Tag Archives: oradea

Tara Beiusului (Bihor; destinatie turistica)

Calatorind spre centrul judetului, la nici o ora de Oradea, ajungem in orasul Beius, care da numele depresiunii pitoresti ce il inconjoara. Aceasta zona, impreuna cu partea cea mai sudica a judetului (din jurul orasului Vascau) este renumita pentru prezenta obiceiurilor traditionale si a arhitecturii specifice Tarii Crisurilor.

Descoperind zona, veti intalni, mai mult decat in oricare parte a judetului, adevaratul specific bihorean, oamenii de aici reusind cu succes sa-si pastreze vii istoria si traditia. Fie ca decideti sa vizitati satele din imediata apropiere a orasului sau pe cele dinspre munte, ei va vor intampina cu aceeasi deschidere si ospitalitate, bucurosi de oaspeti.

Atractii turistice:

platoul carstic Vascau – Calugari;
orasele Vascau, Ştei, Beius;
zona carstica Remetea – Meziad – Rosia;
valea Finisului;
zona carstica Dobresti – Vida;
defileul Crisului Negru (defileul Şoimi – Borz);
platoul carstic Dumbravita de Codru;
bisericile de lemn si mestesugurile populare.

Platoul carstic Vascau – Calugari, cuprinde o vasta si unitara suprafata calcaroasa cu numeroase fenomene carstice:
• izbucul Calugari – unic datorita fenomenului de intermitenta a debitului apei;
• pestera Campeneasca Vascau, cu o cascada impresionanta la intrare, campurile de doline si celelalte fenomene carstice dau o frumusete aparte acestei zone.

Orasele Vascau, Ştei, Beius:
• muzeul memorial Alexandru Andritoiu;
• Pastravaria Vascau;
• muzeul Municipal Beius cu o bogata colectie de etnografie si istorie;
• Manastirea Izbuc, de langa Carpinet;
• cladirea celui de-al doilea liceu de limba romana din Transilvania, actualmente Colegiul National „Samuil Vulcan”, intemeiat in anul 1828;
• Targul de la Beius – in fiecare joi, agricultori si mestesugari din intreaga zona a Beiusului si Vascaului vin sa-si vanda sau sa-si schimbe produsele la acest targ;
• biserica „Sf. Maria Mica”,1780 din Baita.

Zona carstica Remetea – Meziad – Rosia:
• pestera Meziad (4.750 m), avand statut de arie naturala protejata, bogata in speleoteme si fauna cavernicola, cu numeroase descoperiri paleontologice;
• biserica reformata din Remetea, sec XIII;
• cheile Albioarei, amplasate in sectorul mijlociu al vaii cu acelasi nume, dispuse sub forma unui arc de cerc, pe o lungime de cca. 2 km cu versanti ce depasesc pe alocuri 100 m.
• pestera Ciur-Izbuc care se remarca prin existenta  unor urme de pasi ale omului preistoric, conservate in argila planseului pesterii.
• cheile Cutilor, cheile Lazurilor, cheile vaii Stramturii adauga un plus de farmec, frumusete si salbaticie acestei zone.

Baile Felix si Baile 1 Mai (Bihor, Oradea)

Baile Felix si Baile 1 Mai
Cunoscute inca din antichitate, izvoarele cu apa termala din apropierea Oradiei sunt si astazi apreciate de catre o larga categorie de turisti. Aflate la 8 km de Oradea, statiunile balneare Baile 1 Mai si Baile Felix beneficiaza de prezenta namolurilor sapropelice si a apelor termale oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de 43-49°C.
Climatul temperat continental, cu ierni blande si veri moderate, este influentat de existenta unor paduri intinse de foioase, care dau celor doua statiuni o atmosfera ideala, in orice sezon, pentru relaxare si tratament. Aici, ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica in calea unei bai cu apa termala, in aer liber.

Baile Felix si Baile 1 Mai – turism de sanatate

În cele doua statiuni se pot trata cu succes afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice. Bazele de tratament dispun de instalatii de electroterapie, kinetoterapie, hidroterapie, aerosoli, sali pentru masaj, sali pentru impachetari cu parafina, ce asigura efectuarea unei game largi si complexe de proceduri balneare cu efecte imediate.

