Rom\u00e2niei. Deschiderea c\u0103tre modernitate s-a petrecut cu o \u00eent\u00e2rziere de 200 de ani fa\u021b\u0103 de Occident. Sistemul de rela\u021bii din interiorul Imperiului Otoman, dar \u0219i ortodoxia, au fost agen\u021bii care au \u00eent\u00e2rziat dezvoltarea capitalului autohton. De la bun \u00eenceput, primele b\u0103nci \u0219i primele companii au ap\u0103rut \u0219i s-au dezvoltat prin investi\u021bii str\u0103ine. Ulterior, acumul\u0103rile de capital au fost lente, pie\u021bele imperfecte, autohtonizarea greoaie, penetrarea \u00een hinterland foarte slab\u0103. Na\u021bionalizarea de la \u00eenceputul comunismului a rezolvat problema localiz\u0103rii capitalului deja investit, dar a blocat timp de dou\u0103 decenii orice alt aport de capital. Dezvoltarea industrial\u0103 a fost posibil\u0103 doar \u00een anii 1970, prin \u00eemprumuturile de la FMI \u0219i Banca Mondial\u0103, dar proasta gestiune a produc\u021biei industriale, lipsa unei mentenan\u021be proprii a echipamentelor (\u0219i a unor fluxuri constante, pragmatice de capital) a dus la ruinarea \u00een mai pu\u021bin de un deceniu a \u00eentregului e\u0219afordaj economic. <\/p>\n\n\n\n

Suprapus\u0103 cu eliminarea for\u021bat\u0103 a datoriei externe (care a dus la diminuarea sub orice cote a capitalului real), slaba performan\u021b\u0103 economic\u0103 a industriilor (ascuns\u0103 prin mecanisme de consum for\u021bat \u0219i consum restric\u021bionat) a generat un faliment treptat \u0219i pe termen lung. Izolarea interna\u021bional\u0103, care a continuat \u0219i \u00een anii 1990, a cronicizat penuria de capital, iar solu\u021biile artizanale de asigurare a unui minimum pentru dezvoltare au fost institu\u021bii de tip Caritas \u0219i FNI sau bancruta unor b\u0103nci ca Bancorex, Columna, Bankcoop. <\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 m\u0103sur\u0103, tot informal\u0103, a fost generalizarea corup\u021biei, care a func\u021bionat ca substitut ieftin al capitalului. Abia ie\u0219irea din izolare, prin aderarea la NATO \u0219i apoi la Uniunea European\u0103, a dus la o injec\u021bie de capitaluri \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103, fapt ce s-a resim\u021bit \u00een deceniul urm\u0103tor printr-o cre\u0219tere economic\u0103 accelerat\u0103 \u0219i o recuperare a nivelului de trai. \u00cens\u0103 penetrarea capitalului este restr\u00e2ns\u0103 geografic la c\u00e2teva ora\u0219e mari \u0219i la c\u00e2teva sate unde s-au dezvoltat serviciile \u0219i este concentrat\u0103 \u00een activit\u0103\u021bile cu cel mai mare randament \u0219i cele mai solide garan\u021bii: consumul, imobiliarele \u0219i \u00eemprumuturile de stat. Sursa capitalurilor care au dus la dezvoltarea de dup\u0103 2007 este \u00een \u00eentregime extern\u0103 \u0219i s-a manifestat prin cump\u0103rarea b\u0103ncilor rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre unele str\u0103ine (\u0219i intensa lor capitalizare), prin investi\u021bii directe ale companiilor \u0219i prin implicarea unor fonduri de investi\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

O surs\u0103 de capital extrem de ieftin, av\u00e2nd programatic costuri negative, a fost reprezentat\u0103 de fondurile europene. \u00cens\u0103 proasta prenegociere a condi\u021biilor de acordare a acestora (f\u0103r\u0103 a se \u021bine cont c\u0103 mediul de afaceri rom\u00e2nesc era at\u00e2t de decapitalizat \u00eenc\u00e2t, \u00een primii ani, nu a putut nici m\u0103car s\u0103 asigure cofinan\u021barea a 10-20% dintr-un proiect minimal), proasta construc\u021bie institu\u021bional\u0103 pentru acordarea fondurilor sau fenomene precum lipsa culturii manageriale \u0219i lipsa unui know-how specific, toate acestea au \u00eent\u00e2rziat \u0219i diminuat impactul fondurilor europene \u00een economie \u0219i \u00een nivelul de trai. Singurul program european cu rezultate bune, direct resim\u021bit \u00een teritoriul profund, a fost cel al subven\u021biilor pentru agricultur\u0103, unde mecanismul este simplist, redus la asigurarea capitalului circulant, iar investi\u021biile neglijabile.<\/p>\n\n\n\n

Extrase din articolul Elasticitatea capitalului \u2013 punctul nevralgic al politicilor rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>, ap\u0103rut \u00een revista Cultura<\/p>\n\n\n\n

