Tag Archives: tara hategului

Biserica din Strei (Tara Hategului)

Prima mentiune documentara dateaza de la 1392.

Pe locul monumentului medieval au fost descoperite vestigiile unei “villa rustica” romana.  Monumentele medievale, de altfel coboara pana in sec. XIII, cand avem atestata o curte cneziala si biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Cladita din piatra, la sfarsitul sec. XIII, prezinta un turn clopotnita pa fata de vest, o nava scurta cu plafon de scanduri si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.

(cf siteului oficial al orasului Hateg)

Odinioara pictata si la exterior, pastreaza astazi in interior, pictura lui Grozie, mester mentionat de o inscriptie (al treilea sfert al sec. XIV), intr-un stil original, sinteza de elemente iconografice bizantine si trasaturi stilistice nord italiene.

Biserica din Densus (Hunedoara) – controverse istorice

Construita in sec.XII pe un sit din sec.IV. – foarte bine pastrat cu fresca interioara, aflata in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane – Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa – acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiti oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

S-au facut numeroase investigatii. Dar monumentul continua sa-si pastreze cu indaratnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul timpului si, in special, la sfârsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de râu, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densus are un aspect straniu, stârnind totodata admiratie si uimire. In semiintunericul care stapâneste interiorul acestei masive constructii se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vadesc realele calitati artistice ale mesterului. Particularitatile operei zugravului Stefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges, realizata in secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost un reprezentant al artei din Tara Româneasca in Transilvania. (cf siteului oficial al Primariei orasului Hateg)

image462

Sarmisegetuza

Varianta transliterata gresit fonetic (dupa regulile limbii romane moderne, nu dupa normele fonetice ale limbii geto-dace) a numelui antic Sarmizegetusa.

Alte variante consemnate istoric: Sarmisegetusa, Sarmisegethusa, Sarmisegethuza, Ζαρμιζεγεθούσα (Zarmizegethousa), Ζερμιζεγεθούση (Zermizegethouse)

Asadar, varianta “Sarmisegetuza” este atestata istoric dar, cu toate acestea, este considerata greseala de scriere pentru ca varianta agreata in manualele scolare, varianta-STAS istorica este “Sarmizegetusa”, care apare in toate documentele oficiale. Cei care folosesc prima varianta nu fac, de regula, trimitere la izvoare istorice pe care nu le cunosc, ci folosesc numele intr-o transliterare fonetica logica dupa “simtul limbii”.

In mod real, toponimul apare in surse istorice astfel:

Continue reading Sarmisegetuza