Tag Archives: sighisoara

Orasul Sighisoara (prezentare generala)

(c) www.inturism.info De la Targu Mures, trecând dealurile cu vii ale Tîrnavelor, ne îndreptam spre Sighisoara, cu cetatea ei medievala “Castrum Sex”, întemeiata de colonistii sasi, atestata în anul 1280. Supranumita înca din secolul trecut “Perla Transilvaniei”, Sighisoara are un farmec aparte, care invita calatorul aflat în trecere la popas. Nucleul primordial al orasului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetatii. În decursul timpului, pe strazile sale si-au purtat pasii diferite personalitati. Dintre acestea, cea mai importanta este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrân, care a si locuit aici între anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi nascut la Sighisoara. Pitorescul locurilor, încarcatura lor istorica au facut din Sighisoara locul de desfasurare a numeroase manifestari culturale: Festivalul International de Arta Medievala, Festivalul de muzica veche, etc. Cetatea Sighisoarei este inclusa pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de aparare – cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Venetiana, Biserica din Deal, Scara acoperita s.a.. [cf CJ MURES]

Festivalul de arta medievala Sighisoara

Evenimentul care atrage anual cel mai mare numar de turisti este, fara indoiala, Festivalul de Arta Medievala. Pentru o perioada de trei zile, Sighisoara se intoarce in timp spre deliciul miilor de vizitatori romani si straini.

Reconstituirea atmosferei medievale, cu turniruri si cavaleri in armuri stralucitoare, cu piese de teatru si spectacole ca in vremurile de glorie ale cetatii, cu procese ale vrajitoarelor si readucerea la viata a mestesugurilor stravechi, ofera oricarui participant sansa unica de a gusta din placerile unor timpuri de mult apuse.

Ecoul festivalului de la Sighisoara a avut un puternic impact in afara tarii, acolo de unde, numai in ultimii doi-trei ani, numarul turistilor a crescut considerabil. Notabila este vizita Printului Charles al Marii Britanii, care a tinut sa admire pe viu una dintre ultimele cetati locuite din lume. Probabil ca acesta a fost si impulsul de care au avut nevoie autoritatile romane pentru a-si indrepta atentia spre uriasul potential turistic al regiunii.

Salutara este si interventia acestora de a readuce Festivalul de Arta Medievala pe coordonatele care l-au consacrat. Cazut in derizoriu prin asaltarea sa de catre concertele de manele si muzica rock, prin folosirea abuziva a imaginii lui Vlad Tepes pe post de sperietoare internationala, prin inmultirea tarabelor cu produse de prost gust si, nu in ultimul rand, prin proasta administrare a cladirilor vechi din cetate, Festivalul risca sa se transforme intr-un balci ieftin. Masurile impuse din 2003, de a interzice orice gen de concerte, altele decat cele de muzica medievala (exceptie facand concertele de muzica folk), de a restrictiona accesul in cetate pentru comerciantii care nu se incadreaza in ideea manifestarii si de a duce o campanie puternica impotriva poluarii mediului, a consumului in exces de alcool si a libertinajului sexual, nu pot decat sa bucure.

Scapata de curand si de perspectiva unui proiect mamut, cu iluzorii sanse de reusita, si conceput, probabil, mai mult pentru imagine, asa cum a fost Dracula Park, Sighisoara continua sa existe asa cum a facut-o timp de aproape 800 de ani. Ea nu apartine nici guvernelor efemere si nici vreunui ministru dornic de afirmare prin schimbari inutile.

Sighisoara a devenit de multa vreme un bun national, un bun intrat in constiinta romanilor, care trebuie sa il protejeze si sa il duca acolo unde ii este locul: pe harta marilor orase-cetati ale Europei.

Adrian Nicolae, Turism Club

Cetatea Sighisoara

Sighisoara este, in acelasi timp, un fenomen, dar si o ciudatenie a timpurilor moderne. Mai batrana decat multe capitale europene, ea pare insensibila la trecerea vremii si la schimbarile din jurul sau, pastrandu-si aura de orasel medieval linistit care refuza sa accepte realitatile secolului XXI.

Ramasa una dintre ultimele cetati locuite din lume, Sighisoara a fost declarata in 1999 monument protejat de UNESCO, intrand in elita oraselor care detin deja acest rang.

Desi atestata documentar inca de la 1280, sub numele de CASTRUM SEX, Sighisoara pare sa aiba origini mai vechi cu peste 15 veacuri. Astfel, sapaturile si numeroasele descoperiri arheologice facute aici atesta fara nici un dubiu existenta unei cetati dacice, numita Sandova, construita inca din sec. al III-lea i.e.n. Romanii isi pun si ei amprenta asupra asezarii si, dupa cucerirea Daciei in sec. I e.n., construiesc o noua fortificatie pe locul celei deja existente.