Foto: Pexels<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Capitalul este o problem\u0103 cronic\u0103 a Rom\u00e2niei. Deschiderea c\u0103tre modernitate s-a petrecut cu o \u00eent\u00e2rziere de 200 de ani fa\u021b\u0103 de Occident. Sistemul de rela\u021bii din interiorul Imperiului Otoman, dar \u0219i ortodoxia, au fost agen\u021bii care au \u00eent\u00e2rziat dezvoltarea capitalului autohton. De la bun \u00eenceput, primele b\u0103nci \u0219i primele companii au ap\u0103rut \u0219i s-au dezvoltat prin investi\u021bii str\u0103ine. Ulterior, acumul\u0103rile […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2849,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-2848","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-opinie"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/pexels-photo-3184292.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pa83eN-JW","jetpack-related-posts":[{"id":46,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/exportul-de-civilizatie\/","url_meta":{"origin":2848,"position":0},"title":"Exportul de civilizatie","author":"Nicu Ilie","date":"iunie 29, 2008","format":false,"excerpt":"Nicu Ilie Incep pentru a cincea oara sa scriu acest text: si nu din vina mea, ci a lui Lenin. El a fost inconsecvent, prost si rau intentionat atunci cand a impus termenul de \u00c3\u00a2\u00e2\u201a\u00ac\u00c5\u00beimperialism\u00c3\u00a2\u00e2\u201a\u00ac\u00c5\u201c. I-a dat prea multe sensuri, a facut trimitere la prea multe realitati incongruente, l-a simplificat,\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eEseu\u201d","block_context":{"text":"Eseu","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/eseu\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":144,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wuthering-heights-la-rascruce-de-vanturi\/","url_meta":{"origin":2848,"position":1},"title":"Wuthering Heights (La rascruce de vanturi)","author":"Nicu Ilie","date":"septembrie 28, 2008","format":false,"excerpt":"aka PE ARIPILE VANTULUI 4 Aviatia romaneasca revendica pionieri ca Traian Vuia, Henri Coanda si Aurel Vlaicu. Pasiunea pentru zbor a fost confirmata si in perioada de dupa primul razboi mondial cand in Romania a luat fiinta una dintre primele linii comerciale din lume, CFRNA (Compania Franco-Romana pentru Navigatie Aeriana)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePe_deasupra\u201d","block_context":{"text":"Pe_deasupra","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/pe_deasupra\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":27,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/a-sasea-integrare-europeana-a-romaniei\/","url_meta":{"origin":2848,"position":2},"title":"A sasea integrare europeana a Romaniei","author":"Nicu Ilie","date":"iunie 14, 2008","format":false,"excerpt":"Nicu Ilie Intre alte modele de antropologie urbana, unul dintre cele mai generoase ca putere de explicatie si de analiza a civilizatiilor este cel al oraselor-stat in care \u00c3\u00a2\u00e2\u201a\u00ac\u00c5\u201ccetatea\u00c3\u00a2\u00e2\u201a\u00ac\u00c2\u009d (in sens mai intai propriu, azi figurat) genereaza un hinterland rural si chiar urban caruia ii serveste ca standard institutional, sursa\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eEseu\u201d","block_context":{"text":"Eseu","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/eseu\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":1715,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/tara-cu-de-a-sila-2\/","url_meta":{"origin":2848,"position":3},"title":"Republica Moldova, tara cu de-a sila","author":"Nicu Ilie","date":"iulie 13, 2007","format":false,"excerpt":"Hanul lui Manuc se afla in poarta vechii curti domnesti de la Bucuresti, la kilomertrul zero al actualei Romanii. Cladirea are in continuare functii de han, cu restaurante cu specific romanesc si camere de cazare. Este una dintre cele mai indragite cladiri bucurestene desi unii dintre nationalisti o vad cu\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eDosar\u201d","block_context":{"text":"Dosar","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/dosar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2007\/07\/Szathmary_-_Hanul_lui_Manuc-600x5121.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2007\/07\/Szathmary_-_Hanul_lui_Manuc-600x5121.jpg?resize=350%2C200 1x, https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2007\/07\/Szathmary_-_Hanul_lui_Manuc-600x5121.jpg?resize=525%2C300 1.5x"},"classes":[]},{"id":1354,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/supra-statul-made-in-europe\/","url_meta":{"origin":2848,"position":4},"title":"Supra-statul, made in Europe","author":"Nicu Ilie","date":"martie 2, 2011","format":false,"excerpt":"Cautandu-si o pozitie unitara in problemele internationale, Uniunea Europeana tinde sa devina un stat suprastatal, al doilea sau poate primul stat din lume. Europa la a doua tinerete UE este deja o mare forta economica. O piata comuna uriasa, deocamdata a patra din lume, o capacitate productiva care la multe\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eOpinie\u201d","block_context":{"text":"Opinie","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/opinie\/"},"img":{"alt_text":"Europa, sustinuta de America si Africa, grafica de William Blake","src":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/03\/africa_europa_america_by_w_blake.png?resize=350%2C200","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/03\/africa_europa_america_by_w_blake.png?resize=350%2C200 1x, https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/03\/africa_europa_america_by_w_blake.png?resize=525%2C300 1.5x"},"classes":[]},{"id":1641,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/darul-nilului-turistul\/","url_meta":{"origin":2848,"position":5},"title":"Darul Nilului, turistul","author":"Nicu Ilie","date":"septembrie 28, 2011","format":false,"excerpt":"Am incercat sa-mi imaginez un loc in care sa te poti naste si sa implinesti acolo un 20-30 de ani fara a fi auzit de Egipt. Ma dau batut. In epoca noastra pare imposibil. Trebuie sa ma intorc in minte la pieile rosii, la hawaieni si la cei din Polinezia\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eReportaj\u201d","block_context":{"text":"Reportaj","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/reportaj\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/09\/nil-600x450.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/09\/nil-600x450.jpg?resize=350%2C200 1x, https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/09\/nil-600x450.jpg?resize=525%2C300 1.5x"},"classes":[]}],"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2848"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2850,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2848\/revisions\/2850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}