Tag Archives: oltenia

Manastirea Clococicov (Judetul Olt)

Situatã în partea de sud a orasului Slatina, într-o depresiune flancatã de doi versanti pozitie la al cãrei pitoresc contribuie si larga priveliste, ce se deschide spre râul Olt mânãstirea Clocociov strãjuieste de veacuri în aceste locuri.
clococicovO prefacere esentialã din trecutul monumentului, este cea din timpul domniei lui Matei Basarab, act ce se pãstreazã consemnat, prin textul pisaniei din pridvor, de deasupra intrãrii.
În 1862 a avut loc repictarea bisericii, lucrare consemnatã într-o inscriptie, existenta încã din 1934, deasupra usii pronaosului, care aratã cã “s-au zugrãvit si împodobit…prin osardia…osteneala preacuviosului Atanasie, egumenul mânãstirii Clocociov la 23 iulie 1862”. Astãzi aici se aflã depozitul judetean al bunurilor din patrimoniul cultural national si un muzeu al civilizatiei medievale.

Baile Govora (statiune balneo)

Este un oraş predominant balneoclimateric şi turistic de interes naţional. Staţiunea este aşezată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri împădurite de fag şi stejar într-un climat puternic ionizat.
  Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi şi cei negativi este egal cu 1.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca şi nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL, sistemului nervos periferic.

  Înfiinţată în anul 1886, staţiunea Băile Govora este considerată una dintre cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din lume, a doua din Europa.
Este unica staţiune din ţară în care se află ape minerale cu o compoziţie chimică diferenţiată ca : ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice şi magneziene.
Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonaţi.
Staţiunea dispune de instalaţii pentru băi calde cu ape sulfuroase şi iodate, instalaţii pentru împachetări cu nămol, băi cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalaţii pentru fizioterapie şi biuvete pentru cură internă.
Turismul balnear din această staţiune se realizează cu ajutorul structurilor de primire turistice construite în ultimii 30 de ani şi anume:

5
hoteluri cu o capacitate de cazare de 1328 locuri
14
vile cu o capacitate de cazare de 430 locuri
3
campinguri cu o capacitate de cazare de 128 locuri

[tb_google_map]

Culele din Brosteni, Bujoreni, Racovita

Cule cu un singur etaj se mai gasesc la Brosteni (cladita in 1815 de catre capitanul de panduri Ghita Cutui), la Bujoreni si prin alte parti ale Olteniei si Munteniei de vest. Cula din Racovita – reprezentativa pentru culele argesene – este situata la 20 de kilometri nord-vest de Pitesti . Nu se cunoaste cu exactitate ctitorul si nici anul constructiei, dar ce este deosebit la aceasta cula este forma ei de cub, cu doua niveluri marcate vizibil in exterior.

Parterul are doua incaperi fara comunicare intre ele si etajul este alcatuit din trei incaperi fara cerdac sau galerie.

Cula Duca

Cula Duca – cea de-a doua de la Maldaresti – mai este inca inconjurata de zidul initial. Este de data mai recenta decat cula Greceanu si are o arhitectura unitara. A fost construita in 1812 de catre Gheorghita Maldarescu si, in 1827, au fost executate stucaturile, decoruri care reprezinta o noutate pentru arhitectura culelor. In 1907 un urmas al Maldarestilor a vandut cladirea lui I.G. Duca si, 55 de ani mai tarziu, vaduva lui Duca a donat-o statului. In anii ’60 cula a fost complet restaurata si reamenajata. Cula Duca are plan dreptunghiular cu un ies ind catre vest, parter solid cu o intrare unica si doua etaje.

Decoratia exterioara a culei este alcatuita din sase panouri lunguiete si un brau puternic. In interior, ornamentele in stucatura a tavanelor si ferestrelor, cu motive diverse (personaje si animale fabuloase) constituie un element original. Merita a fi mentionate si sobele oarbe, traditionale, ale acestei cule.