Ridicata pe actualul Deal al Cetatii, asezarea se intindea pe doua planuri: unul superior, mai inalt si mai redus ca dimensiuni, si unul inferior, mult mai intins si situat cu circa 40 de metri sub cel superior, configuratie ce a determinat dezvoltarea ulterioara a cetatii – oras.

Initial, fortificatia din varful dealului servea ca loc de refugiu locuitorilor de la poalele acestuia. O data cu secolul al XIV-lea, asezarea cunoaste o crestere semnificativa a populatiei, un numar mare de mestesugari stabilindu-se pe platoul inferior.

Inevitabil, in 1376 apar primele bresle, fapt ce dovedeste o ierarhie bine inchegata in randul locuitorilor sighisoreni. Puternicele sisteme defensive ce au fost ridicate in secolul al XIV-lea si in secolul al XV-lea, sunt foarte costisitoare, de altfel, si denota prosperitatea localnicilor care au cheltuit sume enorme pentru a le inalta.

Centura de fortificatii consta intr-un zid de piatra lung de circa 930 de metri si inalt de 4 metri. Acesta avea creneluri cu deschideri largi care sa inlesneasca folosirea arcurilor si a balistelor. Aparitia armelor de foc, in secolul al XV-lea va schimba si configuratia cetatii, adaptare prin care au fost nevoite sa treaca aproape toate cetatile vremii. Zidul de piatra va fi consolidat, de aceasta data fiind folosita si caramida, si va fi inaltat cu inca 4 metri. Asta in timp ce spatiile largi dintre creneluri vor fi inlocuite cu goluri de tragere inguste, mult mai indicate pentru tacticile defensive ale vremii.

Strigoii din Carpati 5 – Fenomenul Sighisoara

Singura cetate de secol XVIII locuita inca in intreaga Europa este Sighisoara. Acest fapt a facut ca ea sa aiba parte de o oarecare investitie in restaurarea principalelor constructii si sa fie gazda unui festival de arta medievala care are loc in fiecare an, in ciuda notei de improvizatie pe care o mentine inca de la prima editie. Oricum ar fi, este una dintre foarte putinele realizari in incercarea de a folosi turistic vestigii ale secolelor trecute.

Numarul vechilor castele si cetati difera foarte mult in functie de criteriile abordate, de secolele la care ne restrangem, de tipul de fortificatie, de scopul predominant militar sau predominant civil. Elementul de lagatura intre toate acestea este ignoranta aproape desavarsta in care au fost lasate sa cada si lipsa totala a folosului care se scoate din asemenea vestigii. Bogatia exista, dar ea e ingropata in ceva mult mai opac decat pamantul: in nepasare.

informatie prezenta si pe subdomeniul vechi.nicuilie.eu

Strigoii din Carpati 1 – Zestrea

Turismul cu tematica medievala nu s-a bucurat de nici un privilegiu din partea regimului comunist. Dimpotriva, castelele si fortificatiile au fost pedepsite tacit pentru ca aminteau de vremuri ale “exploatarii de clasa” si au fost ajutate sa se transforme in ruine. O parte a celor care inca se tin bine functioneaza ca sedii de IAS-uri. O alta parte, cea fericita, au devenit sedii de muzee. Unul singur functioneaza ca hotel si toate au fost lasate in afara traseelor turistice. Cele peste o suta de castele si ruine au devenit adevarati strigoi ai Carpatilor.


Zestea


Castelele din Scotia nu au trait mai multe razmerite decat cele din Ardeal. Castelele din Spania n-au cunoscut mai multe intrigi de palat. Cele din Franta n-au avut parte de mai multe turniruri, nici de mai multe asedii. Diferenta este ca fortificatiile din strainatate au beneficiat de mediatizare si de intretinere, pe cand cele din Ardeal au fost aruncate intr-o nepasare totala.

Conform bazei de date a Ministerului Culturii, in Romania de azi exista 210 fortificatii antice si medievale, 117 dintre acestea fiind castele. Cele mai multe se afla intr-o stare inca buna si cateva dintre ele sunt inca in stare sa respinga asedii, insa doar 13 dintre ele sunt amenajate ca muzeu sau sunt integrate turistic. Cele mai multe castele se afla in judetele Mures (13), Bihor (12), Bistrita-Nasaud, Brasov si Cluj (cate 10). In vechiul regat, campion este judetul Prahova cu 5 castele.