Baile Felix si Baile 1 Mai – atractii turistice
Baile Felix si 1 Mai nu inseamna doar saloane de tratament si piscine, ci sunt adevarate statiuni turistice. Cateva din obiectivele lor turistice care merita o vizita sunt:
• rezervatia naturala lacul cu nuferi din Baile 1 Mai,  unde puteti admira 3 specii naturale protejate: nufarul termal • Nymphaea lotus var. thermalis, relict tertiar, pestele Rosioara lui Racovita – Scardinius erytrophtalmus racovitzai si melcul Melanopsis pareyssi;
• Dealul Şomleu cu avenul Betfia, si rezervatia paleontologica cu fosile pleistocene;
• Capela din satul Haieu, sec. XVII.
• Biserica de lemn din Baile Felix (adusa din Brusturi), 1785;
• Biserica ortodoxa din Rontau, sec. XIV.

Iarna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amenajata in apropiere, la Hidiselul de Jos, iar in celelalte sezoane padurile de foioase din zona sunt ideale pentru plimbari.

Oradea: obiective turistice din apropierea orasului

Principalele destinatii turistice oradene sunt Baile Felix si Baile 1 Mai, care dispun si de cele mai multe locuri de cazare in apropiere de Municipiul Oradea (la 10 km).  Turistii cazati in statiuni sau in Oradea au la indemana:

Vestigii istorice vizitabile:
• Cetatea de pamant de la Biharia;
• Turnul de la Cheresig;
• Biserica reformata din Fughiu-sec XVIII;
• Biserica ortodoxa cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Osorhei-1710;
• Biserica de lemn „Sf. Dumitru” din sec al XVIII-lea din Pausa;
• Biserica reformata din sec al XV-lea din Livada, toate usor accesibile cu masina sau cu bicicleta.

Pescuitul se poate practica pe Crisul Repede sau la cativa kilometri de Oradea, unde se afla lacuri amenajate: Santion, Şauaieiu, Paleu, Les. Situate langa padure, aceste lacuri ofera momente de destindere deosebite.

Valea Crisului Repede (destinatie turistica)

Este o zona strabatuta de raul Crisul Repede, cu adevarat coloana vertebrala a acestei parti a judetului Bihor si poate cel mai cunoscut dintre Crisuri. Cursul sau parcurge atat o portiune a Muntilor Padurea Craiului cat si o zona de campie, pentru a ajunge la apogeu chiar in Oradea. Farmecul calatoriei de-a lungul Crisului imbina frumusetea peisajului si a satelor de pe malurile sale cu permanenta tentatie a muntelui si a nenumaratelor rute care coboara de pe platourile sale carstice ce adapostesc, la randul lor, asezari umane. Este cu siguranta una din cele mai interesante imbinari dintre uman si natural de pe teritoriul judetului Bihor.

Obiective turistice din valea Crisului Repede
Obiectivele turistice majore sunt situate de-a lungul parcursului bihorean al Crisului Repede. Punctele de interes urmeaza principalele trasee rutiere din regiune (DN1 – E60) dinspre Oradea catre Cluj-Napoca si drumul judetean Tileagd – Astileu – Vadu Crisului – Bulz – Stana de Vale.

Traseul nr. 1: Oradea – Osorhei – Tileagd – Alesd – Borod – Cornitel.
Osorhei: Biserica reformata in stilul gotic, cu clopot turnat in 1673; Fughiu: Biserica reformata, stil romanic, sec. XVIII; Ineu: lac de acumulare; Tileagd: Biserica in stil gotic 1507; Castelul Teleki, 1848; un exemplar de tisa (Taxus baccata) monument al naturii; lac de acumulare; Urvind: Biserica reformata, din secolul al XVII-lea; Lugasu de Jos: Biserica ortodoxa „Nasterea Maicii Domnului”, din sec. XVII-lea; lac de acumulare; Lugasu de Sus: Biserica de lemn „Buna Vestire”, sec XVIII, cu usile de la altar pictate. Punct fosilifer, „Gruiul Pietrii”, cu reptile marine din perioada triasica – rezervatie paleontologica; Alesd: Biserica reformata poseda o cupa de argint datata 1649; Castelul Batthyanyi, secolul al XIX, cu un frumos balcon baroc; Castelul Letay; lac de acumulare; Tinaud: Biserica ortodoxa „Sf. Dumitru”, 1659; Grosi: pastravarie pe Valea Grosilor; Auseu: moara de apa, mijlocul sec. al XIX-lea; Gheghie: Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru si Pavel”, sec. XVIII, pictura din interior de la mijlocul sec. al XVIII; colectia de arta populara a lui Petre Bodeut; Castelul de vanatoare Zichy, construit in anul 1860; Luncsoara: Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, sec. XVIII-lea, pictura se remarca prin amplele suprafete de narare, bogatia compozitionala a scenelor, varietatea motivelor fitomorfe, sarcasmul si hazul cu care sunt biciuite anumite moravuri in scenele din pronaos. Biserica adaposteste o lada destinata pastrarii odajdiilor, lucrata de catre mesteri slovaci la mijlocul sec. al XVIII-lea; arhitectura traditionala si moara de apa; Borozel: moara de apa construita in sec al XIX-lea; Borod: doua mori de apa, sec al XIX-lea; Delureni: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1723.