Alte cule cu doua etaje se mai intalnesc la Zatreni, pe Valea Oltetului, una construita in 1754 de Radu Zatreanu, la Brabova, situata la 35 de kilometri de Craiova , la Cernatesti, (cula are in loc de cerdac un balcon taranesc de lemn), la Groserea, cula are o forma pronuntata de turn si la Siiacu. Desi ele nu mai exista acum, se cunoaste existenta unor cule la Musculesti, Lupoaia, Pojogeni, Rovinari si Poiana, construite dupa acelasi model ca si cele mentionate mai sus.

Rapirea fetei hanului (cula de la Maldaresti)

Alte cule reprezentative pentru tipul cu doua etaje sunt cele de la Maldarestii de Sus, situate pe Valea Luncavatului, la 4 kilometri sud-vest de Hurezi. Aceste cule, impreuna cu biserica din vecinatatea lor, formeaza un ansamblu si au fost ctitorite de familia Maldarestilor, cei care au dat si numele localitatii.

Cula Greceanu pare sa fie cel mai vechi monument din acest ansamblu si se presupune ca ar fi fost construita inainte de 1790, an in care s-a construit biserica. Traditia spune ca aceasta cula fiinta intr-o prima forma inca de la inceputul secolului 17, cand capitanul Tudor Maldar, cazand in mainile tatarilor, a cucerit-o pe fata hanului si s-au refugiat impreuna in cula de la Maldaresti. Cula actuala insa, prezinta trasaturile unei constructii de secol 18, confirmand modificarea adusa cladirii in vremea lui Constantin Brancoveanu.

Singurul vestigiu al legendarei cule a lui Tudor Maldar pare sa fie coltul de sud-vest, asa zisul „turn“. La etaj se ajunge urcand pe scara de stejar cu trepte groase. Zidul casei scarilor este strapuns de doua gauri de tragere. Scara da intr-o loggie deschisa prin doua arcade trilobate, elegante. Din loggie se patrunde in turn, intr-o camera care putea fi baricadata.

Aceasta incapere comunica cu ascunzatoarea de deasupra printr-un chepeng si o scara mobila. Tot din loggie se intra in camerele primului etaj: camera de primire, camera cu bolti si pereti impodobiti cu fresce (reprezentand familia Maldarescu) realizate de pictorita Olga Greceanu.

Scara de lemn duce catre etajul II care cuprinde doua camere amenajate mai recent si un cerdac deschis, cu trei arcade trilobate. Decorul exterior, in panourii este mai putin adancit ca la alte cule. Cula Greceanu – numita astfel pentru ca a trecut prin zestre, din familia Maldarescu in familia Greceanu – a fost reparata in 1966-1967.

Culele romanesti

Culele sunt marturii ale simtului artistic si ale indemanarii mesterilor, care au preluat elemente din arhitectura caselor boieresti intarite si au stiut sa le contopeasca cu trasaturile casei taranesti, intr-o sinteza originala.

Cladiri inalte, cu ziduri varuite si strapunse de metereze, mici cetati croite pentru nevoile unei familii, culele isi trag numele de la turcescul „kule“ care inseamna „turn“.

Turnul – care a jucat un rol important in arhitectura medievala – avea ca scop apararea. Unele turnuri puteau fi locuinte, dar numai temporar. Astazi, termenul de cule (turn) s-a restrans doar la cele locuite permanent. Caracteristicile unei cule sunt parter inalt, masiv, luminat prin deschideri foarte inguste si scara interioara. Culele sunt raspandite in tot spatiul balcanic si se pare ca arhitectura culelor a inceput la noi in jurul anului 1650. Momentul coincide cu agravarea dominatiei otomane asupra Tarilor Romane, cand autoritatea statului slabise si boierii, mai mici sau mai mari, incercau sa-si apere bunurile de navalitori prin forte proprii.

Trasaturile generale ale caselor-cule, premergatoare culelor asa cum le cunoastem noi astazi, sunt aceleasi: parter folosit ca beci, scara interioara si etajul, unde era locuinta propriu-zisa. O astfel de casa-cula se gaseste la Glogova, localitate situata la 20 de kilometri de Tismana si la 60 de kilometri de Turnu Severin.

Constructia este armonioasa si pare a fi una tipic boiereasca, dar parterul are ziduri groase tipice culei, bine lucrate. Beciul, aflat la parter, este alcatuit din doua incaperi cu bolti cilindrice intarite prin arce. Usa beciului este dubla, facuta din stejar, cu stalp despartitor si prevazuta cu guri de tragere.

