{"id":1188,"date":"2010-09-29T10:11:39","date_gmt":"2010-09-29T08:11:39","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.nicuilie.eu\/?p=1188"},"modified":"2010-09-29T10:11:39","modified_gmt":"2010-09-29T08:11:39","slug":"parlamentul-papusilor-rusesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/parlamentul-papusilor-rusesti\/","title":{"rendered":"Parlamentul \u201cPapusilor rusesti\u201d"},"content":{"rendered":"<p><strong>Nicu Ilie<\/strong><\/p>\n<p>Curtea Constitutionala are \u00een acest moment un singur membru: reprezentatul UDMR. Numele persoanelor care ocupa aceste functii nu este important \u00een articolul de fata.<\/p>\n<p>Institutia are, de fapt, noua membri, c\u00e2te trei reprezentanti ai Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui. \u00cen fapt, ea a fost conceputa (si ar fi fost functionala) \u00een cazul majoritatilor parlamentare nete si al unor continuitati ale majoritatii politice care pareau plauzibile \u00een 1990 si \u00een 2000, dar care s-au dovedit iluzorii. \u00cen fapt, azi am obtinut o Curte cu patru reprezentanti PDL, patru reprezentati ai PSD+PNL si un reprezentant UDMR. Formula va ram\u00e2ne stabila p\u00e2na \u00een 2013 c\u00e2nd, \u00eenaintea alegerilor parlamentare regulare, trei dintre actualii reprezentanti ai PSD vor avea mandatele expirate. Ei ar urma sa fie \u00eenlocuiti, daca actuala legislatura \u00eesi exercita \u00eentregul mandat, de doi reprezentanti ai PDL si unul al presedintelui. Ei mai pot fi \u00eenlocuiti, data fiind v\u00e2rsta \u00eenaintata a unor dintre membrii actuali, \u00een cazul decesului sau retragerii unuia dintre acestia. Astfel, Curtea Constitutionala, prea racordata (prin mecanismele de numire) la puterea politica reala, se comporta practic ca un Parlament tardiv, un Parlament \u00een interiorul unui Parlament, gener\u00e2nd un al doilea blocaj constitutional pe fondul lipsei unor majoritati politice clare.<\/p>\n<p>Problema este urmatoarea: durata de viata de noua ani a Curtii, cu numirea politica a c\u00e2te trei membri la fiecare trei ani, o fac sa semene mai degraba cu Liga Campionilor pentru juristii din partide dec\u00e2t cu instanta suprema a puterii judecatoresti a statului, cum se pretinde. Mai mult, desi prin statut, functionarea ei este dincolo de actiunea partidelor, \u00een fapt judecatorii au dovedit prin deciziile lor ca sunt coerenti cu punctul de vedere al partidului care i-a sustinut. Mai mult, unii dintre judecatori au fost chiar surprinsi de presa \u00een \u00eent\u00e2lniri cu lideri ai partidelor din care, sa folosesc o expresie, \u201cau emanat\u201d.<\/p>\n<p>Chiar dincolo de abuzurile constatate, chiar \u00een cazul \u00een care Curtea Constitutionala din Rom\u00e2nia ar avea membri roboti, nu oameni, nu fosti lideri ai unor partide, ea are o problema functionala, fiind prea politizata pentru un organism juridic si \u00een perfect contratimp cu puterea politica reala, \u00een cazul de fata. \u00cen Franta, de unde s-a copiat modelul, organismul similar are 11 membri, numiti politic, dar din ea fac parte si fostii presedinti ai Republicii, av\u00e2nd asadar o coloratura politica limpede, izvor\u00e2ta direct din votul popular. Mai mult, \u201cjudecatorii Parlamentului\u201d nu sunt votati, ci asumati politic de presedintii celor doua camere. Totusi, nici \u00een Franta Curtea nu a fost straina de contestari. Un alt model de curte constitutionala este cel din tarile germanice. \u00cen Austria un asemenea rol, de verificare a eventualelor contradictii \u00eentre Constitutie si legi secundare, revine unui organism cu 80 de functionari, mult mai greu de controlat politic. \u00cen sistemul altor state, cum ar fi Italia, curtea constitutionala are si componenta politica, si componenta juridica, parte din membri fiind numiti de consiliul suprem al magistraturii. La fel si \u00een Republica Moldova, unde mandatele sunt de doar sase ani iar judecatorii sunt numiti de catre Parlament, Guvern si institutii judecatoresti. \u00cen tarile de drept anglo-saxon, rolul curtii constitutionale este jucat direct de catre Curtea Suprema, componenta politica fiind aproape zero.<\/p>\n<p>Problema doi este ca deciziile Curtii Constitutionale sunt practic parti ale Constitutiei. Interpret\u00e2nd formulari din aceasta, hotar\u00e2rile Curtii devin izvoare de drept, cu repercursiuni asupra jurisdictiei ulterioare. Ca exemplu amintesc ca \u00een iulie a.c., Curtea a respins \u00een baza articolului 47(2) legea prin care cuantumul pensiilor era diminuat cu 15%. Referirea constitutionala este: \u201cCetatenii au dreptul la pensie\u201d. \u00cen textul Curtii apare conceptul \u201cpricipiul contributivitatii\u201d dedus strict dintr-o lege diferita de Constitutie (19\/2000). \u00cen aceeasi hotar\u00e2re apare si un alt concept care nu este prezent \u00een Legea Fundamentala, acela de \u201cpensie ca proprietate\u201d (av\u00e2nd ca argumente spete juridice citate \u00eentr-un protocol la Conventia Drepturilor Omului). Sunt completari ale Constitutiei care, tehnic vorbind, o altereaza.