Traseul nr. 2: Tileagd – Chistag – Astileu – Josani – Vadu Crisului – Şuncuius – Bratca – Bulz – Stana de Vale
Tileagd (vezi traseul nr 1); Posoloaca: Biserica reformata, 1785; Tetchea: castel, sec al XIX-lea; Astileu: „Casa domneasca” – sec XVIII; pesterile din Valea Morilor; Pestera cu apa la Astileu; Pestera de sub Masa Mare; Pestera: Pesterile Igrita, Cascada Pisnitei; Cacuciu Nou: biserica, sec al XIII; Josani: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” sec. XVIII, carti vechi de cult; Dobricionesti: pastravarie, pestera Izbucul de la Moara Conii; Birtin: Pestera Mare de la Birtin; Avenul Condrovici; Tomnatic: Pestera Batranului; Vadu Crisului: Rezervatia mixta Defileul Crisului Repede din care fac parte: Pestera de la Vadu Crisului; Pestera Casa Zmeului; Targul de la Vama Sarii (prima duminica din luna iunie); mesteri olari in ceramica alba; rezervatia paleontologica de la Dinamitiera cu cefalopode jurasice: amoniti si belemniti. Şuncuius: fortificatie de tip „pinten barat” din epoca fierului, situata pe Dealul Simionului; Rezervatia paleobotanica din Dealul Recea, cu plante din Liasicul inferior, in argile refractare, Pestera Vantului (cea mai lunga pestera din Romania – 50 km); Pestera Ungurului (0,55 km lungime) este electrificata, putand fi vizitata in prezenta unui ghid; Pestera Moanei; Cheile Misidului, rezervatie naturala mixta cu pesteri, fauna cavernicola si depozite fosilifere; Balnaca: pesterile din Piatra Şoimului; Bratca: teatru nescris; moara de apa; Pestera Sancuta; Damis: doua mori de apa, sec. al XIX-lea, sec. XX; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; instrumentisti la vioara cu goarna; Pestera Ponoras (rezervatie speologica); Pestera Stanu Ciutii; Pestera de la Întorsuri; Avenul lui Pascalau; Valea Crisului (Valea Neagra): Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1795, arhitectura si obiceiuri populare traditionale; puncte fosilifere; Lorau: Pestera Boiului; Valea si Cascada Boiului; Bulz: la numarul 116 se afla un complex de industrie taraneasca compus dintr-o moara de apa, o piua de batut sumane si o valtoare, toate trei actionate de apele Vaii Iadului; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; Pestera cu apa de la Bulz; Ponoare: fenomene carstice situate in Platoul Ponoare (doline, ponoare, pesteri); Pestera Cociului; Munteni: arhitectura si obiceiuri populare traditionale; lac de acumulare situat pe valea Iadului; Remeti: moara de apa, foarte veche; peste 250 de pesteri: Pesterile din Dealul Lelii, Pestera cu Cristale, Fata Apei, cu Apa de la Remeti, Pobraz, Fata Arsa, din Dealul Mihailui si Gruiul Jderului. Pestera cu apa din Valea Lesului este rezervatie speologica; lacul Lesu Ursului, lac de acumulare, baza turistica si de agrement; Rezervatia Liliacului Carpatin (Syringa josikaea), specie endemica rara. În padurile din regiune este frecvent risul (Lynx lynx), specie declarata monument al naturii; Stana de Vale: statiune turistica montana; Rezervatia botanica Varful Buteasa (1792 m); numeroase raritati botanice precum: molidul columnar, zambrul sau bulbucii de munte; cascadele Iadolina si Iedutului, Izvorul Minunilor, sursa de apa plata.