Casa-cula are doua iesinduri. Cel din fata cuprinde intrarea si scara de acces la etaj, iar deasupra lui se afla un foisor sprijinit pe stalpi de lemn si pe un parapet de zid strapuns de metereze. Iesindul din spate forma un corp de garda si deasupra lui se afla sacnasiul caracteristic caselor boieresti de secolul 18.

La sfarsitul secolului 19 s-au adus modificari la aspectul initial al casei-cula: s-au largit ferestrele si s-au inlocuit stalpii foisorului. Se presupune ca, desi casa a avut scara exterioara, in urma amenajarilor ulterioare, ea ar fi fost incorporata in cladire. Desi casa Glogova nu este o cula propriu-zisa, ea ramane o constructie puternic intarita.

Alta casa-hibrid se gaseste la Budeasa si, pana in urma cu 50 de ani, astfel de case se mai gaseau si la Crainici pe Valea Motrului si la Vladaia – aceasta din urma se presupune ca ar fi fost ridicata de Preda Buzescu, in ultimii ani ai secolului 16.

Culele sunt raspandite in toata Oltenia, dar si in partea de vest a Munteniei. In aceeasi perioada si pentru aceleasi scopuri – acelea de aparare – in Transilvania s-au intemeiat cetati taranesti unde se adapostea tot satul in caz de nevoie, iar in Moldova s-au construit mai multe manastiri, majoritatea cu ziduri de protectie. Alte trasaturi caracteristice ale culelor sunt planul patrat, sau aproape patrat, decorul exterior reprezentat de panouri dreptunghiulare si invelitoare de sita (shitza). Se presupune ca unele cule aveau iesiri secrete, prin tunele, intocmai ca fortaretele medievale. O alta caracteristica, dar numai a culelor oltenesti este cerdacul, care ocupa intreaga fatada a etajului superior. Cerdacul are arcade trilobate sprijinite pe coloane cilindrice, scunde si groase, de zid. De aici, din cerdac, se putea supraveghea intreaga gospodarie, dar ele reprezentau si un punct slab in caz de atac. Cerdacul s-a dezvoltat sub influenta prispei taranesti si a arhitecturii brancovenesti din epoca. La culele din Arges nu exista cerdac, iar parterul este izolat. Desi s-a incercat de mai multe ori clasificarea culelor, cea mai potrivita este cea facuta dupa numarul de etaje. (Elena Stoica, Turism Club)

Pelerinaj in Romania – locuri de pelerinaj

Manastirea Vorona (Botosani)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/09/800px-ona9-190×142.jpgMĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud – est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit …

Biserica Fundeni din Campulung Muscel (Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/fundeni-campulung-1-190×130.jpgBiserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, in partea de sud a orasului Campulung Muscel, este o biserica ortodoxa aflata pe strada …

Episcopia Ramnicului (jud. Valcea)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/episcopia_ramnicului-190×133.jpgCuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII – XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia …

Biserica Greaca din Tulcea

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/07/biserica_greceasca_tulcea_mare-142×190.jpgBiserica ortodoxă „Buna Vestire”, Tulcea, numită „Grecească” Biserica „Buna Vestire”, cunoscută şi sub numele de „Biserica  Grecească”, a fost  construită între 1848 / 1854 – 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicată de comunitatea elenă în 1835, care …

Schitul Bradet (Valea Valsanului, Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/schitul_bradet-190×139.jpgEste un monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea. Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută), aminteşte de Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura interioară a fost restaurată în anul 1761. Schitul Brădet …

Biserica Domneasca din Pitesti

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/biserica_sf_gheorghe-143×190.jpgBiserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Mânastirea Cetatuia (Muscel, Arges) – poze si prezentare

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/cetatuia_bis_ext-142×190.jpgMănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente …

Athos, muntele sfânt

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/sf_munte_athos_01-560×420.jpgÎn nordul Mării Egee, între golful Salonic şi Dardanele, peninsula Calcidică îşi îndreaptă către miazăzi cele trei limbi lungi. Odinioară, pe timpul strălucirii sale, Grecia Antică împodobise aceste meleaguri cu colonii înfloritoare şi istoria leagă pe veci memoria Olintei şi …