<\/p>\n<p>Logica unei curti constitutionale \u00eentr-un stat de drept este aceea de a \u00eempiedica Parlamentul sa interpreteze el \u00eensusi Constitutia. Pentru asta, \u00een aceeasi logica a statului de drept, exista Adunarile Constituante sau plebiscitul. Temporizarea mare la numirea membrilor Curtii, si durata mandatului acestora, are rolul de a asigura un conservatorism si o continuitate sistemului juridic, de a \u00eempiedica un eventual guvern radical sa faca excese. Totusi va \u00eempiedica si reforme.<\/p>\n<p>Din punct de vedere practic, Curtea Constitutionala va avea fie un rol pur decorativ (daca va reflecta fidel majoritatea politica din Parlament), fie pe acela de factor de obstructie (daca \u00een CC majoritatea apartine opozitiei). Pentru asta, ea are libertatea de a jongla cu articole din Constitutia Rom\u00e2niei, din tratate internationale ratificate, din legi organice. Mai mult, practica CC ne arata ca nu face doar o analiza tehnica a articolelor de lege, ci si judecati economice, sociale si administrative. Ca exemplu, \u00een cazul legii mai sus invocate, pentru a documenta necesitatea masurilor de austeritate CC a citat raporturi ale Uniunii Europene, acorduri cu FMI, rapoarte ale Guvernului etc., probe care, evident, nu sunt cerute explicit de Constitutie.<\/p>\n<p>\u00cen concluzie, data fiind fictiunea neimplicarii politice a unui organism numit politic, precum si numirile \u00een cascada, pe un alt interval temporal dec\u00e2t legislaturile (unele dintre parlamente numind sase reprezentanti, altele numai trei), Curtea Constitutionala devine un ecou inexact al Parlamentului real si al puterii politice obtinute prin vot, retardat temporal, nereprezentativ, afat \u00een concurenta cu Parlamentul real ale carui decizii le cenzureaza sau le valideaza.<\/p>\n<p>Iar \u00een final, partea de filosofie pop: \u201cstatul de drept, constitutional\u201d este un concept lansat de Kant pentru care legile erau \u00een concordanta cu ordinea divina, ale carei reguli le reflecta. \u00cen practica, pe masura ce conceptul filosofic a luat corp juridic \u201cstatul de drept\u201d a fost \u00eenlocuit cu \u201cstatul politic\u201d, laicizarea \u00eenlocuind divinitatea cu majoritatea. Asemenea state pot fi functionale, dar nu si atunci c\u00e2nd se bazeaza pe fictiuni ca impartialitatea politica a sefului statului, ales politic, sau a unei institutii cum e Curtea Constitutionala, numita politic. Un asemenea stat decade automat din statutul de stat de drept \u00een cel de stat fictional: autocontradictoriu, nepractic si autodistructiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nicu Ilie Curtea Constitutionala are \u00een acest moment un singur membru: reprezentatul UDMR. Numele persoanelor care ocupa aceste functii nu este important \u00een articolul de fata. Institutia are, de fapt, noua membri, c\u00e2te trei reprezentanti ai Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintelui. \u00cen fapt, ea a fost conceputa (si ar fi fost functionala) \u00een cazul majoritatilor parlamentare nete si al unor [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-1188","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-filosofie-pop"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pa83eN-ja","jetpack-related-posts":[{"id":1054,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/curtea-constitutionala-componenta-politica\/","url_meta":{"origin":1188,"position":0},"title":"Curtea Constitutionala &#8211; componenta politica","author":"Nicu Ilie","date":"iunie 15, 2010","format":false,"excerpt":"Curtea Constitutionala a fost in ultimii ani una dintre cele mai active si mai invocate institutii ale tarii, in contextul in care grupurile parlamentare ale puterii si opozitiei sunt diferentiate doar printr-un echilibru fragil, de cateva voturi. In mod teoretic, Curtea Constitutionala este o umbrela a democratiei, componenta ei fiind\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePoliticlinica\u201d","block_context":{"text":"Politiclinica","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/politica\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":3272,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/cine-si-mai-aminteste-votul-uninominal\/","url_meta":{"origin":1188,"position":1},"title":"Cine-\u0219i mai