Cele mai vechi dateaza din secolele XII-XII, cele mai recente sunt de la sfarsitul secolului XIX, cand transformarea castelelor in palat era deja efectuata, scopul de fortificatie fiind total abandonat. Cele mai numeroase castele sunt totusi cele construite in secolele XVII-XVII. Celor 117 castele nobiliare li se adauga un mare numar de cetati sasesti, foarte bine conservate mai ales in zona Brasovului si in cea a Sibiului, care ridica numarul total al fortificatiilor medievale din Romania la peste 300. Cetatile taranesti sunt mult mai bine geometrizate decat castelele, dar mai mici decat cetatile orasenesti si, de multe ori cuprind fortificatii de tip castel in jurul bisericilor intarite inchise in interiorul cetatii. Alteori intregul ansamblu se reduce la biserica intarita, unde clopotnita tine si loc de donjon. In multe cazuri, temeliile acestor vestigii din evul mediu ascund fundatii de pe vremea romanilor, a cumanilor sau a teutonilor. Unele dintre fortificatii au rezistat chiar marilor invazii ale tatarilor care au pustiit intreaga Europa in secolele XII-XIV, au infruntat mai multe rascoale si revolte si au fost serios afectate de razboaiele cu turcii iar apoi de razboaiele civile care vizau puterea dinastica.

Cu rare exceptii (Branul, Pelesul, Sighisoara si castelul de la Hunedoara), intreg acest patrimoniu este lasat aproape nefolosit si, in orice caz, nefolosit turistic. Putinele initiative in acest sens au fost abandonate treptat, datorita izolarii acestor eforturi si datorita lipsei oricarei politici care sa adune interesele si initiativele private si sa creeze un cadru in care acestea sa se transforme in afaceri. De exemplu, desi unele dintre ele sunt total sau partial nefolosite, nu exista nici o baza prin care acestea sa poata fi transformate in hoteluri sau hanuri, reparate si date in exploatare.

Articol disponibil si in subdomeniul vechi.nicuilie.eu (Strigoii din Carpati 1 – Zestrea)

Sighisoara

linkuri RPD: Turism in Sighisoara

Turnurile cetatii Sighisoara

cultural, medieval, obiectiv. Turnurile cetatii Sighisoara. Castrum Sex, Mures, Romania, Sandova, Sighisoara.

Tourist Objectifs in Sighisoara (Romania)

10 Iun 2009 … Tourist Maps, Tourist Objectifs in Sighisoara (Romania). ardeal, cetatea, citadel, city, medieval,

Orasul Sighisoara (prezentare)

16 Sept 2010 … Date generale. Orasul Sighisoara (prezentare). casa dracula, dracula tour, orasul, orasul sighisoara, Sighisoara, vlad tepes.

The Medieval city of Sighisoara

13 May 2009 … The Medieval city of Sighisoara, In the heart of Transylvania, Sighisoara medieval City is one of the more valuable landmarks from UNESCO

Harti – director.regionis.info

12 Iun 2010 … Harta Sighisoara – Sighisoara Map – Harta strazilor Sighisoara … Harta atrazilor Sighisoara. Harta interactiva Sighisoara

Turnul Lacatusilor, Turnul Barbierilor, Turnul Dogarilor

28 Oct 2007 … medieval, obiectiv. Turnul Lacatusilor, Turnul Barbierilor, Turnul Dogarilor. Castrum Sex, Mures, Romania, Sandova, Sighisoara.

old city

Topics: Tourist Maps Tags: ardeal, cetatea, citadel, city, medieval, medieval town, mures, old city, romania, sighisoara, transilvania, transylvania

Ce cauta lumea pe net? Sectiunea blog (iii) at nicuilie.eu, beta …

6 Iun 2007 … poze festival sighisoara despre berea timisoareana despre ruptura de meninsc tot ce trebuie pt o nunta festivalul berii timisoreana

Orasul Sighisoara (prezentare)

Cdsc05614onsiderat ca cel mai bine conservat oras medieval din Europa. Cetatea Sigishoara precum si bisericile si cladirile medievele dating din secolul 16 dezvaluie privirilor turistilor un spectacol minunat. Strazile inguste si pietruite poarta pasii amatorilor de istorie catre locul in care s-a nascut Vlad Tepes. Orologiul din turnul cetatii troneaza peste tot orasul. Turnul adaposteste un miz muzeu istoric si diferite piese din orologii vechi.

99 de secunde de bun simt la Sighisoara

Fundatia Romana pentru Educatie si Educatori lanseaza  99 de secunde de bun simt , concursul care promoveaza opiniile romanesti la Sighisoara Film Festival. Participantii sunt invitati sa realizeze un film de 99 de secunde cu tema “bunul simt”: ce a fost si ce a ramas din el, care mai sunt semnificatiile respectului, bunei cresteri si […]
Go to Source / via