Manastirea Stavropoleos (Bucuresti), comunitatea ecumenica actuala

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/stavropoleo_old_image.jpgDespre Comunitatea Mănăstirii Stavropoleos, un aşezămând de cultură şi credinţă ce consacră în spaţiul bucureştean Iubirea de Dumnezeu. În viaţa de fiecare zi vietuitorii de aici îmbină slujbele cu munca si studiul. Maicile restaurează cărţi vechi şi icoane mostenite sau …

Manastirea Rasca – pagina oficiala

Manastirea Probota – pagina oficiala (ENG)

Patrimoniul mondial – Manastirea Humor

Manastirea Arbore – Imagini si prezentare oficiala

Manastirea Cernica (poze)

http://ro.nicuilie.eu/files/2011/04/DSC03792-150×150.jpgFotografii de la manastirea Cernica, langa Bucuresti. Manastirea Cernica, situata pe malul lacului cu acelasi nume si in vacinatatea unei paduri tinere, este una din cele mai frumoase manastiri din Muntenia. Ea are si o mare traditie monahala, mandrindu-se cu …

Repere pentru un circuit religios

De la Meca la Medina sau de oriunde spre Ierusalim si Roma, lumea veche si cea noua cauta izbavirea în calatorii initiatice. Pelerinajul, cea mai veche forma de turism, a produs, pentru unii, adevarate industrii ale caravanseraiului. Fata cu tehnologiile …

Episcopia Ramnicului (jud. Valcea)

Cuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII – XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia de limbă română înfiinţată în anul 1705 pe lângă Episcopia Râmnicului, din iniţiativa lui Antim Ivireanul, ocrotitorul Râmnicului, judeţul Vâlcea transformându-se într-un centru de iradiere a culturii creştine, atât în ţară, cât şi în sud-estul Europei.

Turism Cultural in Jud. Valcea (Manastiri si case memoriale)

Salba de mănăstiri şi biserici din judeţul Vâlcea construite de voievozii munteni, ele alcătuiesc un serios motiv de mândrie “locală”, de un excepţional interes naţional şi internaţional.
Mulţimea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea mărturii ale credinţei şi evlaviei noastre străbune, cu puternice conotaţii asupra istoriei naţionale, ca şi asupra puterilor creatoare ale poporului român. Mărturie sunt cele 13 mănăstiri, 272 biserici şi 22 schituri – zestre patrimonială de valoare impresionantă şi emoţionantă, care situează judeţul Vâlcea pe locul al II -lea în ţară în privinţa aşezămintelor monahale.

Pentro cele mai importante manastori de pe Olt si fotografii, vezi http://poze.inturism.info/2743/manastirile-din-nordul-olteniei-valcea/
Să amintim Sfânta Mănăstire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirile Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei, Ostrov, Berislăveşti, Cornet, multe dintre aceste aşezări şi vestigii istorice fiind considerate unicat.
Să mai subliniem aici şi faptul, deosebit de important, că ansamblul mănăstiresc Horezu – ctitorie de excepţie a lui Constantin Brâncoveanu, a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural – UNESCO.
Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia -Olăneşti, Schitul Dobruşa, din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră – 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti.
Fiecare în parte reprezintă un act de identitate naţională, dovadă peremptorie că dacă naţiunea română s-a plămădit odată cu creştinismul ei, acesta s-a plantat organic într-un mediu a cărui spiritualitate, mergând împreună şi contopindu-se, putea năzui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei -“poporul român, popor ortodox de limbă latină”.

vezi Historipedia pentru detalii istorice despre monumentele enumerate

Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită şi de:

componentele arheologice – situri, monumente şi rezervaţii arheologice. În categoria acestora putem aminti cetatea dacică de la Buridava şi Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra “Cale a lui Traian”, Castrul Roman “La Canton”- situat în comuna Dăeşti şi Castrul de la Titeşti-Perişani, acestea datând din primele secole ale mileniului I
monumente şi ansambluri memoriale (Casa Memorială Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, Crucea Mişeilor, Monumentul Domnitorului Barbu Ştirbei, Statuia lui Mircea cel Bătrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteriştilor şi Pandurilor din Drăgăşani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc);
monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură (zone istorice urbane în localităţile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimăneşti, Bălceşti, Costeşti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slătioara în întregime)
elemente etnografice şi de artă populară, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Măldăreşti ), şi de splendida arhitectură de cult, reprezentativă pentru evul mediu românesc.