aminte\u0219te votul uninominal?","author":"Nicu Ilie","date":"august 25, 2024","format":false,"excerpt":"Fran\u021ba are \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 mari probleme cauzate de votul uninominal. Sistemul de vot francez pentru parlament este \u00een dou\u0103 tururi, similar cu alegerea pre\u0219edintelui \u00een Rom\u00e2nia sau cu alegerile pentru primari p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd. Dac\u0103 \u00een primul tur exist\u0103 un candidat cu majoritate absolut\u0103 (peste 50%), el ia colegiul\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePoliticlinica\u201d","block_context":{"text":"Politiclinica","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/politica\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2024\/08\/Colegii_senatori.svg_.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1294,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/cacealma-lui-crin-la-masa-lui-marko\/","url_meta":{"origin":1188,"position":2},"title":"Cacealma lui Crin la masa lui Marko","author":"Nicu Ilie","date":"februarie 21, 2011","format":false,"excerpt":"Nicu Ilie Nici nu semnase actul constitutiv al USL c\u00e2nd Crin Antonescu a \u00eenceput sa-l curteze pe presedintele demisionar al UDMR pentru a parasi guvernul si a veni \u00eentr-o constructie politica prin care... Ar urma sa se \u00eent\u00e2mple ceva minunat, dar \u00eenca nu se stie ce.Oricum, nimic ofertant pentru unguri.\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePoliticlinica\u201d","block_context":{"text":"Politiclinica","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/politica\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/02\/crinu.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1247,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/curtea-constitutionala-o-criza-politica-la-pachet\/","url_meta":{"origin":1188,"position":3},"title":"Curtea Constitutionala, o criza politica la pachet","author":"Nicu Ilie","date":"februarie 3, 2011","format":false,"excerpt":"Din punct de vedere constitutional, aproape toti romanii, inclusiv politicienii si judecatorii, suntem declarati analfabeti. Acesta este pe scurt mesajul transmis de existenta unei Curti Constitutionale. Altfel formulat: avem o Constitutie, un text de lege sfant ca Biblia pentru o natiune. Dar ea trebuie citita, ca Torra, numai de catre\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eFilosofie pop\u201d","block_context":{"text":"Filosofie pop","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/filosofie-pop\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/nicuilie.regionis.info\/wp-content\/uploads\/2011\/02\/cc.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":324,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/uninominalul-primul-pas-spre-anticipate\/","url_meta":{"origin":1188,"position":4},"title":"Uninominalul, primul pas spre Anticipate","author":"Nicu Ilie","date":"noiembrie 29, 2008","format":false,"excerpt":"Au zapacit chestia asta cu uninominalul de nu mai intelege nimeni nimic din el, nici cine castiga, nici ce. Sondajele sa fac si ele la deruta: nu pe colegii, nu pe candidati reali, pe partide, si doar in 2-3 judete, ca si cum ai testa care sistem de telefomie mobila\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eOpinie\u201d","block_context":{"text":"Opinie","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/opinie\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":1309,"url":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/cristian-diaconescu-cheia-constitutiei\/","url_meta":{"origin":1188,"position":5},"title":"Cristian Diaconescu, cheia Constitutiei","author":"Nicu Ilie","date":"februarie 22, 2011","format":false,"excerpt":"Referendumurile gemene ies din incubator Peste 30 de ani se va difuza pe TVR2HD3G3D (cum, pe semne, se va numi postul public \u00een format digital 3d transmis wireless) un documentar despre tulburata viata a Constitutiei. Se va aminti si despre tulburatul an 2011 \u00een care parlamentarii au fost pusi sa\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePoliticlinica\u201d","block_context":{"text":"Politiclinica","link":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/category\/politica\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/wansait.com\/nicuilie\/wp-content\/uploads\/2011\/02\/CDiaconescu5082009.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]}],"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1188"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1188\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/wansait.com\/nicuilie\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}