Traseul nr. 3: Osorhei – Alparea – Surduc
Osorhei (vezi la traseul nr.1); Alparea: padurea cu narcise, rezervatie botanica (2 ha); Bucuroaia: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, 1754; Copacel: arhitectura populara; gospodarii taranesti cu intrare in „ocol”, care au stalpii crestati la baza cu motive geometrice; Pestera de la Copacel; Surduc: Biserica de lemn „Adormirea maicii Domnului”, 1782.

Traseul nr. 4: Tileagd – Varciorog – Fasca – Subpiatra.
Tileagd (vezi traseul nr.1); Tilecus: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1785, cu pictura care dateaza din 1793; Borsa: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, sec. XVII-lea; Varciorog, biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1742; Pesterile Osoi, Ticlu-Stan, Copilului si numeroase alte pesteri situate in versanti; Surducel: pesterile Biserica Huta, Handrii, Urzicarului si avenele din Ciungii Chicului si Frantura Surdului; padure de castani; Fasca: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; Pestera din Paraul Fastii; Subpiatra: Pestera de la Subpiatra, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sec XVIII; Hotar: Biserica de lemn „Sf.Gheorghe”, 1714; textile traditionale si obiceiuri de colindat.

Traseul nr. 5: Alesd – Padurea Neagra – Şinteu
Pestis: Pestera din Piatra Jurcoaiei (Valea Morii); Pestera de sub Cetatea Piatra Şoimului; Biserica de lemn Buna Vestire, sec. XVIII; Cetatea Piatra Şoimului – Solyomkovar (Pestis), 1306; Padurea Neagra: cea mai veche fabrica de sticla de pe teritoriul Romaniei, Castelul de la Poiana Florilor (manastire de maici in prezent) a fost construit intre 1891-1894 pe creasta muntilor Rez (Plopis); Şinteu: manifestari folclorice traditionale, balciul slovacilor de la Huta (august), inaltarea semnului de mai, balul cartofului (octombrie). (cf CJ BH)

Alte informatii:
www.turismbihor.info
www.apuseniexperience.ro
leosuteu.rdsor.ro/apuseni/p_crai_r.html
www.padureacraiului.dap.ro

Podgoria Diosig (Campia de Vest, Bihor)

Podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Barcau. Centrele viticole ale podgoriei: Diosig, Sacuieni, Saniob au o traditie viticola ce s-a dezvoltat in perioada anilor 1569-1578.

Particularitatile vinurilor de la Diosig
Feteasca alba (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie care, cu timpul, vireaza in galben-pai si chiar galben-auriu. Notele olfactive si aroma sa o reflecta pe cea a strugurelui din care provine si in mai mica masura pe cea a locului de producere. Amplu si cu un gust expresiv, vinul se impune atentiei consumatorilor prin eleganta, rotunjime si catifelare. Cu o structura bine echilibrata si beneficiind de o tehnologie de conditionare si stabilizare corespunzatoare, vinul ar putea retine atentia, cu siguranta, si pe piata mondiala.
Riesling italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie si o stralucire specifica, care se conserva bine in timp. Dupa un timp mai indelungat, vinul devine galben-pai sau auriu. Datorita aciditatii destul de ridicate, atrage atentia prin fructuozitate si vivacitate. Moderat de alcoolic si suficient de extractiv, Riesling-ul italian dispune de acea finete si gratie care se pretind vinurilor de mare marca.
Feteasca regala (soi autorizat) este un vin alb cu nuante de galben-verzui cand este tanar. Devine galben-pai dupa o perioada de maturare si chiar galben-auriu prin invechire. Vinul impresioneaza consumatorul prin mirosul sau imbietor si savoarea sa ampla si racoritoare.
Muscat Ottonel (soi autorizat) impresioneaza prin culoarea sa galben-pai sau galben-aurie si, mai ales, prin parfumul si aroma tipica soiului. Înzestrat din belsug cu compusi chimici specifici si valorificati de o aciditate relativ ridicata, Muscat Ottonel-ul se bucura de aprecieri pozitive, fiind utilizat de multe ori si la producerea sortimentelor.