Calimanesti Caciulata (statiune balneara)

Este staţiune balneoclimaterică,situată pe DN7 la 18km de Râmnicu Vâlcea, la altitudinea de 260 m.
Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o adâncime de 1.200 m şi sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.
Apele minerale ale staţiunii Călimăneşti – Căciulata sunt atermale, ieşind din pământ la temperatura de 5-14 grade Celsius cu excepţia izvorului Bivolari, care este mezotermal – cu o temperatură de 19-23 grade Celsius.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate şi iodurate.

Unele din izvoarele cu ape minerale atermale şi termale se folosesc pentru cură internă, iar altele sub formă de băi minerale, pulverizaţii inhalaţii, irigaţii în tratamentul intern al afecţiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice şi nutriţie sau în cură externă (băi calde sau reci) în bolile terapeutice, echivalând cu cele din Aix-les Bains, Eaux-Banes sau Baden – Baden.
Pentru a evidenţia calităţile terapeutice ale acestor ape, trebuie să amintim că doctorul francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul 1859 la analiza apelor minerale de la Călimăneşti, iar în anul 1869 împăratul Franţei, Napoleon al III-lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s-a tratat cu apă minerală dusă cu diligenţa, de la izvoarele din Călimăneşti.
Activitatea turistică este desfăşurată de 4 agenţi economici: SC Călimăneşti – Căciulata SA, SIND ROMÂNIA – Filiala Călimăneşti, S.C. EUROPA 15 A – SRL, S.C. ELIANA S.R.L. ce au în administrare următoarea structură turistică :

 4
hoteluri cu o capacitate de cazare de 1.415 locuri
18
vile cu o capacitate de cazare de 958 locuri
3
vile cu o capacitate de cazare de 263 locuri
7
pensiuni cu o capacitate de cazare de 1.750 locuri
1
cabană cu o capacitate de cazare de 20 locuri
4
camping-uri cu o capacitate de cazare de 352 locuri.

Baile Olanesti (statiune balneara)

 Staţiune situată la poalele munţilor Carpaţi la 20 km nord – vest de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din ţară unde se efectuează tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în substanţe multiple fac adevărate minuni în tratarea unui spectru larg de afecţiuni în cura internă şi externă, ale tubului digestiv, rinichilor şi căilor urinare, boli de nutriţie, afecţiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.
Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3-18 grame/litru rivalizează cu cele ale unor staţiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix-la Chapelle, Aix les Bains, Baden-Baden sau Karlovy – Vary.
Apele minerale de la Olăneşti au fost analizate din punct de vedere chimic încă din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena.
Prin aşezarea sa geografică, climă, acţiunea terapeutică a apelor minerale, Staţiunea Băile Olăneşti beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul reprezentând şansa dezvoltării oraşului şi punerea lui în valoare atât pe plan naţional cât şi internaţional.

Baza turistică este formată din:

5
hoteluri cu o capacitate de cazare de 2.090 locuri
1
motel cu o capacitate de cazare de 80 locuri
10
pensiuni cu o capacitate de cazare de 2.283 locuri
5
cabane cu o capacitate de cazare de 52 locuri
1
popas turistic cu o capacitate de cazare de 54 locuri

[tb_google_map]

Culele de la Maldaresti


Cule reprezentative pentru tipul cu doua etaje sunt cele de la Maldarestii de Sus, situate pe Valea Luncavatului, la 4 kilometri sud-vest de Hurezi. Aceste cule, împreuna cu biserica din vecinatatea lor, formeaza un ansamblu si au fost ctitorite de familia Maldarestilor, cei care au dat si numele localitatii.
Continue reading Culele de la Maldaresti