Judetul Bihor: sosele,drumuri, cale ferata

Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79. În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale.
În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR:
• Piatra Craiului – Oradea –  76 km;
• Oradea – Valea lui Mihai – 66 km;
• Oradea – Ciumeghiu –  49 km.
Ca linii secundare putem nominaliza :
• Cimeghiu – Vaşcău –  101 km;
• Săcueni – Suplacu de Barcău – 47 km.
Pe aceste linii se află: 18 staţii de cale ferată; 27 hălţi de cale ferată, 15 puncte de oprire.

pentru harti locale vezi eurocarta.info – Europe a la carte

Cei mai mari angajatori din Romania (final 2010, inceput 2011)

1. Fujikura Automotive România, 630 de joburi noi. Producătorul japonez de componente auto va angaja aproximativ 630 de oameni la fabrica sa din Cluj-Napoca, pentru derularea unui contract cu Volkswagen. Firma mai are o fabrică în România, la Dej.

2. Cora, 400 de joburi. Reţeaua de hipermarketuri Cora va deschide un nou magazin la Drobeta-Turnu Severin, în urma unei investiţii de 22 milioane de euro. Aceasta va fi cea de-a şaptea unitate din reţeaua Cora, pentru care va recruta 400 de persoane până în martie 2011.

3.  Key Safety System, 400 de joburi. Furnizorul american de sisteme de siguranţă pentru automobile Key Safety Systems (KSS) va construi o nouă fabrică la Curtici, judeţul Arad. Unitatea de producţie de la Arad va genera aproximativ 400 de noi locuri de muncă.

4. Schaeffler România, 300 de joburi. Producătorul german de rulmenţi Schaeffler România a anunţat intenţia de a reangaja 300 muncitori la fabrica din Braşov.

5.  Lufkin Industries, 300 de joburi. Grupul american specializat în echipamente şi servicii pentru industria de petrol şi gaze va deschide o fabrică în comuna Ariceşti din judeţul Prahova, în urma unei investiţii de 126 de milioane de dolari. Angajările se vor întinde de-a lungul anului 2011.

6. Gameloft, 250 de joburi. Producătorul de jocuri pentru calculator şi telefoane mobile Gameloft angajează 250 de persoane pentru centrele din Bucureşti şi Cluj pe posturi de testeri, programatori sau tehnicieni. Alte nume din IT care fac recrutări sunt IBM, HP, Pentalog sau Oracle.

7. Dedeman, 230 joburi. Lanţul românesc de articole de bricolaj Dedeman va deschide în luna februarie a anului viitor un magazin la Cluj-Napoca, unde vor fi angajatecirca 230 de persoane.

8. Plexus, 200 de joburi. Firma americană Plexus, specializată în echipamente de telecomunicaţii şi infrastructură wireless, produse industriale, echipamente medicale şi echipamente din domeniul militar şi aeronautic, va angaja aproape 200 de angajaţi într-o unitate de producţie la Oradea. Valoarea investiţiei: 6,3 milioane de euro.

9. Wind River, 200 de joburi. Compania Wind River, care  a preluat în 2007 dezvoltatorul de software Comsys, va angaja anul viitor până la 200 de persoane pentru laboratorul de software din Galaţi. Compania a fost achiziţionată, la rândul său, de producătorul american Intel în 2009.

10. IC Medical, 150 de joburi. Compania americană de aparatură electro-chirurgicală IC Medical creează la Orăştie 150 de locuri de muncă, ca urmare a semnării unui contract de colaborare cu Chimica Orăştie.

sursa: money channel

ejobs, lider intre siteurile cu locuri de munca

Sustinut printr-o puternica ofensiva pe adsense, portalul ejobs.ro a devenit primul site din tara in gasirea unui loc de munca.

Iata un top 10 al siteurilor de joburi:

  1. ejobs.ro
  2. www.myjob.ro
  3. www.ziaruldeiasi.ro
  4. www.evenimentul.ro
  5. www.locuridemunca.ro
  6. www.findjob.ro
  7. www.ziuact.ro
  8. www.webconnect.ro
  9. www.anofm.ro
  10. www.romjob.ro

Continue reading ejobs, lider intre siteurile cu locuri de munca